847 matches
-
Mircea Zaciu, trecând prin scrierile lui Mihail Sebastian, Liviu Rebreanu, ale Alicei Voinescu, ale lui Radu Petrescu și prin ale altor „vedete” ale diarismului românesc. S. își dovedește, din nou, buna stăpânire a artei parafrazării comentate. Reconstituie critic opera, reproduce, recenzează, dar ceea ce se impune relevant e dinamica, „mizanscena”, traiectul comparării punctelor de vedere. Examinarea teoretică și comentariul concret, la obiect, sunt împletite strâns, criticul procedând fără a face concurență teoreticienilor propriu-ziși ai chestiunii, care sunt menționați și citați selectiv, creditați
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Clement din Alexandria, Origen, Tertulian. Această atitudine neutră față de textul biblic (nu foarte sistematic în cazul exegetului nostru) prefigurează abordarea cercetătorilor moderni, al căror scop nu este de a găsi ei înșiși o soluție plauzibilă pasajelor neclare, ci de a recenza și de a clasifica toate soluțiile propuse referitor la subiectul în discuție. Iată, în rezumat, teoriile recenzate de Ieronim (9, 24‑27). În opinia lui Iulius Africanul, autorul Cronicilor, care cuprind perioada dintre crearea lumii și anul 221, cele șaptezeci
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nostru) prefigurează abordarea cercetătorilor moderni, al căror scop nu este de a găsi ei înșiși o soluție plauzibilă pasajelor neclare, ci de a recenza și de a clasifica toate soluțiile propuse referitor la subiectul în discuție. Iată, în rezumat, teoriile recenzate de Ieronim (9, 24‑27). În opinia lui Iulius Africanul, autorul Cronicilor, care cuprind perioada dintre crearea lumii și anul 221, cele șaptezeci de săptămâni trebuie calculate ca începând cu cel de‑al douăzecilea an al domniei lui Artaxerses (anul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
niveluri: sunt „deconspirate”, prin repertoriere parodică, schemele romanești, e ironizat limbajul recenziilor, al cronicilor literare și al „referatelor de carte”, cu toate clișeele lor, și e continuat demersul ludic pe teme onomastice inițiat de Dicționar onomastic, prin numele „autorilor” imaginari „recenzați”, purtătoare de referințe și sugestii sau oferind materie pentru calambururi. Uneori apar nume de autori reali, cărora le sunt atribuite cărți inexistente (Mihail Sadoveanu, În târg la Tananți) sau nepublicate (Mircea Horia Simionescu, Cartea despre femeia esențială și lumile anexe
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
scapă nimic din câte se petrec în Iașul cultural, pe care îl exaltă în „creionade fugitive”. Se încumetă în cronica plastică (incidental, și în cea muzicală), iar în câmpul literaturii se lansează într-o promptă și lejeră critică de întâmpinare, recenzând, în aprecieri succinte și în genere judicioase, fel de fel de apariții. Dacă mai și plusează, e pentru că nesațul, mărturisit, al lecturii îl predispune acceselor de încântare. Ceea ce îl face, câteodată, să nimerească alături sau să o ia razna. Răzleț
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Una din ideile-cheie este rezistența prin cultură, concept ce se impune în fața tendințelor de desnaționalizare și de rusificare forțată a lumii de acasă. Stamatu discută astfel despre propagandă și adevăr, despre Congresul de la Roma al studenților români din emigrație sau recenzează „cartea unui dezamăgit” (Enrique Castro Delgado, Cum am pierdut încrederea în Moscova). Scrie, de asemenea, articolul Spania și ideea de libertate ori glosează pornind de la un volum de critică militară al lui Ignacio I. Arroya, Pretinsul eroism al soldatului rus
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
timpul și cu structura spirituală a românilor”. În alte numere Horia Stamatu se referă la Crăciunul românilor în exil sau vorbește despre 1 Decembrie 1918, fixează din nou, destul de elocvent, misiunea românilor în exil, definește rolul eroilor în destinul neamurilor, recenzează traducerea spaniolă a romanului Ion de Liviu Rebreanu, în versiunea Victoriei Cotruș, discută despre semnificația zilei de 10 Mai în istoria României ori semnează comentariul Războiul român împotriva Rusiei Sovietice, dreptul împotriva barbariei. Horia Stamatu a preluat mai târziu, ca
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
ca nejustificată, chiar „vătămătoare” (prin „lipsă de discernământ, de gust, ignoranță”, chiar „tembelism” în alterările de text etc.), apoi comenta amiabil romanul Moartea unei republici roșii al lui F. Aderca și Drumul cu plopi al lui Cezar Petrescu. Se mai recenzează (semnat T.M., inițialele fiind ale lui Tudor Mușatescu): Restriști de Ilarie Voronca și „Buletinul Institutului de Literatură”, Românii dintre Vidin și Timoc de Emanoil Bucuța (text scris de Camil Petrescu), volumul de nuvele Rătăcire de I. Al. Brătescu- Voinești (comentariu
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
despre Hortensia Papadat-Bengescu (17/1919). Mai sunt găzduite fragmente din Balaurul, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, precum și proze scurte, iar opera marii prozatoare e comentată de F. Aderca sau de Anton Holban, alături de mai vechii exegeți, care îi recenzează volumele sau redactează medalioane noi (E. Lovinescu, Tudor Vianu). Alt prozator promovat constant de S. este cronicarul dramatic al publicației, Liviu Rebreanu, cu schițele Pozna (3/1919), A murit o femeie... (7/1919), Divorțul (22/1919), Ghinionul (13/1920), în
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
Iași, figura cea mai importantă de la S. rămâne Gala Galaction, secondat de V. Demetrius. Sarina Cassvan semnează povestiri, dar și un fragment din romanul abia încheiat Între artă și iubire. Tot proză publică I. C. Vissarion și A. de Herz. Sunt recenzate volumele Ca doi străini de Victor Eftimiu, Povestea unui dor (Yester și Li) de Bernhard Kellermann, roman tradus de Liviu Rebreanu. Mihail Stăncescu scrie comentariul intitulat Romanul modern și Hugo von Trünberg, iar M. Valeriu despre Hermann Sudermann și Gerhart
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
convertire, trădare, Arta moralității și moralitatea în artă), Stelian Tecucianu (Emil Cioran și perspectiva României), Mircea Eliade (Un înțeles al semnelor), Traian Herseni ( Câteva considerații de antropologie filosofică), G. M. Vlădescu (Revistele de provincie). În numărul 2/1937 Stelian Tecucianu recenzează romanul Domnișoara Christina de Mircea Eliade. Alți colaboratori: Teodor Scarlat, Ion Aurel Manolescu, Mircea Vian, Pavel Georgescu. I.R.-N.
SEMNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289618_a_290947]
-
orientare. Traian Demetrescu semnează schițe de observație și meditații lirice. Tot el ține rubrica intitulată „Convorbiri teatrale”, comentând repertoriul și spectacolele teatrului craiovean. În alte articole, iscălite Dramaturgus sau nesemnate, se analizează activitatea aceluiași teatru. La rubrica de critică sunt recenzate, de Gh. D. Pencioiu și de un colaborator ascuns sub pseudonimul Un amic al literaturii, volumele lui Traian Demetrescu Cartea unei inimi și Profile literare. Rubrica de observație socială „Tipuri” este redactată de Mirmidon (Al. Vlahuță). Cu poezii este prezent
SECOLUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289598_a_290927]
-
a revistelor literare. Lui Călinescu îi aparțin câteva articole de fond: Valoare și ideal estetic, Despre critică și critici (cu o scurtă caracterizare a confraților), Mihai Eminescu (Glose), Tudor Arghezi și un articol comemorativ consacrat lui Vasile Pârvan. George Nichita recenzează volume de Aron Cotruș, Demostene Botez și romanul Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, considerat a fi o depășire atât a „naturalismului integral din Ion”, cât și a „realismului din Pădurea spânzuraților”. Tot la cronica literară, în numărul 10-11/1928, Mircea
SINTEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]
-
Balada haiducului vândut de o muiere, Poemă veche). Alți poeți prezenți în sumar sunt Petru Vignali, C. Ștefăniu, G. Mihăescu, George Ionașcu, I. Butoiu, Codin Lăzărescu. Aici Virgil Carianopol scrie despre poetul N. I. Herescu, C. Gane despre Octavian Goga, este recenzat volumul Procesiuni de Vintilă Horia. Cât privește proza, se inserează fragmentul de roman Ceva la ordinea zilei de N. I. Lazăr, alături de nuvele de Neculai Totu, René Bogdan, Petru Vignali. Amintiri și evocări istorice semnează Alexandru Jippa (Amintiri din viața mea
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
Lazăr, alături de nuvele de Neculai Totu, René Bogdan, Petru Vignali. Amintiri și evocări istorice semnează Alexandru Jippa (Amintiri din viața mea) și C. Gane (Despre Ioniță Vodă Sturza). Cronici la spectacolele de la Naționalul bucureștean scrie Codin Lăzărescu, în timp ce N. I. Lazăr recenzează volumul Cărvunarii al lui D. V. Barnoschi, N. Lascu romanele Gol de G. M. Vlădescu și Mărăcini de Lucreția Petrescu, alte cărți consemnate fiind Iudaica de Nicolae Iorga, Cula de la Măldărești de Olga Greceanu, romanul 1907 de Cezar Petrescu. Publicistica
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
Chendi). Deloc surprinzătoare pentru acești apărători ai tradiționalismului, atitudinea de împotrivire la pătrunderea neologismelor în limbă este susținută de Eugen Boureanul în comentariul intitulat Decăderea limbii românești. În rubrica „Cărți nouă” intră scurte note de lectură privind aparițiile editoriale. Sunt recenzate cărți de istorie și de literatură aparținând lui N. Iorga, al cărui spirit pare să tuteleze paginile S., volume de Mihail Sadoveanu, Elena Farago ș.a. Teodor A. Naum prezintă traducerea lui George Murnu din Iliada de Homer, versiunea lui Mihail
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Andrei Tudor (Generație lirică) și Scarlat Struțeanu (Poezia pură). Relațiile poetei Otilia Cazimir cu Societatea Scriitorilor Români sunt urmărite de G. Nichita. Li se solicită interviuri lui Mihail Sadoveanu, lui N. N. Tonitza și lui D. D. Patrașcanu, iar A. Bădăuță recenzează romane de Eugen Goga (Cartea facerii) și V. Demetrius (Monahul Damian), în timp ce Scarlat Struțeanu face cronică literară la Cezar Petrescu, Omul care și-a găsit umbra și la Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc. N. N. Crețu publică un studiu despre
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
de preocupări a publicației intră și literatura română. Astfel, apare un fragment din piesa De Anul Nou de Const. C. Păun, în timp ce Em. Al. Manoliu susține în 1924 un serial intitulat Figuri din trecutul teatrului ieșean. Sub semnătura Comp., este recenzat romanul Petru Arbore de Eugen Relgis. Se publică versuri de D. Teleor, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic, George Lesnea (Psalmul 4), C. Mihăilescu, Savin Constant. I. I.
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
că simțesc necesitatea de a avea un organ ca să-mi exprime părerile... scurt și cuprinzător”. Pe lângă viața politică, ale cărei tropisme sunt consemnate printr-un baleiaj continuu și pasionat al întregului eșichier, publicația atinge și chestiuni proprii doar literaturii. Sunt recenzate, cu vădită condescendență, volume de versuri de Florian I. Becescu sau Ion Gorun, dar și Poezii de Octavian Goga (Un nou poet, Octavian Goga, 122/1905), carte în care, deși sunt evidențiate Dăscălița, Oltul, Noi, criticul nu reușește să vadă
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
supărătoare, a perspectivei critice - de unde și lipsa de priză la text -, cronicile dramatice semnate de G. Panu merită să fie relecturate. Astfel, el se implică în apărarea piesei De la oaste de Ion C. Bacalbașa, scoasă de pe afiș pentru că ataca armata, recenzează favorabil spectacolul cu drama Vlaicu-Vodă de Al. Davila, laudă reluarea spectacolelor cu Năpasta de I. L. Caragiale la Naționalul bucureștean, intervine în polemica asupra piesei Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu (Chestiuni de critică teatrală), subliniază, actualizând-o, valoarea artistică
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
colaborarea sa încetând odată cu evenimentele din august 1944. Tudor Arghezi scrie despre G. Tutoveanu, stins din viață la Bârlad (Un poet), Ion Maxim semnează un dialog cu Mihai Codreanu, interviuri cu Ionel Teodoreanu, Radu D. Rosetti, iar Al. A. Philippide recenzează volumul Dincolo de pădure de Emil Giurgiuca ori semnează medalioane despre Vasile Alecsandri și Panait Cerna. Ca și alți editorialiști (Emanoil Bucuța, Ioachim Botez), Tudor Arghezi atacă, în intervențiile sale, nu numai chestiuni politice, ci și literare (O poezie nouă), între
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
franceză transpune G. Dem. Teodorescu (V. Hugo, André Chénier, Alphonse de Lamartine și Alfred de Musset). Revista are o rubrică de bibliografie susținută de Laurian, cuprinzând scurte prezentări de cărți sau notițe polemice, de obicei antijunimiste. Un N. F. Bădescu recenzează romanul Fulga de Gr. H. Grandea, iar Anghel Demetriescu scrie despre o dramă a lui Antonin Roques, Constantin Brâncoveanu. G. Dem. Teodorescu publică un studiu despre literatura latină și altul despre André Chénier. Un cuprinzător articol despre Anton Pann (Un
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
articole mobilizatoare și adunând în jurul său o echipă redutabilă de scriitori combatanți. În T. se publică sau se reproduc versuri de Andrei Mureșanu, Aron Cotruș, Corneliu Vințan, Florica Ciura-Ștefănescu, Iustin Ilieșiu, Nichifor Crainic (Cântecul pământului), I. D. Pietrari ș.a. Elie Dăianu recenzează volume de poezii ale lui G. Gregorian și I. D. Pietrari și semnează mai multe articole cu pseudonimul Pascu Ludeanu. Mai colaborează Sebastian Bornemisa, V. Nițescu, Isaia Tolan, Ionel Pop, Eugen Hulea, E. Nicoară. M. Pp.
TRIBUNA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
Russu-Șirianu, I. A. Bassarabescu, Vasile Bogrea, Sandu Teleajen, George Vâlsan, Axente Banciu, Zaharia Bârsan, D. Ciurezu, Al. Ciura, Olimpiu Boitoș, iar după 1940 scriu frecvent Vasile Netea, Ion Breazu, Eugen Todoran, Radu Stanca, D. Popovici, Ion Negoițescu ș.a. Au fost recenzați și prezentați în primul rând scriitorii asimilați liniei tradiționaliste, privilegiată de revistă: O. Goga, I. Agârbiceanu, N. Iorga, Z. Bârsan, Liviu Rebreanu. După 1928 se va acorda atenție și tendințelor înnoitoare, prin găzduirea unor scrieri de Ion Minulescu, Gib I.
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
arheologice ale continuității românilor, D. Popovici dădea părți din lucrarea Literatura română în epoca „Luminării”. Apar studii pe teme estetice, datorate lui Al. Dima, I. Negoițescu (Despre mască și mișcare), Licu Pop (Începuturile herbartiene ale esteticii lui Titu Maiorescu), sunt recenzați Perpessicius, Anton Dumitriu, Romulus Vulcănescu, E. Lovinescu ș.a. Traducerile, chiar dacă nu au o pondere mare, câștigă în calitate, fiind selectate și incluse în sumar versiuni consacrate, precum cele aparținând lui G. Coșbuc (Homer, Odiseea), V. Bogrea (din lirica antică), Teodor
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]