1,317 matches
-
Ei au depășit rutina și condiția socială, pentru totdeauna. Cine nu este încă pe drumul realei creativități, poate exersa flexibilitatea gândirii și a conduitei, poate încerca să-și formeze o gândire divergentă, să-și dezvolte capacitatea de selecție, fluiditatea cognitivă, receptivitatea la mesaje, capacitatea de a acționa în funcție de etaloane valorice, interne. Creativitate înseamnă o reușită, iar a reuși, înseamnă în cazul cadrului didactic a-ți face datoria pentru copii, a-ți da viața pentru ei. Să-l motivăm în a trăi
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
creativ stimulativ, având în vedere factorii următori susținuți și de cercetători (G. Nicola, 1981, p. 74) în lucrările lor. • Stimularea divergenței -prin incitarea clasei în a da cât mai multe soluții la aceeași problemă propusă, lăsând timp pentru generarea răspunsurilor; • Receptivitatea -manifestată prin răbdarea de a asculta toate răspunsurile elevilor, neîntrerupându-i, fără a formula vreo apreciere imediată asupra acestora, acordând o aceeași încredere tuturor elevilor; Acceptarea de întrebări - în loc de soluții imediate - cu scopul de a clarifica elevilor problema propusă; • Pozitivitatea
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
și caricaturile care satirizează aspecte ale societății românești de dincolo de Carpați. În același timp, colaboratorii U. comentează lovitura de stat dată de domnitorul Al. I. Cuza și reforma agrară. Referirile la evenimentele politice externe sunt mai rare. Gazeta dovedește însă receptivitate față de principalele inițiative culturale ale vremii. Situația învățământului în Transilvania este analizată în articole acide. De asemenea, U. pledează pentru încurajarea teatrului în limba română. În ce privește controversele ortografice, se susține unificarea diverselor sisteme de scriere, introducerea alfabetului latin fiind salutată
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
decursul timpului, prima școală a copilului. Funcția educativă a familiei se bazează pe următoarele considerente: este primul mediu în care trăiește copilul - mediul în care acesta își petrece primii ani ai copilăriei; anii petrecuți în familie sunt caracterizați printr-o receptivitate deosebit de accentuată, când se pun bazele a numeroase trăsături de personalitate; familia dispune de câteva condiții optime pe care niciun alt factor educativ nu le are întrunite laolaltă: climatul spiritual, de căldură, de dragoste, de grijă și ajutor, de securitate
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
și monotonia - pământului care naște neîncetat flori, plante, buruieni. Nu numai în versuri. Orice ar scrie, limbajul este înflorit. Toată arta sa e o artă a corelării de reprezentări eterogene incomparabile. Uneori stridența aliajelor surprinde chiar și cea mai generoasă receptivitate. Mihail Sebastian denunța „artificializările” din Plante și animale ca „ridicol de neromânești”, „profund dizgrațioase și antiartistice”, exemplele date (luna - „mașină de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
a putea fi utilizate apoi în activitățile sale, în sfera relațiilor interpersonale din școală, familie, societate. Între obiectivele urmărite în acest sens se remarcă următoarele: respectul față de om ca valoare socială supremă; respectul față de valorile culturale și acceptarea diversităților culturilor; receptivitate la ideile și sugestiile altora; capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare și de a dialoga; toleranță, acceptarea unor comportamente diferite; descurajarea agresivității și violenței; formarea spiritului critic și autocritic; protejarea florei și faunei. Profesorul Ștefan Bârsănescu propune constituirea unei „pedagogii
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
rol important îl au testele de investigare a originalității. Chestionarele pot fi folositoare pentru selectarea elevilor creativi pe baza aprecierii profesionale a elevilor din clasa sau cerc. Predarea creativă, învățarea creativă presupune existența unui potențial creativ al subiectului manifestat în: receptivitate față de nou, curiozitate științifică, originalitate, capcitate de elaborare, fluenta gândirii, inventivitate, gândire divergență etc. Etapele învățării creative sunt: • punerea problemei sau crearea unei situații problematice; • imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, găsirea soluției de rezolvare; • verificarea. Învățarea creativă se realizează
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. De aici și receptivitatea diferitelor explicații, în lipsa altora mai ușor de înțeles. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a cuprins secole de criză este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
învățător sau colegi. Prin conținutul probelor aplicate s-a căutat dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și aplicarea matematicii în contexte variate, dezvoltarea imaginației, creativității, a gândirii logice și divergente, limbajului matematic adecvat vârstei, curajului, voinței și spiritului de receptivitate și raționamentul.
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
te concentrezi pe sarcina și să îți menții atenția asupra ei; să fii mai puțin impulsiv și mai mult autocontrolat; Empatia: să fii în stare să privești din perspectiva celuilalt; să înveți să-i asculți pe ceilalti; să-ți îmbunătățești receptivitatea (senzitivitatea) la sentimentele celorlalți; Dirijarea (conducerea) relațiilor interpersonal : dezvoltarea abilităților de a analiza și înțelege relațiile interpersonale; capacitatea de negocia neînțelegerile și de a rezolva conflictele; soluționarea problemelor din planul interpersonal; deschidere (spirit pozitiv) și ușurință în comunicare; să te
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
este susceptibilă de îmbunătățiri absolut necesare atât în ceea ce privește aprofundarea problemelor din fiecare capitol cât și extinderea cercetării, pe baza unei anchete sociologice adecvate, în spiritul exigențelor actuale. Avem certitudinea această prestație publicistică a autorului se va bucura de interesul de receptivitate nu numai al sociologilor, juriștilor și al publicului larg, îndeosebi al autorităților statale care acționează în acest domeniu al ocrotirii copiilor. Iași, 01.03.2014 Prof.univ.DR. Doc Acad (Rep.Mold) Const. Marinescu INTRODUCERE În cadrul legislației noastre, atât în Codul penal
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
-se în mod special asupra celor de ordin patologic: a) nașterea (sarcină dorită, accidentală, nedorită, născut la termen, prematur, sarcină gemelară, complicații la naștere etc.); b) dezvoltarea (motorie, senzorială, limbaj, comunicare etc.); c) bolile copilăriei (prezente, absente, complicații, igienă, alimentație, receptivitatea la boli etc.); d) pubertate și adolescență (cu tulburări de comportament, de caracter, atitudini, interese, dificultăți de adaptare și comunicare, de asociere, situația oedipiană, formarea identității, stări de dependență afectivă, carențe emoționale, frustrări, sexualitate, ciclul menstrual la fete etc.); e
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relațiile cu bolnavul și familia acestuia, capabilă să stabilească un acord cu caracter de „plasticitate cameleonică” corespunzător oricăror circumstanțe care apar în cadrul acestor relații. g) Crearea unei atmosfere de intimitate, încredere, siguranță care să favorizeze comunicarea deschisă cu bolnavul și receptivitatea acestuia la măsurile terapeutice. Pregătirea medicului în vederea practicării psihiatriei presupune o cultură generală solidă care să fie dublată de cunoștințe teoretice profesionale. Medicul psihiatru trebuie să aibă mare experiență clinică. Să fie în contact permanent cu bolnavii, să-i observe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rol primordial; raportul dintre „modelele de educație” și „personalitățile psihopatice”. Este subliniat ca un important factor de risc, prezența și apartenența la „grupele de instabili” caracterizate prin următoarele: - absența unor interese superioare, - atașamentul afectiv al membrilor săi, - sugestibilitatea crescută, - marea receptivitate la influențele negative, - carențele emoțional-afective, - frustrările, - carențele educaționale, - absența unui model sau a unor modele negative, - abandonul familial, - fugile și vagabondajul, - asocierea la grupele delictuale de adolescenți. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că o clasificare unică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corelație între structura personalității și tipul clinic de tulburare paranoică sau paranoidă. În ceea ce privește natura personalității bolnavilor deliranți există o mare varietate de aspecte, care prefigurează un anumit „model de personalitate” caracterizată printr-o hipersenzitivitate, ca reprezentând o condiție esențială de receptivitate la boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ligamentară. Această categorie de oligofreni sunt docili, afectuoși, sensibili la ritm și muzică, dar prezintă frecvente tulburări caracteriale (instabilitate, agresivitate, opoziție, negativism). Se constată existența unor malformații și în sfera somatică reprezentate prin tumori, malformații cardiace, o mare sensibilitate sau receptivitate pentru infecțiile acute. Etiologia acestei oligofrenii s-a stabilit a fi de natură genetică printr-un defect specific al cromozomului 21. Din acest motiv mai este cunoscută în literatura de specialitate ca „trizomia cromozomului 21”. 6) Oligofreniile cu malformații craniene
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului respectiv. Elementul esențial care contribuie la realizarea acestui proces patogen este reprezentat de „inducția sugestivă”. Ea depinde de natura personalității bolnavului. Studiul personalității bolnavilor cu suferințe iatrogene, a „bolnavilor dificili”, ne pune în evidență câteva trăsături specifice care explică „receptivitatea” sau „înclinația” acestora către tipul de patologie menționată. Aceste aspecte ale personalității lor sunt următoarele: Un egocentrism foarte pronunțat cu tendință la analiză autoscopică, privind propriul corp și starea de sănătate a acestuia. Un temperament senzitiv-emoțional, impresionabil și labil, ușor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al conștiinței morale a individului. Un rol important în formarea conștiinței morale pentru individ o are și mediul acestuia, originea persoanei, familia din care provine, modelele cu care a venit în contact și influența asupra formării persoanei, capacitatea de discernământ, receptivitatea și interesul față de valorile morale, nivelul de inteligență, forța sufletească etc. Pierderea valorilor morale reprezintă un factor grav de „cădere” a ființei umane. Ea devine vulnerabilă, pierzându-și echilibrul și coeziunea interioară, siguranța de sine, stabilitatea, încrederea și curajul. Anormalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică, neexteriorizată care va duce, în timp, la o stare de epuizare emoțională cu apariția unei stări de nesiguranță și de angoasă permanentă și generală. Sugestibilitate crescută a grupului social-uman, caracterizată printr-o receptivitate la produsele imaginarului colectiv, de factură irațională. Acceptarea necondiționată și lipsită de orice fel de critică a unor „soluții” cu caracter absurd, irealizabile. Nevoia de compensare a fricii. Căutarea unor căi de „ieșire din situațiile limită” impuse de factorii sociali
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Stigmate: semne unice sau asociate, cu caracter obiectiv, desemnând o stare morbidă, particulară. Exemplu: „stigmate de degenerescență”, „malformații”, „atavisme” etc. Stupoare: suspendarea oricărei activități fizice și psihice, activitate intelectuală și afectivă, imobilitate cu negativism. Sugestibilitate: dispoziție mintală particulară, caracterizată prin receptivitate crescută și supunere necondiționată a individului la influențele care se exercită din afară asupra lui de o altă persoană. Suicid: act de autoagresivitate voluntar și conștient, urmărind întreruperea cursului vieții individului. Surmenaj: oboseală fizică și psihică, cu scăderea forței, a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
, revistă apărută la Iași, săptămânal, de la 28 noiembrie la 12 decembrie 1899; primul număr a fost intitulat „Rubinul”. Literatura publicată, puțină, este lipsită de valoare, ca și articolele în care un Della Codru divaghează pe tema lipsei de receptivitate a criticilor. Două traduceri, din Goethe (poezia Gânduri de noapte) și din Alphonse Daudet (schița O partidă de biliard), sunt făcute în aceeași notă de mediocritate. Au colaborat H. G. Lecca, C. G. Damaschin, un Balsamo și Delatutova (A. Axelrad). R.
VREMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290655_a_291984]
-
mecanic cuvintele auzite la cei din jur (acest fenomen poate să apară și în forma ecolaliei târzii, când copiii în cauză repetă cuvintele auzite la cei din jur cu ceva timp în urmă); - lipsa contactului vizual; - lipsa atenției și a receptivității, manifestată prin lipsa răspunsului la întrebările celorlalți; - tendința de a‑i considera pe cei din jur ca fiind simple obiecte; - preocuparea în special pentru membrele superioare și preferința de a se deplasa mai mult pe vârfuri; - reacții violente la anumite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
propuse, este necesar să se respecte anumite condiții: cântecele să fie accesibile, raportate la particularitățile vârstei, să fie interpretate vocal cât mai expresiv pentru a emoționa și să fie realizate artistic pentru a impresiona plăcut și pozitiv auditorul. Pe baza receptivității analizatorului auditiv, prin intermediul muzicii se dezvoltă calitativ percepțiile și reprezentările. Pornind de la acestea, toate celelalte procese psihice de cunoaștere urmează o evoluție favorabilă, cu atât mai mult cu cât vor fi antrenate în diverse activități de ordin intelectual. O terapie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de implementare a planului de servicii personalizat: a) individualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, în funcție de diferențele personale: biopsihice, educaționale, culturale etc.; b) exprimarea liberă a sentimentelor, gândurilor și temerilor copilului și ale familiei în relația cu profesioniștii; c) receptivitatea profesionistului față de problemele copilului și familiei, dublată de capacitatea sa de a formula un răspuns adecvat; d) acceptarea și atitudinea nonacuzatoare a profesioniștilor față de slăbiciunile și greșelile familiei și ale copilului; e) autodeterminarea persoanei, recunoașterea dreptului și nevoilor copilului și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Livescu, Studii eminesciene, ATN, 1974, 1; Eugen Todoran, O nouă „Viață”a lui Eminescu, O, 1974, 10; Mihai Zamfir, „Hyperion (I), Viața lui Eminescu”, LL, 1974, 607-610; Gabriel Dimisianu, Critica integratoare și simpatetică, RL, 1975, 21; Dumitru Micu, Rigoare și receptivitate, CNT, 1975, 25; Paul Dugneanu, Critica integratoare, LCF, 1975, 25; Liviu Leone, Între „vechea” și „noua critică”, CRC, 1975, 29; Iosif Cheie-Pantea, George Munteanu, O, 1975, 32; Marian Barbu, Monografii. Ion Creangă, R, 1976, 2; Pompiliu Marcea, „Sub semnul lui
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]