2,120 matches
-
activității. finalizarea activității independente cu controlul îndeplinirii ei și cu apreciere asupra calității. După momentul, durata desfășurării și după scop, activitatea independentă poate fi organizată sub diferite forme: activități de scurtă durată la începutul sau sfârșitul lecției, cu scop de reactualizare, respectiv de întărire, fixare; activitate independentă pentru formarea priceperilor și deprinderilor de muncă intelectuală ; temă independentă pentru consolidarea și aprofundarea cunoștințelor într-un capitol/an școlar. Indiferent ce forme îmbracă activitatea independentă la clasele I-IV și nu numai, are
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
durează, se pierd, memoria însăși obosind ori uzându-se. Învățarea temeinică traduce sensul proverbului latin : „non multa, sed multum”, „nu multe, ci mult”. Optimizarea procesului învățării la nivel de lecție presupune astăzi : trezirea interesului, sensibilizarea pentru activități; comunicarea obiectivelor urmărite ; reactualizarea elementelor învățate anterior ; prezentarea materialului faptic ; generalizarea (formarea noțiunilor/operațiilor), adică obținerea performanțelor prefigurate în obiective ; fixarea și stabilizarea performanței; aplicarea în practică ; asigurarea conexiunii inverse. Optimizarea se împlinește când predarea, învățarea și evaluarea se corelează și condiționează reciproc. În
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
cunoștințe noi, clar redate și argumentate, trebuie redusă la strictul necesar, fiind subordonată aspectului practic (audiere, cântare, recunoaștere); 3. INSTRUCTAJUL precede sau însoțește desfășurarea unei activități practice, precizând reguli, sarcini, norme de conduită ce trebuie respectate. 4. CONVERSAȚIA, atât de reactualizare cât și de fixare, de examinare sau euristică nu se va rezuma doar la crearea situațiilor în care elevii să răspundă la întrebări teoretice, ci îi va determina pe aceștia să intoneze, să recunoască, să exemplifice. De aceea, metoda conversației
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
ionice în sulfura de magneziu. Un elev va modela formarea legăturii punând în evidență transferul de electroni de la Mg la S. <Mg: + S → Mg+2 + S-2 ⎯⎯→f .e Mg+2 S-2/> Profesorul va pune întrebări frontale pentru clarificarea/reactualizarea noțiunilor studiate în semestrul Î.f.: De ce acceptă S 2e-? Ce fel de ioni se formează? etc. Profesorul modelează procesul de oxidare/reducere, reactualizând noțiunile de formare a ionilor. <Mg: 2e-→ Mg2+/> <S + 2e→ S2-/> Profesorul va sublinia faptul că
Proiect didactic pentru tema “Reacţii redox”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Trupină Carmen-Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1131]
-
pe I. S. Turgheniev. Se traduce și din literaturile franceză (Paul Éluard, Louis Aragon, Jules Supervielle, Elsa Triolet, Henri Barbusse), americană (Theodore Dreiser) sau maghiară (Peto´´fi, Ady Endre). Etapă de revenire la o oarecare normalitate include și tendința de reactualizare a unor scriitori că Ion Păun-Pincio, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi (Geo Dumitrescu, Tudor Arghezi. Premiul Național al României democratice). Alți colaboratori: Camil Baltazar, Mircea Mancaș, George Lesnea, Petru Vintilă, Lucia Demetrius, Camil Petrescu, Eusebiu Cămilar, N. Argintescu-Amza, Isaiia Răcăciuni, Paul
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
este necesară proiectarea didactică, adică schițarea, conceperea și alegerea unei strategii didactice care să ducă la îndeplinirea obiectivelor operaționale propuse pentru fiecare activitate logopedică. Activitatea de corectare a limbajului urmărește în cadrul proiectului didactic: captarea atenției copilului logopat, enunțarea obiectivelor operaționale, reactualizarea cunoștințelor anterioare, transmiterea noului conținut informațional, asigurarea retenției și obținerea feedbackului, evaluarea formativă (se menționează metoda și instrumentul sau proba prin care se realizează evaluarea), asigurarea transferului, itemi pentru autoevaluare Caiet de lucrări practice - Logopedie. Modele de proiecte didactice își
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
video etc.) Obiectivul de referință (sarcina did. dominantă) Obiective operaționale: O1 O2 ... On Construcția (scenariul activității didactice) A. Captarea atenției (minute) Ce face profesorul? Ce face elevul? B. Enunțarea obiectivelor operaționale (~3 minute) Ce face profesorul? Ce face elevul? C. Reactualizarea cunoștințelor anterioare (-minute) (pt.a asigura continuarea cunoașterii și pentru a evalua pe elevi) Ce face profesorul? Ce face elevul? D. Transmiterea (prezentarea) noului conținut informațional (organizarea elevilor pentru învățarea + stabilirea sarcinilor de învățare + dirijarea învățarii; toate se fac concomitent
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
scurt dialog, o scrisoare adresată copiilor, etc. II. Anunțarea temei și enunțarea obiectelor (pe înțelesul elevilor) Elevul nu trebuie să ghicească ce este în mintea învățătorului, el trebuie să fie informat și trebuie să cunoască finalitatea activității prin cointeresare. III. Reactualizarea celor învățate anterior/ Reactualizarea cunoștințelor Acest moment mai poartă denumirea de cunoștințe-ancoră pentru că are în vedere reamintirea informațiilor sau a deprinderilor anterioare. Acest moment poate contribui la aplicarea în situații noi a cunoștințelor dobândite anterior. IV. Conducerea /Dirijarea învățării El
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
adresată copiilor, etc. II. Anunțarea temei și enunțarea obiectelor (pe înțelesul elevilor) Elevul nu trebuie să ghicească ce este în mintea învățătorului, el trebuie să fie informat și trebuie să cunoască finalitatea activității prin cointeresare. III. Reactualizarea celor învățate anterior/ Reactualizarea cunoștințelor Acest moment mai poartă denumirea de cunoștințe-ancoră pentru că are în vedere reamintirea informațiilor sau a deprinderilor anterioare. Acest moment poate contribui la aplicarea în situații noi a cunoștințelor dobândite anterior. IV. Conducerea /Dirijarea învățării El presupune angajarea efortului personal
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML. Guvernul României, 2002, Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, iulie, publicat și în Revista de Asistență Socială, nr. 3/2002. MEC, 2002, Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 - reactualizare 2002. Planificare prospectivă până în 2010, document oficial, HYPERLINK "http://www.edu.ro/download/strategiepreuniv.pdf" http://www.edu.ro/download/strategiepreuniv.pdf. MEC, 2005, Raport asupra stării sistemului național de învățământ, București. HYPERLINK "http://www.edu.ro" www.edu.ro
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sa istorică sau psihobiografia grupului social-uman (trecut, prezent, viitor). La această schemă distingem două „zone” sau „tendințe” de manifestare psiho-socială ale grupului uman respectiv și anume: zona de sublimare psiho-culturală a Supra-Eului colectiv, caracterizată printr-o „întoarcere în trecut”, o reactualizare a evenimentelor, de regulă, psihotraumatizante din istoria psiho-socială a grupului respectiv; zona de descărcare a pulsiunilor psiho-biologice fundamentale ale Inconștientului colectiv, caracterizată în principal, printr-o „proiecție în viitor”, o anticipare a evenimentelor, de regulă reparator-compensatorii ale istoriei psiho-biografice anterioare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
declarativă), raportându-se la conținuturi verbale sau imagistice evidențiate prin probe de recunoaștere, și implicită (nondeclarativă sau procedurală). A doua formă include reguli de execuție, deprinderi motorii sau cognitive, reflexe condiționate - conținuturi inaccesibile conștiinței, ce nu pot face obiectul unor reactualizări intenționate. Cercetările dirijate spre bazele biochimice ale procesului, legate în special de psihofiziologia învățării (Fessard, 1970; Ungar și Chapouthier, 1971), au evidențiat, de asemenea, pluralitatea mecanismelor mnezice argumentată de existența memoriei de scurtă, medie și lungă durată. Rezultatele experimentelor învățare-memorare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
modul de organizare a bazei de cunoștințe prealabile). Baza de cunoștințe are un rol esențial atât în procesarea secundară a informației senzoriale, cât și în toate prelucrările care au loc prin intermediul memoriei (modul de organizare a cunoștințelor în memorie facilitează reactualizarea lor) sau atenției (ca funcție psihică, atenția, cu toate că nu are conținut informațional propriu, facilitează performanțele celorlalte procese psihice, reprezentând în fapt orientarea activității intelectuale în raport cu scopurile implicite sau explicite ale învățării). În cadrul sistemului psihic uman, interacțiunea tuturor elementelor sale componente
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunt puse în relație cu alte experiențe de învățare sau cu rezolvarea unor probleme; actualizarea este implicată în fenomenul de transfer în învătare atunci când subiectului i se cere să obtină o nouă performanță într-un nou context (deosebit de utilă este reactualizarea deprinderilor intelectuale care vizează operații simbolice privind clasificarea, folosirea de reguli, rezolvarea de probleme). Învățarea se poate produce conștient, sau, deseori, inconștient, de obicei din experiența unor situații de viață, cu toate că și situațiile imaginate pot declanșa învățarea. Practic, fiecare persoană
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aceasta în compania scribului. Temperamentul clasic al lui O. (sugestii în acest sens pot fi desprinse din lecturile inventariate în Ucenic la clasici) l-a îndemnat să reviziteze și să recicleze, adesea parodic, convenții literare ieșite din uz. De pildă, reactualizări ale convenției literaturii epistolare pot fi găsite în Avionul de hârtie (1983), Dragoste cu vorbe și copaci sau în Scrisoare despre insule (1999). Într-una dintre paginile de jurnal reproduse în Cvintetul melancoliei poate fi găsit un rezumat aproximativ al
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
poate controla concentrându-se asupra situației, și apoi expunându-se din nou, metodic, în zilele următoare), fie într-o formă care va dura mai mult sau va fi mai intensă, ceea ce va justifica reîntâlnirea cu terapeutul pentru câteva ședințe de reactualizare. Terapeutul îi explică faptul că aceste reveniri ale sentimentului de teamă sunt normale și că fac parte din boală; explicațiile permit aceptarea fără exagerare a acestora și considerarea lor ca fiind o problemă ce trebuie rezolvată, nu ca o dovadă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
provocări profesionale: să câștige cei mai buni autori, cele mei bune articole, cei mai mulți cititori și să nu realizeze deficite financiare care să ducă la sistarea publicării de către presa universității. Strategia aleasă de redactori a fost una caracteristică perioadelor de criză: reactualizarea statutului și discursului revistei. Cea mai spectaculoasă transformare a avut loc sub redacția lui Everett Hughes și Helen Hughes, În anii ’50. În locul practicilor editoriale care la Începuturile apariției jurnalului au fost prea puțin profesioniste, intervin politici editoriale - Începând din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
drumurile publice; tabla, creta. Desfășurarea activității: 1) Moment organizatoric: asigurarea condițiilor optime desfășurării cursului: (2 min.) - Pregătirea materialului didactic; - Pregătirea colectivului de studenți. 2) Anunțarea temei cursului: „Principalele categorii de criminali” (3 min.) Enunțarea scopului și obiectivelor cursului: expunere 3) Reactualizarea cunoștințelor (expunere, sistematizare, enumerare) (5 min.) - se definește noțiunea de infracțiune conform Codului Penal; - se prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
București. Bibliografie: Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, Editura All Beck, București, 2005; Antonie Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, Editura Roata, Ploiești, 2005; Emil Bălan, Drept administrativ și procedură administrativă, Editura Universitară, București, 2002. Desfășurarea activității: 1. Reactualizarea cunoștințelor În această fază se vor rememora informațiile legate de ideea de contencios administrativ și se va face o trecere în revistă a condițiilor acțiunii directe în contencios administrativ. Studenții vor trebui să definească noțiunea de contencios administrativ și să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sala de seminar Anul de studiu: III Tema: Caracteristicile dreptului comunitar Tipul activității: seminar dezbatere Durata: 2 ore Moment organizatoric: - pregătirea materialului didactic, distribuirea cazurilor practice; - constituirea unor grupe de lucru (echipe de 4 membri) în vederea soluționării unor cazuri practice. Reactualizarea cunoștințelor: - recapitularea izvoarelor dreptului comunitar și ale specificului construcției comunitare. Obiective generale: - prezentarea și explicarea aspectelor specifice ale dreptului comunitar, a caracteristicilor ordinii juridice comunitare și a principiilor sale; - facilitarea înțelegerii de către studenți a problemelor specifice. Obiective specifice: - prezentarea și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și procedee: conversația euristică, discuții în grup, dezbaterea, discuția-dialog, explicația, brainstormingul, jocul didactic. Mijloace de învățământ: manualul, un exemplar din Constituția României. Desfășurarea activității: 1. Moment organizatoric: - pregătirea materialului necesar pentru buna desfășurare a lecției; - asigurarea condițiilor de lucru. 2. Reactualizarea cunoștințelor: - se reactualizează noțiunile de democrație, Constituție, națiune și patrie. 3. Captarea atenției: - se propune elevilor un joc de imaginație: „Gândiți-vă că sunteți într-un balcon ce pierde din altitudine. Trebuie să renunțați, pentru a supraviețui, rând pe rând
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și critica literară, fiecare Învață pe fiecare și toți rămân repetenți, cam aceasta este concluzia privind comportamentul cel mai răspândit În publicistica vremii; iată-l, de pildă, pe Geo ȘERBAN 83, reabilitând recenzia, specie analitică Îndelung „oprimată” de critica burgheză; reactualizarea era necesară tot din motive de accesibilitate și educare a „masselor”; se dau, În același timp, sfaturi cronicarilor din provincie sau celor din presa cotidiană: „Nu poate fi vorba de a pune bariere definitive Între recenzie și cronică literară când
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de o identificare proiectivă masivă a pacientului cu terapeutul său, identificare pierdută în momentul în care tânărul a aflat, fără a avea totuși vreo reacție afectivă conștientă, că Gamill avea să plece curând în Franța. Identificarea proiectivă actuală este o reactualizare a mecanismului legat de idealizarea mamei infailibile din copilărie, care s-a prelungit în cursul adolescenței, în ciuda nemulțumirilor exprimate de Jack ca reacție la influența stăruitoare a mamei. Este interesant de notat că ruptura legăturii fantasmatice idealizate cu psihanalistul, prilejuită
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de doliu, adică de separare. O astfel de împrejmuire solidă creează în interiorul subiectului un „cavou secret”, unde se odihnește, vie, ființa scumpă gata oricând să iasă din criptă, asemenea unei fantome. Să reamintim că, pentru Ferenczi (1909/1968), orice transfer, reactualizare a relațiilor cu obiectele parentale, este o introiecție. Această afirmație justifică travaliul psihoterapeutic menit să instaureze și să dezvolte procesul introiecției care, pornind de la încorporare, conduce la identificări, socializare și autonomie. Izolaretc "Izolare" Definițietc "Definiție" Termenul „izolare” acoperă două sensuri
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
manuscrisele lui D. Anghel și arhiva Societății Scriitorilor Români sau despre vizita lui Filippo Tommaso Marinetti la Paris) și „Cronica chestiei naționale”. Un rol important îl are revista în publicarea unor poezii necunoscute ale Văcăreștilor, rămase în manuscris, și în reactualizarea unor autori de memoriale de călătorie ca Dinicu Golescu, Ion Codru-Drăgușanu, Gh. Asachi ș.a. Poezia este reprezentată de I.U. Soricu, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic, I. Sân-Giorgiu, Eugeniu Revent, Volbură Poiană, Panait Papazissu, N. Pora, A. Popovici-Bănățeanu, proză semnează I.
CAMINUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286054_a_287383]