452 matches
-
Târziu, după închisoare, am anunțat că-i despăgubesc de zece ori pe cei de la care am luat cartofi, porumb de fiert. N-a venit nimeni, dar a venit Securitatea. Plecasem dimineață din sat, pe întuneric. Parcă mă trăgea cineva de raniță să nu mă duc la bordei, să mă-ntorc în sat. Nu înțelegeam senzația asta pe care n-am mai avut-o. Moșu și nevasta nu erau la bordei. Spălaseră rufe. Am desfăcut ranița. Au venit și ei cu rufele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
întuneric. Parcă mă trăgea cineva de raniță să nu mă duc la bordei, să mă-ntorc în sat. Nu înțelegeam senzația asta pe care n-am mai avut-o. Moșu și nevasta nu erau la bordei. Spălaseră rufe. Am desfăcut ranița. Au venit și ei cu rufele ude. Le-am zis să le-ntindă la umbră. I-am lăsat să facă mâncare și-am adormit. M-am trezit în rafale de automat. Securitatea! Când am auzit “Salt înainte!”, am stat în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu civilul și să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință care, se urzește ceas de ceas ... noi vom avea ochii îndreptați spre voi, soldați ai neamului, care din tranșee trimiteți moarte liftelor străine. În ranițele voastre e biruința de mâine.” Alături de Constantin Prezan, în opera de refacere a potențialului combativ al armatei, au fost și oameni de știință, de cultură, politicieni: N. Iorga, A. D. Xenopol, George Enescu, Maria Ventura ș.a. care, organizând și susținând manifestări
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
divizii întregi, vechii luptători cu sufletul oțelit ai luptelor din Dobrogea, de la Jiu și de la Neajlov, purtându-și cu mândrie drapelele zdrențuite, amestecați cu tinerii nerăbdători de a da piept cu cotropitorii țarinilor lor. Era armata nouă care purta în ranițe cinstea, soarta și nădejdea țării. Era zece mai al războiului, sărbătoarea jertfelor și a vitejiei. Trupele defilează cu însuflețire și cu bărbăție. Lumea privește, admiră și plânge. Sunt lacrimi de bucurie, lacrimi fecunde, care prind laolaltă, într-o comunitate de
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
și ne-am aruncat în mașină. De atâta precipitare, am lăsat baltă orice moșmondeală și am uitat la vatră cele 10 truse pentru situații extreme. Peste trei ore am văzut cu groază că în rucsacul de fițe, luat în locul marii ranițe, nu erau decât legitimația de Blind Person, parfumul Pleasures Intense, un pix, biscuiții Bega și niște șervețele. Am trecut val-vârtej prin Boșorod și, în drum spre Luncani, la o exploatare forestieră, am aflat că n-avem nici o șansă pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
în 1881, libertatea de reuniune și libertatea presei; în 1884, libertatea de asociere și legea municipală. Opera republicană se vrea operă de unitate, așa cum o arată legea militară din 1889, care suprimă voluntariatul și scutirile de serviciu militar ("preoții cu raniță"). Inspirația profund laică se manifestă în lupta împotriva congregațiilor (expulzarea iezuiților în 1880) și restabilirea divorțului (1884). Unitatea republicană triumfă în primărie, loc de "republicanizare a decorului" (M.Agulhon), în cazarmă, dar mai ales în școală. Spiritul legilor școlare republicane
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fi înțeles ce voiați de la el? Și, până la urmă, vă va fi binecuvântat?"841), de Darie (care se miră "ce căuta acolo Ivan"842, cum ajunsese să fie rănit într-un loc unde nu avuseseră loc lupte, unde îi erau ranița și pușca, cum de nu avea niciun act sau lucru care să-l poată identifica) sau de cei doi soldați, Iliescu și Zamfira, care, convinși că binecuvântarea unui muribund aduce noroc, îl duc pe carabinele lor. Identificarea lui Arhip ("E
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
riposta hotărât în fața "dușmanilor poporului" care-și vor face simțită prezența monstruoasă din clipă în clipă de după ușa atârnând în două balamale obosite. Militarii erau echipați de război: centura cu două cartușiere, baioneta, două încărcătoare de rezervă, arma automată și ranița. Apoi, cu aceeași maximă prudență și hotărâre, au purces la cercetarea "obiectivului" din fața lor. În conformitate cu lecțiile de "strategie militară" pe care le primiseră în cadrul ședințelor de instrucție și al îndoctrinării politice privind inimaginabila ticăloșie a acestor "dușmani ai poporului", bogătași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
își are legile lui, nepătrunse... Ceea ce m-a impresionat plăcut, și am luat acest lucru ca pe o compensare pentru bagajul meu „nostalgic” sau ca pe o contrabalanță a ororilor trăite mai recent, a fost mulțimea de tineri - unii cu ranițe în spinare - care adăstau pe borduri sau la marginea unor havuzuri și discutau pașnic, beau bere, glumeau sau citeau, ca în orice oraș european. Există un dram de normalitate și la Moscova. N-ar trebui să-i demonizăm de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa, lelițo? Ia mă uit și eu, că tare mai sunteți năcăjiți..." Tot drumul femeile es cu apă și cu fructe în calea flăcăilor obosiți de drum pășind greu sub raniță prin praful șoselei și zăpușala văzduhului. La o haltă, un soldat din a 6-a companie începe a cânta din fluer și compania începe o rusească fierbinte în mijlocul drumului, pe când Cazon, cânele companiei, dă târcoale cu limba scoasă. Același cântăreț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
soarele fierbinte. Doctorul răcnește la cei ce rămân șchiopătând în urmă, adaogă la răcnete o dialectică cazonă destul de înflorită cu metafore și comparații, apoi îi trimite la căruțele din urmă pe cei mai slabi, iar pe alții îi ușurează de ranițe și arme. Un bărbat tânăr, fără mustață, din Deleni, gemând cere parcă îndurarea noastră. Urcat în ambulanță nu-și contenește gemetele decât la protestările noastre, după aceia începe a dormita. Și tot drumul a dormitat. Din când în când la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dormeai. Nu de gânduri și griji, dragă, dar din pricină că înnainte de revărsarea zorilor caprarii au obiceiul să-și plimbe în lungul corturilor mânia serviciului lor. Cum răsare soarele, ochii lui de flăcări văd cu mirare că întreg regimentul nostru, cu ranița în spate, așteaptă ceasul plecării, care se prelungește câte odată până la 7 și până la 8, și chiar și până mai târziu. Soldații aceștia cari stau atâtea ceasuri cu greutatea în spate, supt fulgerătoarele priviri și sudălmi ale gradaților, schimbând picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cocostârcii, soldații aceștia cad de obiceiu supt osânda celor mari, când, după ce au pornit în marș, umplu câmpurile și tufele. Vezi? vezi? până acuma n-a avut vreme măgarul! Uite țăranul! Uite soldatul român! Soldatul și țăranul acesta stă cu ranița în spate de cum a răsărit soarele. Glasurile căprarului izbucnesc în zori cu nemaipomenită energie: Pune ranița, mă! Pune ranița că trec prin tine!" Te-ai echipat de războiu, iubite frate, și ai plecat cu camarazii spre locuri necunoscute, trecând dealuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umplu câmpurile și tufele. Vezi? vezi? până acuma n-a avut vreme măgarul! Uite țăranul! Uite soldatul român! Soldatul și țăranul acesta stă cu ranița în spate de cum a răsărit soarele. Glasurile căprarului izbucnesc în zori cu nemaipomenită energie: Pune ranița, mă! Pune ranița că trec prin tine!" Te-ai echipat de războiu, iubite frate, și ai plecat cu camarazii spre locuri necunoscute, trecând dealuri și văi. Ceia ce ți se părea absurd era faptul că dealurile le urci nu ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tufele. Vezi? vezi? până acuma n-a avut vreme măgarul! Uite țăranul! Uite soldatul român! Soldatul și țăranul acesta stă cu ranița în spate de cum a răsărit soarele. Glasurile căprarului izbucnesc în zori cu nemaipomenită energie: Pune ranița, mă! Pune ranița că trec prin tine!" Te-ai echipat de războiu, iubite frate, și ai plecat cu camarazii spre locuri necunoscute, trecând dealuri și văi. Ceia ce ți se părea absurd era faptul că dealurile le urci nu ca să te urci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-se în negura depărtatului țărm răsăritean. După miezul nopții duhurile mării călăreau fantastic pe harmasari spumați. La răsăritul soarelui vijelia s-a mai domolit. Nouri au prins a sui și a acoperi strălucirea zeului zilei. Un călător singur, c-o raniță săracă, s-a oprit în apropierea noastră, pe faleză, s-a așezat pe bordura drumușorului, privind tumultul talazurilor. În vile lumea doarme, răsucindu-se din pricina zgomotului, nemulțămită de vremea rea, grămădindu-și fruntea în perine. Astăzi marea e imposibilă; o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în satul Starasel, a venit Lt. N.N. Tiron și m-a dus de la compania 7 și m-a dat la trenu regimentar și mi-a spus că de aicea nu te ia nimeni fără ordinul meu. Și am scăpat de raniță care era foarte grea și n-o puteam duce că eram foarte bolnav. Cine era Locotenentul N.N.Tiron? Era boier moșier și advocat iar în 1916 când iar am fost mobilizat, el era Prefect al Județului Fălciu cu capitala Huși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Dar și părinții lor erau foarte voinici și mama și tata, au avut cui samana acești 2 feciori ai lor. Bătrânii erau in floarea vieții și voinici și frumoși. La mobilizarea din Bulgaria în 1913, Vasile Știrbu a dus și ranița lui și a mea și încă una. Și după ce a venit din Bulgaria, era învățător în comuna Vânători, din sus de Târgu Neamț, s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Și într-o vară ploioasă eu mă duceam la Boboești la socrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Acest personaj este un ins din rasa „păguboșilor“, a celor care pierd în permanență, dăruindu-se totuși tuturor luptelor, tuturor experiențelor anulatoare, acceptând să piară ca soldat anonim, fără glorie, îngropat sub „cartușele lumii“: „și eu dorm, mereu, îmbrăcat, cu ranița-n spate, / dorm pe mine, dedesubtul meu îngropat, / și lampa n-o mai sting, n-o mai aprind, / și dorm cântând în neștire, pierdut, deșucheat: / O, draaaga mea, iubiiita mea, / o, viiisuriiile meeelee...“ Prototipul este Ieremia, un simbol moral, stângaciul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cel puțin pentru moment să ajungă pe mâna lacomilor popi pe care nu-i satură nimeni și nimic niciodată. Dar aceste sarsanale, oricât de mici ar fi fost, legate cu sfori, ținute pe umeri sau pe spate sub formă de raniță, ocupau și ele un anumit spațiu, mărind înghesuiala de pe coridorul trenului și reducând dimensiunea lui. În compartimente se stătea în picioare; în grupurile sanitare așișderea. Să te ferească bunul Dumnezeu să te fi lovit vreo urgență fiziologică! La urcarea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
înainte de a fi apărut în decorul montan al Făgărașului linia de teleferic cu toate avantajele ei, drumețul pasionat de cunoașterea frumuseților patriei trebuia să bată drumul ce ducea la Bâlea, dela gara Arpaș sau dela halta Cârța, cu piciorul, cu ranița în spate și cu alpenstockul în mână, pe cărări prea puțin bătute, urmărind aproximativ traseul despre care tocmai vorbirăm, cunoscând că avea de făcut 18 kilometri de drum până la Glăjărie, trei ore de urcuș pe plaiurile prea puțin bătute dela
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce-i supravegheau și-i protejau, mai apoi în razele soarelui care, parcă numai pentru ei răsărise în ziua aceea. Ca să le mângâie dragostea în patul improvizat din ramuri de jneapăn, acoperit cu tot ceeace putuseră căra cu ei în ranițele lor grele ca plumbul. Și mai răsărise soarele, numai ca să le binecuvinteze gustările pregătite de cele două mame înainte de a purcede la drum, ceaiul indian care nu se mai termina în ibricul mereu împrospătat cu cristalul apei din râul ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nări. Atunci, dacă tot am vorbit de sectorul alimentar, să rămînem acolo. Un alt exemplu. Seara, după cîteva pahare de coniac, în atmosfera creată de o muzică bună și mai ales de vorbele meșteșugite, pe care le port întotdeauna în ranița mea de vînător de fluturi, invitata mea din sectorul alimentar, o fată... largă la suflet, mi se destăinuie, exclamînd sub imperiul fericirii, că va face rost de cel puțin douăzeci de mii, "din care, pentru noi doi, voi cumpăra un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un consum de energie uriaș. M. M.: Consumați pentru că nu stăteați, de la cinci dimineață până seara... S. B.: Da, nu se stătea. De aceea, ne mai completam nevoia de calorii cu dulciuri. Erau la mare căutare. Săracul furier venea cu ranița plină de bomboane și ciocolată. Am mâncat în armată dulciuri cât nu mâncasem până atunci, că nu am fost un mare consumator de așa ceva, dar nici de atunci încoace. M. M.: Ați văzut că la GAZ mai aveam pomi prin
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
îmbrăcai... S. B.: ... te luau ca din oală ca să vadă cât de repede te dezmeticești. M. M.: Camuflai geamurile, puneai păturile în geam... S. B.: ... oricum geamurile erau camuflate de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața până controlau dacă ai în raniță gamela. S. B.: Și dacă ești încheiat la copcă. M. M.: Eii, au fost și prostii! S. B.: Fiind unitate
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]