386 matches
-
pe care o folosim pentru a acumula informații spațiale, permițând „ochiului minții― să vizualizeze În imagini spațiul pe care Îl folosim. Percepția , ca proprietate a psihicului de a reflecta impresiile obiectelor, implicând gândirea, memoria, imaginația, formând imagini sintetice ale obiectelor receptate, se fundamentează pe experiența subiectivă, provoacă interese, aptitudini, stări afective. Percepția nu este un fenomen psihologic imediat, ci o relație globală cu lumea. Gregory Bateson are În vedere faptul că procesul percepției este un proces activ; informațiile senzoriale primite se
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
intelectualului "prin lentilele istoriei", ca parte a unui proces istoric în care actorii reinventează tradițiile culturale, așa cum propune sociologul Ron Eyerman 1, reflectă cu cel mai mare grad de acuratețe, imaginea unei categorii sociale, de altfel, destul de greu de definit. Receptat, în sens cultural-elitist ca un desăvârșit creator sau mediator de idei și cultură, intelectualul este totodată actorul implicat social, formator al opiniei publice. Calitatea de intelectual nu este însă un bun moștenit sau o trăsătură de caracter, ci un atribut
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
s-a "clasicizat" târziu și nu doar din pricini exterioare precum cele amintite mai sus. O vină poartă autorul însuși, nepăsător la glorie. Interesul critic și istorico-literar față de Hogaș se manifestă cu deosebire după ", când este comentat mai des și receptat mai atent, chit că n-au lipsit erorile de judecată și inexactitățile (N. Iorga, E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
climatul activității trebuie să fie unul care să faciliteze formarea ființei, elementul cel mai important este să Învățăm cum să Învățăm ceea ce ne interesează, disciplina necesară activității trebuie să devină autodisciplină, evaluarea semnificației Învățării trebuie să devină autoevaluare, profesorul trebuie receptat ca un furnizor de surse ale Învățării. Este importantă și cunoașterea de către profesor a clasificării metodelor active În funcție de cele trei etape ale cadrului Evocare/ Realizarea sensului/ Reflecția, pentru a le putea alege pe cele mai potrivite prin care să se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
floare la ureche, este o țidulă pe care o poți pune în buzunar și fără să transpiri prea mult. În acest caz, când sensurile cuvintelor articulate la care are acces acest tip de copii sunt puține, limbajul non-verbal este cel receptat. Ce ar putea simți un profesor care se trezește într-o astfel de clasă, ar putea fi furia. Ce caut eu aici, când eu am de parcurs o programă, am de exersat o claviatură de metode, am de probat o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de literatură doar studii fragmentare, specializate pe epoci. De ce un critic din Est, român sau de altă naționalitate, n-ar fi autorizat să ia și inițiative personale? Și, deci, în definitiv, să riște să nu fie încă bine înțeles și receptat, în condițiile canonico-metodologice actuale, dominante? Problema este deosebit de acută și ne propunem să revenim asupra sa pe larg. Precum și asupra altora cum ar fi: de ce un critic român n-ar lucra în continuare și în prelungirea tradiției enciclopedice (câtă este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
alta este orientarea actuală în ultimele decenii ale secolului și, mai ales, în cel viitor 19. Doar unii mici provinciali întârziați mai mizează exclusiv doar pe canoanele arondismentului 6 al Parisului. Un fenomen cultural, românesc sau altfel, va fi deci receptat, după împrejurări, pe o latură sau alta, după principiul selectivității receptorului, al criteriilor și canoanelor sale și nu al emiț ătorului. Un singur exemplu: în perioada Lovinescu-Călinescu era absolut inimaginabil ca lucrări de critică și teorie literară românească să fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
uneori chiar scandaloasă pentru ierarhiile și clișeele noastre interne. Autori, opere, creații, cu mare priză națională, pot fi cu desăvârșire ignorate în străinătate. în mod perfect legitim și invers: autori practic nerecunoscuți sau devalorizați în țară pot fi, dintr-o dată, receptați și consacrați, într-un mod sau altul, în alte zone culturale. Imposibil deci să prezicem cu certitudine ce aspect cultural va circula sau nu. Sau să organizăm certitudini cu anticipație. Tot ce se poate postula este că surprizele vor fi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
limba receptoare). De aceea, transferul propriu-zis se produce la nivel abstract, dar nu după rigori lingvistice, ci după principii care țin de teoria comunicării și a informației. În sfîrșit, rezultatul procesului este prefigurat de convertirea, prin restructurare, a conținutului cognitiv receptat, într-o structură lingvistică nouă, cu o logică lingvistică nouă, diferită de cea a limbii de la care s-a pornit, iar alcătuirea unui text care, prin elementele componente și prin maniera de asamblare a lor, aparține limbii scop (receptoare) reprezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În cele mai bune lucrări ale lor, partizanii studiilor culturale britanice își contextualizează cercetările în evenimentele socio-politice curente. Pe tot parcursul studiului meu, încerc în același mod să situez artefactele culturale cercetate în mediul în care au fost produse și receptate și să ating problemele politice cheie articulate în textele culturale. De interes pentru studiile mele este aproximativ ultima decadă a culturii media de la începutul anilor '80 pînă la începutul anilor '90. Îmi situez, deci, studiile în disputele culturale dintre liberali
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poliției și ale instituțiilor academice și așa mai departe, însă a-ți produce o identitate proprie presupune refuzul de a fi definit prin aceste determinante și alegerea altor forme de identitate. În ultimul timp, cultura media oferă din ce în ce mai multe resurse receptate pozitiv de către public, cum ar fi preluarea de către adolescente a modelului inspirat de Madona ori emulația, de și către negri, a eroilor culturali afro-americani ori aspirația celor din gruparea Yuppie de a se identifica cu profesorii din unele spectacole TV
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și un mod de articulare a limbajului actual și a violenței culturii urbane din ghettouri. Folosirea termenului de "nigger" ("negrotei") pentru a se descrie pe sine și pe cei din grupul lor este o încercare de preluare a unui termen receptat ca o insultă rasistă și de transformare a acestuia într-un însemn al mîndriei rasiale. Folosirea termenilor precum "bitches" ("cățele", "ticăloase") și "ho's" ("tîrfe") pentru a descrie femeile într-un mod derogatoriu ilustrează discriminarea sexuală din comunitățile negrilor și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
critică asupra cercetării culturii media, precum și asupra modului în care ea este receptată, analizînd și contextul în care este produsă aceasta. Prin urmare, voi demonstra că este necesar să se insiste asupra modului în care lucrările culturii media sînt produse, receptate, precum și asupra efectelor lor, tocmai pentru a explica rolul mijloacelor de informare asupra unor evenimente ca Războiul din Irak. Această abordare din mai multe perspective este necesară pentru a depăși acele limite care în principal pun accentul pe text și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și speculativ despre ceea ce s-a întâmplat în închisoarea comunistă de la Pitești între 1949 și 1951. Fenomenul sau experimentul de aici a fost analizat, din 1990 încoace, ca un soi de traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lea, se credea că fata care nu dă daruri colindătorilor „Singură-și strică norocul,/ Că n-o să se mărite câtu-i hăul,/ Chiar dac-ar vrea să ieie și-un evreu...” <endnote id="(184, p. 168)"/>. Căsătoria cu un evreu este receptată, În acest caz, ca o culme a nenorocului, ca o supremă anomalie. Și poeziile populare românești surprind acest tip de situații irezolvabile, indiferent dacă este vorba de o relație erotică dintre un țăran român și o fată „de altă lege
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atacați de tâlhari <endnote id="(709, p. 530)"/>. Interesant este faptul că și În imaginarul colectiv al Europei Occidentale apare motivul „oastea evreiască”, mai ales În secolele XIV-XVII. În mod cumva paradaxol, această armată imaginară nu era privită batjocoritor, ci receptată ca o amenințare autentică. La jumătatea secolului al XIV-lea, de exemplu, Jean de Mandeville (The Voyages and Travailes of Sir John Mandeville Knight, prima traducere În engleză În 1496), autor foarte citit În secolele următoare, susținea că undeva În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iasă la suprafață și să se coloreze mereu altfel, în funcție de context, este unul dintre secretele capodoperei.” Este de presupus că aceste latențe, această magmă matri- cială conțin virtualitățile care prezidează și la configurarea unui complex identitar metabolizat în substanța operei. Receptat adesea prin contrast cu celălalt „mare clasic”, Mihai Eminescu, Caragiale întruchipa masca veselă a co - mediei, cum celălalt aducea în scenă gravitatea tragediei, cea destinală, aceea pe care ficțiunea romantică o proiecta. Clasicismul lui Caragiale merită reevaluat, au încercat să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să i se opună, refuzând bazele americane pe teritoriul Franței. Dar nu mai am timp, vreau să spun... spațiu. Despre această organizație unde românii visează să intre și din care francezii și germanii se străduiesc să iasă, despre acest cuvânt receptat ca fiind magic în România, căci, în mintea mioriticilor noștri compatrioți, a face parte din NATO îți îngăduie să trăiești bine, fără să muncești, despre toate acestea voi scrie câte ceva săptămâna viitoare, chiar dacă războiul va fi început, iar bombele americane
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
hohote de râs de ori de câte ori se sugerează o idee mai trăsnită. El va râde cu ideea, nu de idee. Cel care a emis acea idee trebuie să se simtă confortabil că i-a venit lui ideea care a fost bine receptată. Liderul va impulsiona grupul cu fraze de genul „Grozav! Să vedem ce va ieși din ideea asta?” sau „Ia să mai auzim o idee!”. Dacă totuși participanții nu sunt cuprinși de vervă și umor, se va iniția o nouă etapă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Academiei Române documente inedite (hărți, manuscrise, desene). Cartea abordează aspectele activității lui Dimitrie Cantemir (istorie, geografie, cultură și civilizație, filosofie, religii, lingvistică, arte plastice, muzică, ezoterism, medicină și chimie, politică), fenomen unic prin amploare pentru pragul secolului al XVIII-lea european, receptat ca atare de savanții vremii. Mic dicționar de literatură română (2000) include, pe lângă autori, indiferent de meridianul unde s-au manifestat, publicații, curente literare și instituții. Romanul Misiunea de investigare (1987) aduce în prim-plan problematica formării personalității și a
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
atât de necesară la noi, credem, unde literatura buddhistă este mult prea săracă. Iată un al doilea motiv care ne justifică demersul. Pentru întregirea dosarului vieții lui Buddha, am considerat necesar să prezentăm, pe scurt, modul cum a fost el receptat în arta orientală, atât în perioada aniconică sau simbolică, cât și în cea iconică sau clasică. De asemenea, am adăugat un capitol în care ne-am referit la asemănările și deosebirile dintre Buddha și Iisus. Despre aceste lucruri s-a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aceasta era imaginea pe care o proiecta Îngrijorarea lui Valéry, când se referea la civilizația europeană În care crezuse, pe care o Întruchipa și la a cărei prăbușire se referise În 1919, 1935, 1939... mitologizând o realitate complicată și dureroasă, receptată selectiv, doar prin glorioasele ei aparențe elitare. Modernitatea, cu tensiunile și izbânzile ei centrifuge, rezultase, de fapt, din numeroasele contradicții și impasuri ale unui model care Își epuiza, treptat, coerența și luminile, Întreținute prin mijloace rareori cucernice, silit să-și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
asemenea, ea se bazează tot timpul pe dimensiunea sinelui, care stă la baza persoanei active, reflexive și intenționale, a identității acesteia cu sine. În sfârșit, ea pune accent și pe ambianța ecologic-umană în care persoana se formează, se afirmă, este receptată și evaluată, în care ea cere sprijin, dar și crează, adică, devine o personalitate creatoare. Persoana, personajul și personalitatea, care lasă amprente și influențează lumea în care se manifestă, formează un tot indestructibil. 2.13. Concluzie, Psihologia persoanei, așa cum s-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de psihedelismul devorator al inflației lexicale, parodierea marilor școli poetice, cultul derizoriului, nebunia asociativă (biologie și bucătărie, neurologie și metafizică, ginecologie și cabala etc.) - în fine, tot ce putea stârni și înnebuni izolaționismul dictatorial al politicii românești din anii ’80. Receptată ca manifest revoluționar, poezia lui C. avea să eticheteze mult prea grabnic opera unei generații plină de individualități numai tactic reunite în frontul comun. Destul de repede, C. a dublat „poema chiuvetei” („într-o zi chiuveta căzu în dragoste/iubi o
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
suporte să fie ceva mai mult decât protagonistul propriei existențe - să fie și modelul alteia. Evenimentele biografice nu există în sine, ci sunt cu necesitate completate de faptele pe care le inspiră. În acest sens, faptele relatate în Iliada trebuie receptate laolaltă cu efectele lor istorice: abia această lectură care scoate faptele din text ca să le transpună în realitate le transformă în poezie. Noi însă oamenii știm că ideile, geniul, talentul ce se cuprinde în Iliada [...] nu sunt corpul lui Homer
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]