5,656 matches
-
momentul de față, polemicile între cei care nu văd necesitatea împrumutului din engleză, considerînd că acesta dublează inutil termenul marcă, și cei (mai ales din interiorul domeniului) care susțin specificul profesional brand-ului, constînd tocmai în aspectele subiective, emoționale, ale "receptării": "Semnificația termenului a evoluat, în prezent brandul fiind definit ca un set de asocieri definit pe baze raționale și emoționale între o organizație sau un produs și publicul/publicurile acesteia." (Marius Ursache, "Brand sau marcă?", brandingromania.com). Impus rapid într-
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
transforma în problematică și a o impune ca atare. Când nu își arată entuziasmul, critica literară, dramatică sau cinematografică poate fi redusă la tăcere cu argumentul suprem al întârzierii, retardării unor cronicari încă neracordați la fluxurile contemporaneității; iar când, dimpotrivă, receptarea este entuziastă (cazul Ioanei Bradea, al cărei Băgău a făcut furori), ușor le este competitorilor de pe versantul celălalt să acuze neînțelegeri de fond, diferențe de cod cultural și artistic... E foarte instructivă, din această perspectivă, prefața pe care Liviu Antonesei
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
Am putut verifica, de-a lungul anilor, felul în care sunt pregătiți să-ți recepteze cititorii scrierile. Articolele așa-zicând ,serioase", documentate la sânge, atent scrise, oportune din punct de vedere cultural, publicate de mine, au avut rareori parte de receptarea la care mă așteptam. În schimb, exagerările polemice, nedreptățile crase, jignirile, ba chiar răzbunările prostești la care m-am dedat s-au bucurat aproape instantaneu de valuri de comentarii. Din acest punct de vedere, îi înțeleg pe tinerii publiciști culturali
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
personală într-un mod care cucerește. Nu mă joc cu vorbele și nu am entuziasme pasagere. Acest eseu cu totul remarcabil, aflat la a doua ediție, dar trecut neobservat de critica noastră de întâmpinare, ar fi meritat, categoric, o altă receptare. Nu e însă nici prima, nici ultima dată când volume importante sunt ignorate senin, în timp ce rebuturi și gogoși editoriale sunt ridicate în slăvi. Marketing-ul, promovarea, PR-ul editorial, reclama pe care un autor știe să și-o facă au
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
și cu rediscutarea orizontului nostru simbolic. Iar faptul că, pentru o noapte, laboratorul acestei noi formule de cercetare și de comunicare artistică s-a mutat din lumea largă la Teatrul din Baia Mare spune un lucru fundamental: nu există limite de receptare și de înțelegere a limbajelor artistice, există doar lene mentală, opacitate și incapacitate de a crea evenimente adevărate. Salonul intrenațional de pictură Vedeta întregului an artistic al Muzeului Florean a fost, însă, prima ediție a Salonului internațional de pictură. Peste
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
ambițios, însă realizarea propriu-zisă e deficitară, textele devenind prolixe și redundante, învârtindu-se în gol, în căutarea expresivității pierdute. Întâmpinat cu vădită reținere de unii critici și cu entuziasm inerțial de alții, volumul de față nu se mai bucură de receptarea unanim elogioasă a celui dintâi. Și mi se pare corect să fie așa: fiindcă Teodor Dună nu face decât să meargă înapoi pe propriile urme, exploatând la maximum și epuizând modalitatea expusă anterior. Expresionismul se transformă aici, dintr-un climat
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
în asemenea oferte. O asemenea lista o găsim la compozitorul și muzicologul german Claus-Steffen Mahnkopf: "1. Opera muzicală postmodernă este hedonista: ea afișează o bucurie (produsă de) propria imaginație combinatorie cu un anumit aer frivol și unic în cazul muzicii; receptarea acesteia condiționând un anumit grad al plăcerii (e(xempli). g(rația)., Kagel, Match). 2. Opera muzicală postmodernă este narativa; ea prezintă o narațiune muzicală și o asamblare compusă din sunete sau structuri (e.g., Rihm, Musik für drei Streicher). 3. Opera
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
scrise de Bill Bryson sau Roberto Calasso. Ce anume cimentează superlativele lui Virgil Nemoianu? Întâi de toate, libertatea de gândire și prevalența adevărului. Apoi vin bunele maniere, eleganța imaginarului și disponibilitatea spirituală. Fără argumente ca acestea, ori măcar limitrofe, sistemul receptării critice va fi fragil și neconcludent. De aceea, autorul nu iartă și nu face concesii gratuite. Fapt este că știind acestea, cititorul român tot va fi surprins să citească amendările acide pe care Virgil Nemoianu le aplică Hertei Müller. Vorbind
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
artista izbutește să treacă de la o stare sufletească la alta, bătătorind când calea tristeții nemărginite, când pe cea a bucuriei exaltante. Turneul american cu acest spectacol, programat începând din luna noiembrie a anului în curs, se anunță interesant din perspectiva receptării creației, interpretării actoricești și concepției regizorale, originale și novative, demonstrate joi seara la Scala. Nu mă îndoiesc, însă, de faptul că îndrăznețul demers artistic va avea ca rezultat împlinirea dorinței exprimate chiar în titlul piesei: “Iubește-mă, America!”. Pentru că, oricum
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
deoarece îi produce un „fragil echilibru”. Multe asemenea încrustări narative sunt derivate din propria-i biografie. Ele îl conduc pe scriitorul Virgil Pătrașcu să-și caute febril orizontul de cul tură, să-l integreze unei idei, unei stări anume de receptare, de adâncime a acesteia. Poate de aceea, trăsnetul care l-a lovit prin moartea fiului său Mihai, să-i fi oprit gândul de înălțare prin scris. Și totuși...scriitorul a avut puterea miraculoasă de a redacta acum, în cunoștință de
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
-ne, conferențiarii invitați, am stăruit, în limbile franceză și română, cu diverse comentarii despre Omul și Opera Savantului. în ceea ce mă privește, am ținut să-mi motivez, cu diferite argumente, titlul comunicării - Mircea Eliade, pulsațiile spiritului creator. Se știe că receptarea lui în România, înainte și după Î89, a fost ba eclipsată (de proletcultiști), ba trecută prin furcile realismului socialist, și respinsă, chiar adusă la tăcere. Ș.a.m.d. Acolo, în depărtare, peste ocean, am dezvoltat, cu nenumărate ramificații, interpretarea titlului
Trăind lângă modele. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_198]
-
plăcerii de a l scrie) și orientarea epicureică, cea care este încercarea de diferențiere imanentă (în care plăcerea scrisului este bunul suprem), dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere adevărată. C. Bouson spunea despre estetica receptării, că cititorul de eseu nu este doar seamănul, fratele (ipocrit) al celui care-l scrie, ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui cenzor plin de ambiții. Numai în această situație eseul poate fi
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]
-
are mai multe direcții: valorizarea eului, lucru ce-l poate face doar, eventual, un psiholog; o interpretare a efectului asupra cititorului de către poezie; o taxonomizare a tipologiei individului; o analiză a postulatului, că prin poezie se exprimă ființa umană; o receptare a poeziei ca drept capacitate de vibrație a societății prin trăirile poetului, diferențiind sensurile dintre kairos și kronos. Critica literară, în general este o știință; ea vine să asigure corespondența construcției sistemului cu teoria sistemului. Misiunea criticului literar este dificilă
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]
-
relegate în note, sau de a asambla toate aceste fragmente, printr-o muncă laborioasă și devotată de cunoaștere a personalității lui G. T. Kirileanu, într-o narațiune ordonată cronologic și escortată oportun de documente. Din fericire pentru lector și pentru receptarea lui Kirileanu însuși, editorul a optat pentru cea de-a doua versiune. Firește că această opțiune a însemnat, înainte de toate, o amplificare a exigențelor cărora a trebuit să le facă față el însuși, începând cu aceea a cunoașterii depline, din
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
bravos!), Craiova. Recomandat - Gib Mihăescu, avocat, Drăgășani. Investigații recente, întreprinse în mai multe arhive și biblioteci particulare din Capitală și din unele orașe din țară, mi-au îngăduit să descopăr un însemnat și prețios material documentar privind biografia, opera și receptarea creației lui Gib I. Mihăescu (n. 1894 - m. 1935), unul dintre cei mai semnificativi prozatori din perioada interbelică. Cele două ample monografii, închinate autorului arhicunoscutului roman Rusoaica și datorate lui Mihail Diaconescu și Florea Ghiță, din anii 1973 și 1984
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
apelor din zonă. Astfel, prin punerea în aplicare a programelor DESWAT, o continuare a programului RIVERLIFE (în derulare), spațiul hidrografic Banat urmează să beneficieze de modernizarea completă a sistemului informațional hidrologic: vor fi instalate încă 46 de stații automate pentru receptarea și transmiterea în timp real a parametrilor hidrologici de pe râurile bănățene și de 26 de stații pentru parametri meteoreologici. Infrastructura sistemului de prgnoză va fi, de asemenea, modernizată prin implementarea de modele de ultimă generație, care vor permite creșterea timpului
Agenda2004-31-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282712_a_284041]
-
a și produs, spre satisfacția lui Blaga, de ce n-am spune-o, și spre descumpănirea unor tineri discipoli care luau act de ea. Cu strângere de inimă consemna Nicolae Balotă în jurnal (Caietul albastru) emoția bucuroasă trăită de Blaga la receptarea primelor semne de bunăvoință din partea regimului, trimise prin emisari înalți. A rezistat într-adevăr Lucian Blaga mulți ani, dar, într-o anumită măsură, regimul însuși a fost acela care i-a impus rezistență, neacceptându-i colaborarea decât târziu. Am amintit
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
a celebrului volum Priveliști. În 1929 cînd apărea, Fondane era departe de starea sa din anii 1917-1923, perioada elaborării poemelor. De altfel, își exprimă clar poziția în prefață intitulată "Cîteva cuvinte pădurețe": "Volumul de față aparține unui poet mort". Aventură receptării Priveliștilor nu se oprește, însă, aici: poemele ostentativ descriptive vor genera aprecieri dintre cele mai contradictorii (Lovinescu afirmă în 1937 că este tradiționalist!). Cert este că acest volum a fost experimental la vremea lui - siropoasele pasteluri din lirica tradiționalista sînt
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
a strîns de pe drumuri, ocrotindu-l. Acest epilog putea să lipsească din român, ratînd tocmai finalul. Ediția d-lui Constantin Mohanu folosește textul (tot de d-sa îngrijit) din ediția "Opere", impecabil filologic. Postfața e cuminte și cam didactica. Bibliografia receptării critice a românului Mara e utilă și completă. Ioan Slavici, Mara. Postfața și bibliografie de Constantin Mohanu. Editură Minerva, Colecția "Arcade", 1999.
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
din anii '44-'47. Aceasta, în împrejurările în care generația mea l-a iubit pe Călinescu, așa cum îl descoperea în jurul lui 1960, cînd noi ieșeam de pe băncile facultății, iar Călinescu dintr-un deceniu de marginalizare. Tocmai aici apare deosebirea de receptare între noi și cei de dinaintea noastră. Noi ne-am trezit la o viață literară pe cale de a se normaliză sub semnul revenirii lui Călinescu: în publicistica literară, prin rubrică din Contemporanul (am debutat în 1962 alături de el!), în român și
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
la volumul al patrulea. Primele două sînt din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce Eminescu? și Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul în care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
n-au concurență în publicistica de astăzi. Și cînd obiectul lor e limba poetului Scrisorilor, nu mai e nevoie să spun cît sînt de interesante și de savuroase. La rîndul lui, dl Mircea Popa propune cîteva utile sugestii legate de receptarea operei. Cînd te gîndești că polemică în jurul lui Eminescu de acum nu ar ține tocmai de receptare, nu poți să nu privești cu interes studii precum cele ale d-lui Popa, chiar dacă ele au în vedere momente ceva mai vechi
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
e nevoie să spun cît sînt de interesante și de savuroase. La rîndul lui, dl Mircea Popa propune cîteva utile sugestii legate de receptarea operei. Cînd te gîndești că polemică în jurul lui Eminescu de acum nu ar ține tocmai de receptare, nu poți să nu privești cu interes studii precum cele ale d-lui Popa, chiar dacă ele au în vedere momente ceva mai vechi, de la sfîrșitul secolului trecut și din prima parte a secolului nostru. Aducerea la zi a temei ar
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
național explicit, Alecsandri și alți cîțiva prozatori ai generației pașoptiste au reușit să contureze în spatele ideologiei manifeste un palier de colocvialitate spirituală, care astăzi este poate latura cea mai atrăgătoare a scrierilor lor. Scriitorul însuși ne dă un exemplu de "receptare literară", atunci cînd îi citește Elenei paginile de jurnal, dar și două poezii dedicate Veneției că "leagăn al iubirii lor", incluse ulterior în volumul Doine și Lăcrimioare. Iubita care în paginile jurnalului ciripește cu "drăgălășenie de maimuțica" devine steluța îndepărtată
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
eroina" în care avea toate motivele să se recunoască, dar și râs kathartic, eliberator, de denunțare a incongruentelor topite în aură lirica. Însuși actul "indiscret" de a citi acest jurnal, nedestinat de către autor publicării, este un mod de deconvenționalizare a receptării scrierilor lui Alecsandri. Prin forță împrejurărilor, jurnalul devine și un "memorial de călătorie", impresiile fiind culese cu o privire atentă și proaspătă în fraze de un umor cuceritor. Și aici Alecsandri își revendică dreptul la percepția nesupusa clișeelor, la subiectivitate
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]