686 matches
-
stîlceam” o imagine și m-am rușinat. A trecut timpul, deceniile de care vorbeam, și eu m-aș mai fi dus și nu pe la dom` Buraga, pînă într-o zi , într-o zi cînd, cu niște prieteni, m-am hotărît... Reîntîlnirea a fost grea, cuvinte puține și acele găsite cu greu, cu un singur reproș: ,,n-ai venit de douăzeci de ani!” Așa-i, nu venisem de douăzeci de ani... S-a improvizat un dialog între dom` Buraga și prietenii mei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Prezentări pe larg ale revistei sunt cele realizate de Emil Manu, pe de o parte, și de Lucian Valea, pe de altă parte, exprimând două puncte de vedere oarecum diferite. Nu trebuie să omitem însă nici cartea lui Sergiu Filerot, Reîntâlniri, o carte pe care autorul o vrea un document pentru istoria literară, o carte ce aduce o serie de mărturii despre grupul de la Albatros făcute tot de cineva din "generația războiului", însuși autorul. În Reviste progresiste românești interbelice, articolul rezervat
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Duda, Gabriela, Literatura românească de avangardă, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, comentarii și bibliografie de Gabriela Duda, Editura Humanitas, București, 1997. Felea, Victor, Reflecții critice, Editura pentru literatură, București, 1968. Felea, Victor, Secțiuni, Editura Cartea Românească, București, 1974. Filerot, Sergiu, Reîntâlniri, București, Editura Cartea Românească, 1985. Grigurcu, Gheorghe, Existența poeziei, Editura Cartea Românescă, București, 1986. Grigurcu, Gheorghe, Poeți români de azi, Editura Cartea Românească, 1979. Iorgulescu, Mircea, Al doilea rond, Editura Cartea Românească, București, 1976. *** Literatura română contemporană (coord. Marin Bucur
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, București, 1968. 70 Emil Manu, "Albatros" în Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972, p. 435. 71 Ibidem, p. 436. 72 Ibidem, p. 437. 73 Sergiu Filerot, Reîntâlniri, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 28. 74 Emil Manu, "Albatros", în Reviste progresiste românești interbelice, op. cit., p. 437 75 Emil Manu, "Geo Dumitrescu și "lumea de mâine"", în Eseu despre generația războiului, Editura Cartea Românească, București, 1979. 76 "Debut
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
I, nr. 7, p. 3. 147 Albatros, an I, nr. 3-4, p. 5. 148 Albatros, an I, nr. 5-6, p. 4. 149 Albatros, an I, nr. 7, p. 8. 150 Sergiu Filerot, ""Albatros" nr. 8 a rămas în șpalturi", în Reîntâlniri, op. cit. 151 Ibidem, p. 40. 152 "Așadar, pe ce s-ar putea fundamenta o incriminare oficială a lucrării? Pe pamfletele strâmbe și obraznice ale unui Loyola ("Chemarea Vremii"), pe care crunta incultură și puerila inconștiență îl denunță sub orice pseudonim
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Vestire, apoi, peste ani, în liniștea mănăstirii Văratec, vestea eliberării din închisoare, care redeșteaptă neantul zilei de după arestare, confirmând că „paroxismul bucuriei, ca și nefericirea cea mai cruntă sunt deopotrivă de nimicitoare”. Primele scrisori trimise de Dinu Pillat în libertate, reîntâlnirea în calmul rupt de lume al mănăstirii, contrapunctate de separarea iremediabilă ce avea să vină mult prea curând, sunt evocate cu acuitatea trăirii nedomolite de trecerea vremii. Dar în „urgia separării” se înfiripă presimțirea unui alt fel de a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
s-a culcat cu el. Ea se des parte de el pentru că este egoist și nu voia decât să se culce cu ea. Cu timpul, fiecare dintre cei doi orgolioși simte un oarecare regret, ocazionat mai cu seamă de o reîntâlnire peste ani. El o vede pe ea frumoasă, deschisă multor compro misuri și își spune: „Cum de am fost așa de prost, încât nu i-am cerut în seara aia să se culce cu mine? Ce, ăsta cu care umblă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în textele lui André Scrima. Iar ele sînt tocmai cele prilejuite de modernitatea tîrzie : a) noutatea limbajului, care își culege termenii și referințele din cele mai variate domenii de studiu și de experiență ce pot fi exploatate spiritual ; b) noutatea reîntîlnirii dintre tematica teologică și cea a culturii înalte ; c) noutatea Universalului descoperit și în alte tradiții spirituale, dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
studiul comunicat de mine a apărut în volumul conferinței publicat în Marea Britanie în 2009). În contextul acestor preocupări, nu e de mirare că la un moment dat, studenții mi-au pus eticheta de feministă. Am fost plăcut impresionată când la reîntâlnirea cu o fostă studentă, la o inspecție de grad didactic I, aceasta și-a amintit perfect ceea ce le-am spus la cursul festiv și mi-a multumit pentru acele cuvinte. Printre altele îndemnam fetele (care erau majoritare în proporție de
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în victoria războiului din Răsărit, prevedeau dezastrul și afirmau că jertfele omenești erau zadarnice. Definitoriu pentru nota generală a volumului este poemul Sârmă ghimpată. Sunt versuri de protest, care condamnă omuciderea, privarea omului de libertate, sfidarea demnității acestuia. În volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București, 1941; Libere, București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București, 1941; Libere, București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București, 1985. Repere bibliografice: Marin Preda, Viața ca o pradă, București, 1977, 295-300; Manu, Eseu, 142-144; Ioan Milea, „Vitrină secol XX”, ST,1983, 6; Emil Manu, „Vitrină secol XX”, CNT, 1983, 8; Simion, Scriitori, IV, 45-48; George, Sfârșitul, IV, 261-267
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
-ului - ajung la conștiința dureroasă a propriei inutilități, sterilități și incapacități de adaptare, proiectate, în varianta de scenariu propusă de Paul, unul dintre protagoniști, într-o profesiune de credință de-a dreptul nihilistă. SCRIERI: Cu fața spre ceilalți, București, 1971; Reîntâlnirea, București, 1977; Ultima șansă, București, 1979; O șansă pentru fiecare, București, 1980; Buna zi de mâine, București, 1980; La capătul liniei, București, 1981; Magdaleno!... Magdaleno!!..., București, 1982; Candidul, București, 1983; Punct. Și de la capăt, București, 1986; „Cel care trebuie să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
Urmăresc intrarea În librărie a cărții pentru a mi-o procura. Poate o voi recenza. Aștept cu multă bucurie deschiderea festivă a Muzeului Dstră. Va fi un bun prilej de revalorificare a talentului și dragostei noastre naționale pentru frumos, de reîntâlnire spirituală cu valorile fălticenene. și acum, ca o ultimă informare, fiind vorba de ceva personal, am lăsat la urmă. Vă țin la curent cu ceea ce am intenția să public, dacă bine Înțeles va găsi apreciere. Lucrez acum câteva articole - studii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
regăsit după atât timp și atât de departe de casă. O zarvă de nedescris s-a creat imediat, au început să se mute mese, scaune, să se strige, să se chiuie și să se bea peste măsură pentru o așa reîntâlnire. — Bibi, nu-mi spune, nu ți-o mai ajunge celebritatea Bucureștilor și ai venit să cucerești și frațujii, râde Mircea, Mircea Niculescu, fost coleg de clasă cu Cristi și cu Mihail Sebastian. Și, ia zi, cât stai pe la noi ? Cam
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
că aici ar fi momentul să adaug (deși e vorba iarăși de un fapt evident), că, firește, nu am văzut-o și nu am comunicat în nici un fel cu soția dumitale de pe vremea când era o fetișcană, iar recenta noastră reîntâlnire a fost absolut întâmplătoare. Presupun și îmi exprim încrederea că, întrucât ești un om rațional și drept, nu vei lua nici un fel de măsură de represiune împotriva soției dumitale, care este complet nevinovată. Această chestiune ne îngrijorează profund pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-te la Titus. — Ce-l tot amesteci pe Titus? — Scuză-mă. Dar, zău așa, încearcă să privești lucrurile în lumina asta. Dragostea ta pentru fata asta, pe când era fată, a rămas în stare de suspensie în urma unui șoc. Acum, șocul reîntâlnirii cu ea te-a determinat să reeditezi toate vechile sentimente pe care i le-ai nutrit cândva. E o șaradă mintală, poate că necesară, oricum își are propria ei necesitate, da nu aceea pe care o crezi tu. Desigur, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rujase buzele, iar fața arsă de soare nu purta nici o urmă de fard. Își descheiase nasturele de la gulerul bluzei în dungi, și i se vedea gâtul bronzat. Arăta mai zveltă, mai curată, mai bine îngrijită decât o văzusem vreodată de la reîntâlnirea noastră încoace. Am observat că și Ben avea un aer prosper. Purta o cămașă curată, în dungi late, și o cravată asortată la culoare, o haină largă, de vară, cafenie, pantaloni maro și pantofi albi de pânză ce păreau nou-nouți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
după care am încuiat-o din nou. Eram în siguranță și răsuflam ușurat. Nu pot spune că nu mi-a fost frică. Aveam doar 13 ani și nu am uitat nici până azi acel drum străbătut în miez de noapte. Reîntâlnirea cu ai mei a fost ca o sărbătoare. Îmbrățișări și povestirea evenimentelor petrecute în perioada timpului cât am fost plecat. Am despachetat și am dat micile cadouri aduse. Am etalat pe masă scoicile aduse cu care mă mândream nevoie mare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de un acordeonist a susținut un recital fără egal în inima galeriei. Cum era și de așteptat toți cei prezenți s-au prins într-o horă a bucuriei manifestându-și fiecare fericirea pe care o simțea în inimă cu ocazia reîntâlnirii la Alba Iulia. Cum e și firesc, atunci când bucuria și buna dispoziție se răspândesc în jur, stropite fiind și de șampania oferită de Centrul Județean de Creație Populară, și înnebunite de minunatele acorduri de muzică ardelenească, era și normal să
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
galerie în care imposibilul era ceva obișnuit. Fiecare autor avea propriul stil de prezentare folosind diferite game de culori ce-l reprezentau mai bine. După vernisaj ne-am îndreptat cu toții spre locul unde avea să se țină masa festivă. Bucuria reîntâlnirii a transformat totul într-o scenă a veseliei în care diferitele povestiri sau amintiri depănate de către un coleg luau sfârșit cu un ropot de râsete puternice ce îți umpleau sufletul de o stare de bucurie pe care ai fi vrut
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care e vorba să apară, alături de altele, săptămîna viitoare. Cred că tu vei putea da în Ateneu, numărul de pemartie, ceva, măcar o știre, dacă revista nu era [e] deja în mașini. Știri și informații literare într-o altă scrisoare. Reîntîlnirea noastră m-a bucurat mult, iar tensiunea intelectuală a școlarilor noștri Roxana și Ducu, bravul nostru fin, mi-a umplut sufletul de liniște și bucurie pe care am transmis-o și acasă. Din partea noastră multe urări de sănătate la toți
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a acestei datorii, preferându-se cochetarea cu idei păguboase. În anul 2000, a fost rechemat în Centrala M.A.E., inclus în grupul de diplomați care au pregătit președinția României la O.S.C.E., ceea ce a prilejuit întoarcerea la "prima dragoste", reîntâlnirea, în deplasările efectuate în țările din zonele Caucaz și Asia Centrală, cu foști colegi de la Helsinki și Geneva. Între 2001 2004, a funcționat în calitate de Consilier diplomatic al ministrului sănătății. Sfătuitor al celor patru miniștri, care s-au succedat la conducerea complexelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mai organiza câte o seară de dans (reuniune așa se intitula pe atunci) și, ceea ce nu se mai vede de mult, toți socializau la unison, fără aere de toate felurile, fără snobism și diferențe sociale, numai cu bun-simț și bucuria reîntâlnirii într-un spațiu plăcut și reconfortant. Timp de aproape 40 de ani s-au perindat pe aici ansambluri din toată țara, teatre din București, Iași, Piatra Neamț etc. Aici s-a format corul, orchestra și ansamblul de dansuri, aici au avut
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
nr. 9 în sol diez minor, nr. 11 în si bemol minor și nr. 12 în Re diez minor, care te-au transpus parcă într-o lume de vis. La fel de plăcută s-a dovedit a fi, după numai două zile, reîntâlnirea aceluiași îndrăgit pianist, și tot la Ateneul Român, într-un recital tot din creațiile lui Schubert, alături de alți doi mari interpreți, Silvia Marcovici la vioară și Alexander Kniazev la violoncel. Am simțit alături de ei bucuria interpretării ce se degaja de pe
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
nivelul actual al personalității lui Vlad Iftinca: cunoașterea perfectă (dacă perfecțiunea există) a resorturilor ce încheagă muzica și libretul, ușurința, firescul comunicării cu orchestra, corul și soliștii, conducerea modulată și mlădiată a întregului spectacol muzical. Un singur regret umbrește bucuria reîntâlnirii cu Vlad Iftinca: revenirea sa ca muzician pe scenele Iașului, ale României, a fost posibilă numai după 13 de ani. Dar speranța moare ultima. Poate că de acum înainte, va fi altfel. fi pe scenă și a cânta este mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]