941 matches
-
cursul principal la Bileaiivka, regiunea Odesa a Ucrainei. Lungimea totală constituie 30 km, lățime medie de 30 m, iar adâncimea max. 6 m. Brațul s-a format la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, aproximativ între anii 1780 - 1785. Acesta se ramifică de la meandrul Nistrului sub un unghi drept. Ulterior Nistrul continuă să curgă înspre sud-est, făcînd bucle late și schimbîndu-și permanent direcția: meridională - latitudinală; curgând spre est. La scurt timp după bifurcare, cele două albii formează o insulă pitorească, împădurită numită
Turunciuc () [Corola-website/Science/329853_a_331182]
-
puțin în amonte. Este străbătută de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre vest de Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju, și spre est de Odobești și Focșani (unde se termină în DN2D). La Broșteni, din acest drum se ramifică șoselele județene DJ205C, care duce spre sud-est la Vârteșcoiu și Golești (unde se termină în DN2); și DJ205B, care duce spre sud la Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină și el tot în DN2). Conform recensământului efectuat în
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măxineni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
Republică Moldova. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord de Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud de Tutora, Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). La Bosia, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ249, care duce spre sud-vest la Holboca și Iași (unde se termină în DN28). Prin comună trece și calea ferata Iași-Chișinău, pe care este deservita de stația-punct de trecere a frontierei Ungheni. Relieful comunei este format din dealuri
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
sud, limanul Catlabuga este legat de brațul Chilia printr-un canal strâmt prin care trec peștii. În trecut, Catlabuga a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării când acestea depășeau cotele de inundații. Din bazinul principal al limanului se ramifică lateral două golfuri : Golful Tașbunar (în partea de nord-vest, cu o lungime de 4 km) - unde se varsă râul Tașbunar și Golful Hasan (în partea de nord-est, cu o lungime de 5 km) - unde se varsă râul Enica. În partea
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
și ocupă o suprafată totală de 45,42 km², din care 3378 ha reprezintă suprafață agricolă. Este străbătută de șoseaua națională DN1, acolo unde ea formează centura de vest a municipiului Ploiești. Din acest drum, la Brazii de Sus se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre sud la , și mai departe în județul Dâmbovița la (unde se termină în DN1A). DJ101G se intersectează la Brazii de Jos cu șoseaua județeană DJ140, care duce spre sud-est la (unde se termină în
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
se află în nordul județului, în Munții Buzăului, pe valea Slănicului. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ203K, care o leagă spre sud de și (DN2, lângă Buzău), și spre nord de Lopătari. Din acest drum, pe teritoriul comunei se ramifică și alte drumuri județene: DJ204M, drum afectat în 2010 de o viitură, duce spre nord către Bisoca, iar DJ102F trece niște dealuri către valea Sărățelului și duce mai departe de-a lungul acelui râu către Berca (DN10). Conform recensământului efectuat
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
satele Prundu (reședința) și Puieni. Comuna se află în sud-estul județului, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. La Prundu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre nord la Comana (unde are o porțiune comună cu DN5A), Colibași și Vărăști. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prundu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
central-sudică a județului, pe dealurile de pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană DJ206B, care o leagă spre est de Răcăciuni (unde se termină în DN2) și spre vest de Gura Văii. Din acest drum, la Parava se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre sud la Orbeni și Valea Seacă (unde se termină tot în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Parava se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
zona cursului superior al râului Oituz. Printre principalii afluenți ai Oituzului în comună se numără pârâul Caraslău, Ghergheanoș, Brezoaia, Leșunt și Hațman. Este străbătută de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu Secuiesc. La Oituz, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ116, care duce spre nord la Pârgărești, Târgu Ocna (unde se intersectează cu DN12A) și Bârsănești (unde se termină în același DN11). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Oituz se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
județul Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Pârcovaci. Orașul se află în nord-vestul județului Iași, pe malul Bahluiului. Este străbătut de șoseaua națională DN28B, care leagă Iașiul de Botoșani. La Hârlău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281A, care deservește comuna Deleni. La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei-Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu destinația Iași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Hârlău se ridică la locuitori
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Stăncuța, Tufești, Gropeni, Tichilești și Chiscani (unde se termină în DN21) și spre sud de Mihail Kogălniceanu (județul Ialomița, unde se termină în DN2A). La Mihai Bravu, din această șosea se ramifică DJ211B, care duce la Bărăganul (DN21) și mai departe la Tătaru. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Victoria se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
a județului, pe râul Luica. Este traversată de șoseaua județeană DJ403, care o leagă spre sud-vest de Șoldanu (unde se intersectează cu DN4) și Radovanu, și spre est de Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din DJ403, la Luica se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce spre nord la Nana, Sărulești și Fundulea (unde are acces la autostrada A2 și se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luica se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Hârtiești, Vulturești, Davidești, Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord de Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină în DN72A). La Boteni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ737, care duce spre nord-vest la Mioarele și Câmpulung (unde se termină în DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
se mișcă de jos în sus, antrenănd astfel impuritățile spre exterior. Bronhiile, în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complete, iar mucoasa lor conține, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul drept. Plămânii sunt două organe alveolare elastice, de culoare roz, așezate în cutia toracică, deasupra diafragmei. Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
de culoare roz, așezate în cutia toracică, deasupra diafragmei. Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi, între cei doi plămâni aflându-se inima. În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung să aibă 1mm în diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari, alcătuiți din mici umflături cu pereții foarte subțiri, numite alveole pulmonare. Alveola
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
ele se află o cavitate foarte subțire (spațiul pleural), în care se găsește o peliculă de lichid (lichidul pleural). Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în plămâni printr-un loc numit hil, se ramifică și însoțesc bronhiile până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoară sacii, însoțesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele pulmonare (câte două de fiecare plămân) și ies
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
în care se găsește o peliculă de lichid (lichidul pleural). Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în plămâni printr-un loc numit hil, se ramifică și însoțesc bronhiile până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoară sacii, însoțesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele pulmonare (câte două de fiecare plămân) și ies din plămân tot prin hil. Ele se deschid în
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
România, formată din satele Bijghir, Buhocel, Buhoci (reședința), Coteni și Dospinești. Comună se află în estul județului, pe malul stâng al Șiretului. Este traversata de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. Din acest drum, lângă satul Dospinești se ramifică șoseaua județeană DJ252, care duce spre sud la Ungureni, Parincea, Pâncești, Găiceana, Huruiești și mai departe în județul Vrancea la Homocea (unde se intersectază cu DN11A), Ploscuțeni și în județul Galați la Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
duce spre sud la Ungureni, Parincea, Pâncești, Găiceana, Huruiești și mai departe în județul Vrancea la Homocea (unde se intersectază cu DN11A), Ploscuțeni și în județul Galați la Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Din DJ252 se ramifică la Buhoci șoseaua județeană DJ252B, care duce spre sud la Tamași, Gioseni, Horgești și Pâncești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Buhoci se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
Hunedoara, Transilvania, România. Este așezat la est la 37 km de capitala județului, Deva. Din șoseaua națională de la Halta CFR Geoagiu pleacă un drum spre sud, spre comuna Romos, drum care la aproximativ 2km distanță de intrarea în Romos se ramifică spre satul Vaidei. Acest drum spre Vaidei urcă în serpentina lentă pe marginea unui pârâu, pe lungimea de 2km, care apoi coboară în serpentină până în sat. Satul Vaidei este așezat între cele 2 livezi aflate pe cele 2 dealuri, cel
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
află în zona central-nordică a județului, în Muscelele Argeșului, pe malurile râului Bratia, acolo unde acesta primește apele afluenților Valea Satului și Navrap. Este străbătută de șoseaua națională DN73C, care leagă Câmpulung de Curtea de Argeș. La Berevoești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ732B, care duce spre sud la Aninoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berevoești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,75
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
Valea Mare (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului, la nord-vest de Găești, pe bazinul hidrografic al pârâului Potop, care la sud de Găești, prin confuență cu Cobia formează râul Sabar. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ702A care se ramifică din DN7 la sud de comună în Crângurile de Sus și urcă spre zona de deal învecinată. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
latitudine nordică, având o extensiune totală de circa 3200 km pătrați și un pronunțat caracter muntos. Partea nordică și estică învecinată cu Maramureșul, Bucovina, Moldova ( Jud. Suceava) este acoperită de un lanț de munți înalți aparținând Carpaților din care se ramifică o întreagă rețea de munți și dealuri cu văi în mare parte strâmte și adânci prin care curg o mulțime de râuri, vâlcele și pâraie. Acest complex muntos se împarte în două grupuri: Munții Rodnei și Munții Bârgăului. Dintre piscurile
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord-est de Bacău și spre sud de Nicolae Bălcescu, Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). La Sărata, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care duce spre nord la Luizi-Călugăra, Măgura (unde se intersectează cu DN11), Mărgineni și Hemeiuș (unde se termină în DN15). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sărata se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]