9,396 matches
-
Bazată pe înțelegere ... Citește mai mult „Sper să las copiilor mei un simț al empatiei și al milei și dorința de a îndrepta relele sociale.” - Anita RoddickConform dicționarului, Empatia este „forma de intuire a realității prin identificare afectivă; tendință a receptorului de a trăi afectiv, prin transpunere simpatetică (care provoacă stări, mișcări sufletești tainice) viața eroilor din opere literare, filme etc.” Empatia mai este definită drept capacitatea cuiva de a se pune în locul altei persoane. Prin urmare, empatia presupune, în primul
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului „Sper să las copiilor mei un simț al empatiei și al milei și dorința de a îndrepta relele sociale.” - Anita Roddick Conform dicționarului, Empatia este „forma de intuire a realității prin identificare afectivă; tendință a receptorului de a trăi afectiv, prin transpunere simpatetică (care provoacă stări, mișcări sufletești tainice) viața eroilor din opere literare, filme etc.” Empatia mai este definită drept capacitatea cuiva de a se pune în locul altei persoane. Prin urmare, empatia presupune, în primul
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
denumim ”new media”. Desigur, esența noilor mijloace de comunicare o reprezintă posibilitatea utilizatorului de a fi în același timp emitent și primitor de mesaje, de a realiza feedback în timp real și a distribui mesajul său unui număr nedeterminat de receptori, fie avizați, fie nu (spam) care, teoretic, pot fi ca număr echivalenți cu terminalele mijloacelor pe care le accesează, respectiv a rețelei de internet pe care o utilizează. Dacă social media se reduce la o asemenea abordare avem de a
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
în limba maternă, dar și exprimarea ei egal tradusă în limba engleză. Acest lucru îl simte și îl sesizează și Elena Buică în articolul său despre George Roca - ,,Poeme bilingve’’. ,,O traducere trebuie să producă acest efect estetic asupra publicului receptor, ca și când ar fi scrisă în limba sa de proveniență. De aceea, adesea nu se traduce ce este scris, ci ceea ce a vrut să spună autorul. Traducătorul George Roca știe să spună mai bine decât oricare altul ce a vrut să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92904_a_94196]
-
barului, trecând pe lângă cele două cilioaie, își făcu apariția - îl recunoscură numaidecât - un marțian. Îl recunoscură deoarece avea părul tuns scurt și întregul său corp mic, albăstrui, îi era acoperit cu microfoane, prize, ștecăre, radare, prelungitoare, mufe, minimagnetofoane, reportofoane, radioemițătoare, receptoare de înregistrat etc. — Tot învârtindu-ne! salută el politicos. Tot învârtindu-ne! îi răspunse prudent Felix S 23. Am auzit că ați avea o problemă... spuse marțianul. Pot să iau loc? — De unde știi matale că noi avem o problemă? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Toate aceste modificări s-au produs și se produc cu aportul major a ceea ce numim informație. Pentru că a pierdut exercițiul dialogului, accident care a avut loc încă din momentul căderii lui Adam, omul modern a devenit în egală măsură omul receptor și omul monologic. Își impropriază extrem de ușor atitudini induse, iar finalitatea eșuată nu este niciodată împărtășită. Adevărul este că nu poți împărtăși (oferi și dărui) ceea ce nu ai. Ca orice fals, este doar împrăștiată, răspândită. Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
gândul la «un roșu / hermeutic incitant / [... ce] / n-a fost nicicând neant» (predispun - hotărăsc, p. 16; am subliniat vocabula-i hermeutic - ce până acum n-a fost cuprinsă în vreun dicționar iluministo-cihaciano-macriano-academico-nonproletkultist de limbă pelasgă > valahă - pentru a semnala Distinsului Receptor două situații semantice „spre alegere“: 1. roșul „propus“ de poetul economist-finanțist de față - însă cu zece ani mai mare decât celălalt poet, tot economist-finanțist, Varujan Vosganian „ce nu-i de față“ - este culoarea-hermeneutică, sau de exegeză a omenirii, din orizontul
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
devine un intercesor între diafanele spații eterice și contingentul aromonios, receptat prin cele mai discrete trăiri. Structurată dual, Femeia de zăpadă și Monolog acvatic, lucrarea îngemănează lirismul oniric cu proza poetică reflexivă, pătrunde în cele mai tainice locașuri ale sufletului receptorului:”Alerg desculță prin vise ... e un labirint al dorințelor nespuse, refulate. Speranțele îmi mângâie gleznele ca niște fire tinere de iarbă. Simt miros de viață, de flori de fericire. Îmi pipăi năzuințele și toate așteptările cu fantezia unui arhitect...” Scriptul
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ ÎN TOLERANȚA EXCESIVĂ A CULTURII de Ștefan Lucian Mureșanu Cuvinte cheie: neurolingvistică, dispensie, toleranță, receptor, emițător, cuvinte, intonație, prozodia incantațiilor. 1. Efectul neurolingvistic al cuvântului rostit Defel, toleranța excesivă excede îngenuncherea receptorului de către emițător. Gesticulația și intonația zicerilor, care susțin într-un joc al hipnozei pe cel, ce uimit urmărește discursul, cade într-o vrajă
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ ÎN TOLERANȚA EXCESIVĂ A CULTURII de Ștefan Lucian Mureșanu Cuvinte cheie: neurolingvistică, dispensie, toleranță, receptor, emițător, cuvinte, intonație, prozodia incantațiilor. 1. Efectul neurolingvistic al cuvântului rostit Defel, toleranța excesivă excede îngenuncherea receptorului de către emițător. Gesticulația și intonația zicerilor, care susțin într-un joc al hipnozei pe cel, ce uimit urmărește discursul, cade într-o vrajă amețitoare, stopându-i-se orice încercare de a se elibera de sub dominația logoreei emițătorului. În acel moment
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
într-o criză a insuficienței mișcării. Cuvintele exprimate se succed, atrag creierul concentrat al partenerului și, astfel, se produce legarea, sudarea de liniile energetice ale celui, care are acest dar, de a pătrunde cu puterea magnetică a cuvintelor în creierul receptorului său. Înregistrarea de către materia cenușie a receptorului, a ideilor emițătorului, face, de multe ori, ca acesta să-și piardă personalitatea, atacat fiind de energiile infraroșii ale emițătorului. Cuvintele au întotdeauna înțelesuri și subînțelesuri însă cele mai distrugătoare sunt cele din
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
exprimate se succed, atrag creierul concentrat al partenerului și, astfel, se produce legarea, sudarea de liniile energetice ale celui, care are acest dar, de a pătrunde cu puterea magnetică a cuvintelor în creierul receptorului său. Înregistrarea de către materia cenușie a receptorului, a ideilor emițătorului, face, de multe ori, ca acesta să-și piardă personalitatea, atacat fiind de energiile infraroșii ale emițătorului. Cuvintele au întotdeauna înțelesuri și subînțelesuri însă cele mai distrugătoare sunt cele din urmă, pentru că seacă creierul de puterea energetică
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
slăbiciuni, pătrunde în materia cenușie prin cuvinte, pentru că numai cuvântul are puterea de penetrare a gândului, pe care îl distorsionează, îl seacă de tot lichidul uscându-l, survenind moartea. V-ați putea întreba cum cuvântul poate produce moartea subită a receptorului iar eu vin cu un exemplu: o știre înspăimântătoare, de distrugere a carierei tale, produsă și perpetuată prin cuvinte, îți poate produce un puternic scurcircuit în creier, energiile distrugătoare să te rupă de adevărul existențial iar tu să-ți pui
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
o calmare aparentă, lipsită totuși de șocuri. După acest mod urmau explicațiile, din care mă disculpam, tolerându-ne prezența. Modul de exprimare, rob al diezului sau bemolului, pe care îl intonăm în folosirea cuvintelor, a dat întotdeauna efectul dorit asupra receptorului. Litera a constituit și constituie un semn conștientizat printr-un sunet comun tuturor vorbitorilor de pe Pământ. Dacă semnul este specific fiecărei entități în parte, sunetul trădează faptul că într-un timp al istoriei noastre, pentru comunicare se utiliza o singură
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
Toate aceste modificări s-au produs și se produc cu aportul major a ceea ce numim informație. Pentru că a pierdut exercițiul dialogului, accident care a avut loc încă din momentul căderii lui Adam, omul modern a devenit în egală măsură omul receptor și omul monologic. Își impropriază extrem de ușor atitudini induse, iar finalitatea eșuată nu este niciodată împărtășită. Adevărul este că nu poți împărtăși (oferi și dărui) ceea ce nu ai. Ca orice fals, este doar împrăștiată, răspândită. Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
consemnat este faptul că atât binele cât și răul devin entități absolute, nu doar relative, iar eterna luptă dintre aceste două stări de fapt depășește cadrul mitologic, pătrunzând chiar în viețile lor. Binele reprezintă autoritatea în sine, o dorință a receptorului despre care emițătorul are cunoștință. Să activăm implicarea noastră, conștientă, în lumea basmului, și cât de mult ne cutremură nedreptățile! Cât de clar este definită, pentru cititor ascultător, limita dintre bine și rău. Aș putea spune că în subconștientul nostru
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
prezentare și promovare a artei contemporane românești atât în țară cât și în străinătate. Dincolo de expozițiile organizate în spații muzeale, galerii de artă particulare, promovarea prin intermediul internetului care are însă un mare dezavantaj înlăturând contactul direct cu opera originală al receptorului, ș. a., există și alte formule diverse de promovare a artei contemporane românești pe plan european. Una dintre acestea ar fi aceea de prezentare a artiștilor în propriul spațiu de creație, atelierul în care se petrec marile și interesantele experimente artistice
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
se ridică la stele, / cu sine împerechindu-se, / cu ea însăși îngreunându-se / ca să poată cădea înapoi, spre pământ. Odată născută în zonele stelar-cosmice, Poezia se hrănește acolo, cam cât „o viață“, «cu muzica sferelor», abia după aceea, prin radarele/ receptoarele divin-cosmice ale poeților, se lasă „captată“, rostindu-se în semnificat- semnificanți lirici: Cu pavilioanele-albastre încordate, / numai viitorul o așteaptă / să-i intre-n auz, / și ea stă acolo, o viață, hrănindu-se / cu muzica sferelor. Apoi / se-ntoarce deasupra noastră
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
și 1966, când își căuta un inconfundabil „teritoriu poetic“. Începând cu 11 elegii (1966), prin care se inaugurează un original sistem poetic și prin care Nichita Stănescu intră în a doua vârstă / etapă a creației, ochiul de inițiat al analistului / receptorului trebuie să se încerce într-o veritabilă „lecție de anatomie“ a textului. De la 11 elegii (1966) încoace - după cum argumenta în 1980 poetul Ștefan Augustin Doinaș, punându-și „roba“ de critic literar, Nichita Stănescu «și-a stabilit definitiv temele (de fapt
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
este vorba în articolul „Reghinul, sub culorile sărbătorii”, având ca temă Patrimoniul cultural mobil bisericesc - „Artă și credință” - însoțit de o serie de manifestări menite să-i confere o anume spectaculozitate, facilitând astfel participarea unui număr cât mai mare de receptori ai evenimentului, spune Mariana Cristescu în această prezentare. Și despre reeditarea volumului semnat Mihai Sin - „Quo vadis, Domine?” (vol. I-II), Editura Nemira, 2007, volum care a produs reacții diverse la prima ediție, în lumea criticii literare: „Cert este faptu
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
liniște pentru a se concentra. Știam ce va face exact, cât de departe este de telefon, cum va întinde mâna spre telecomandă, ce va rămâne pe ecran, cât de repede se va întoarce. Apoi cum își ridică ochelarii și fâșâitul receptorului până la ureche. „Așa, să vedem...” Este adevărat, eram impresionată de onestitatea cu care fusesem primită în grup. Nu înțelegeam decât în parte mentalitatea australiană, cu atât mai mult cu cât ceream explicații în plus atunci când era vorba de diferențe culturale
INTRE REAL SI IMAGINAR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348651_a_349980]
-
subtil al parabolelor - un registru al dezvăluirii, al arătării și altul al camuflării: „Fiecare își va lua partea sa, căci parabolele suntsemnal revelator pentru unii și camuflaj prudent pentru ceilalți. Ele ascund dezvelind și dezvăluie acoperind, în funcție de amplasamentul spiritual al receptorului. Altfel spus, parabolele cheamă și totodată țin la distanță. Știutorii recunosc valoarea indicativă a decorului, în vreme ce, pentru neștiutori, același decor este opac. Prin urmare, Parabolele seamănă cu un asemenea decor, cu o imagerie anume gândită pentru a conspira și deconspira
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
va bloca întâlnirea cu mesajul evanghelic. Sub unghiul toleranței față de latura ininteligibilă a pildelor, Andrei Pleșu este un apărător al lui Iisus. Dacă pericopele sunt ezoterice, vina neînțelegerii nu ține de obscuritatea emițătorului divin, ci doar de proasta plasare a receptorului uman. Gura dumnezeiască nu greșește, doar mintea omului este failibilă. Dacă suntem imuni la pilde este fiindcă ne-am exclus singuri de la împărtășirea misterului din ele. Am rămas în afara tainei, dar nu pentru că Iisus Hristos, arătând cruzime selectivă, îi izgonește
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
celulei, poezia poate deveni punte către ceilalți; că ei sunt vecinii de celulă, de la capătul țevii de calorifer sau generațiile care vor urma e mai puțin important. Poezia presupune, ca orice act al limbajului, un receptor, iar pentru poetul încarcerat, receptorul ideal este cel care trăiește aceeași dramă ca și a lui, colegul de suferință sfâșiat de foame, de frig și de mizerie și care poate afla în poezia sosită, prin perete sau altfel, un moment de alinare. Din cele afirmate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]