335 matches
-
segment al antropocosmosului, însă nu al antro-pocosmosului în întregime, adică lumii cunoscute de întrea-ga omenire, ci numai al aceluia care revine unei comunități lingvistice, încît el s-ar putea considera mai degrabă un glosocosmos. În cadrul acestuia, se diferențiază cîteva lumi raportabile la stilurile funcționale: 1) lumea obiectivă, corespunzătoare stilului științific, 2) lumea divină, corespunzătoare stilului religios, 3) lumea instituționalizată (supraindi-viduală), corespunzătoare stilului juridic-administrativ, 4) lumea interpretată, corespunzătoare stilului publicistic, și 5) lumea imaginată (fundamentată pe imaginație și exprimată prin imagini), corespunzătoare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cauze ale schimbării, ele trebuie să fie mai întîi trăsături definitorii pentru un grup uman din perspectiva științei și conștiinței lui lingvistice, trebuie să fie, deci, factori care asigură folosirea unei limbi (a limbii de substrat) prin fapte diferențiate, dar raportabile la aceleași forme ideale, și intră în tradiția limbii respective. Aceste trăsături, precum și altele, care alcătuiesc tradiția, asigură o anumită stabilitate și în cazul epocilor-salt, permițînd astfel funcționarea limbii, și mențin o anumită orientare direcțiilor de evoluție în toate momentele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însoțită de și corelată cu alte competențe care asigură realizarea textelor și transmiterea mesajelor. Cînd este definită competența lingvistică se spune că ea este "un sistem de reguli interiorizate de subiecții vorbitori". Cuvîntul interiorizat vizează însă un fapt de conștiință raportabil la conștiința lingvistică. Eugen C o ș e r i u261 arată că prin sintagma competență lingvistică se redă un corespondent pentru ceea ce în spaniolă se spune saber lingüístico, care s-ar traduce literal prin știința lingvistică, dar cu folosirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a modelelor explicative pe care le-au generat; opțiunea acestei lucrări pentru un model explicativ combinatoriu va fi, apoi, explicitată. II. Acțiune, instituții, rețele și problematica organizării sociale 1. Instituții și acțiune În teoria organizațiilor, conceptul de acțiune este Întotdeauna raportabil la conceptul de instituție. Sociologic, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri ce ajung să fie luate ca atare de către membrii societății. În siajul gândirii funcționaliste, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
societate; o astfel de definiție nu poate Însă să includă practicile instituite social, cutumele sociale, chiar dacă În multe cazuri la nivel informal și care se dovedesc disfuncționale. De exemplu, În societatea românească postdecembristă, practica șpăgii este o instituție În măsura În care este raportabilă la un sistem formal de statusuri și roluri, drepturile și obligațiile asociate acestora fiind Însă definite informal. Practica se instituie În măsura În care devine constrângătoare pentru actori: cei care nu obțin avantaje fiindcă nu dau șpagă sunt considerați inadaptați. În felul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eseuri consacrate unor scriitori contemporani (Tudor Arghezi, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Laurențiu Fulga). Analiza este realizată din perspectivă tematică, tinzând să descopere acele constelații de motive ce definesc individualitatea orizontului imaginar al scriitorului interpretat și sunt legate de nuclee generatoare, raportabile adesea la marile mituri. În comentariu, I. fructifică sugestiile criticii arhetipale, ale structuralismului și psihanalizei. Interpretările, coerente și convingătoare, își propun să acrediteze ideea că forțarea deschiderii unei opere îi confirmă viabilitatea artistică, implicând astfel o judecată de valoare. Exercițiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
diagnosticul, prognosticul, terapia și prevenția cancerelor de col uterin (precum și în unele cancere ale căilor respiratorii superioare). HPV sunt cauza cea mai frecventă a unor infecții sexual transmise. Cu toate acestea, infecția HPV nu este o boală sexual transmisă (BST) raportabilă. Date actuale susțin existența a mai mult de 100 tipuri de papilomavirusuri umane (Howley PM și colab., 2004) dar numai 15-18 sunt considerate cu potențial oncogen înalt. Genomurile a aproximativ 100 tipuri HPV au fost izolate și complet secvențiate, iar
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
diagnosticul, prognosticul, terapia și prevenția cancerelor de col uterin (precum și în unele cancere ale căilor respiratorii superioare). HPV sunt cauza cea mai frecventă a unor infecții sexual transmise. Cu toate acestea, infecția HPV nu este o boală sexual transmisă (BST) raportabilă. Date actuale susțin existența a mai mult de 100 tipuri de papilomavirusuri umane (Howley PM și colab., 2004) dar numai 15-18 sunt considerate cu potențial oncogen înalt. Genomurile a aproximativ 100 tipuri HPV au fost izolate și complet secvențiate, iar
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
păsări și o scară făcută din aluat copt. La tulpina pomului se așază o masă cu farfurii cu borș, sarmale și o cană cu vin. Cel mai mult i se oferă mortului apă, ritul funerar semnificând o călătorie fără întoarcere, raportabilă la un substitut al mortului, un pom, măr, ale cărui roade sunt împărțite participanților la înmormântare). AȘTEPTAREA! Corpul uman trădează conștient sau inconștient prin limbajul său, gândurile, dispoziția și trăsăturile de caracter. Știința care se ocupă cu limbajul corpului în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
puteri superioare (prin rugăciune, amenințare), tot așa rememorarea prin cuvinte a funcțiilor și liniilor mâinii are funcție terapeutică și ajută la strategia de liniștire, de depășire a momentelor existențiale ambigue, nesigure, confuze. Ritmul existențial apare situat sub o zodie, permanent raportabilă la noi înșine, zodie bazată pe legi și pe număr, ca relație dintre nume și numere vizibilă în corpul uman. Emblema comunicării umane rămâne raportată la formele mâinii, imagini proiective ale destinului. Aceste patterns, schelete semantice pentru dialog, anunțat în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]