706 matches
-
de Prefecturi, prin Cercurile de Recrutare. b. - După ordinele date de Marele Stat Major P.S., dintre evreii cari nu se găseau în lagărele de internare. c. - Evreii constituiți în detașamente, au fost încadrați în general cu ofițeri de rezervă evrei, rechiziționați de către Cercurile de Recrutare. d. - Evidența acestor detașamente (compunere, dislocare, utilizare), a fost ținută până în ziua de 7 august a.c. de către Prefecturile de județ, Cercurile de Recrutare și Comandamentele Teritoriale. 2. Cu începere din ziua de 7 August 1941, întreaga
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
poate depăși data de 31 Decembrie 1941, comisiunile propunând chiar o dată mai apropiată. 10) Propunerile comisiunilor, se aprobă de către Comandamentele Teritoriale în măsura în care ele au respectat aplicarea instrucțiunilor Marelui Stat Major. 11) Comisiunile nu verifică pe supușii străini, nici pe cei rechiziționați pentru lucru, sau cei ce au adeverințe de la autoritățile aliate. Aceste excepțiuni sunt verificate, în vederea lămuririi și statisticii cerute pentru 1 Septembrie 1941, de Cercurile de Recrutare, procedând astfel: - La supușii străini și cei ce au ordine de rechiziționare pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
I-a a Instrucțiunilor Marelui Stat Major Nr. 31200/1941 se va modifica astfel ca în loc de „emiterea ordinelor de mobilizare” să se înscrie „emiterea ordinelor de scutire de munca de folos obștesc”. 1) Evreii aprobați de Marele Stat Major ca rechiziționați la fabricile cari figurează sau nu în planul de mobilizare industrială, nu trebue să mai fie prezentați la comisie, ei fiind considerați de drept scutiți de munca de folos obștesc. 2) Comandamentele Teritoriale și Cercurile de Recrutare nu pot aproba
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de folos obștesc. 2) Comandamentele Teritoriale și Cercurile de Recrutare nu pot aproba rechiziționări pentru lucru, la întreprinderi, instituțiuni, etc., ci numai exceptări dela muncă de folos obștesc, pe baza propunerilor făcute de către comisiunile județene, asupra celor ce nu sunt rechiziționați pentru lucru. p. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General, ss N. Mazarini Șeful Secției M.O.N.T. Colonel, ss I. Pandele Pentru Conformitate Șeful Biur. 3 Mob. Ter. Stat. C.6.T. Maior, N. Condeescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
5439 evrei între 18 și 50 ani. Cifra este foarte aproximativă, căci încă nu există scriptele și registrele prevăzute, nefiind distribuite de M. St. M. - a. - Supuși străini: 173 sunt exceptați dela munca de folos obștesc și sunt liberi. - b. - Rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare: 134. - c. - Propuși de către Prefecturile de Județ și Comisia prevăzută la cap. I., punctul 2 al. c. din Instrucțiunile Generale Nr. 31.200/1941: 283. Din acest număr Comandamentul a respins
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Totuși, și aceștia rămân susceptibili a fi întrebuințați în folosul armatei ca rechiziționați, ca specialiști și potrivit gradului avut; - sunt scutiți de munca de interes obștesc, evreii aflați în întreprinderile prevăzute în lucrările de mobilizare a teritoriului, ei putând fi rechiziționați pentru lucru. 2/. Regulamentul asupra Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, apărut în Iulie 1941, desvoltă dispozițiunile acestui Decret, precizând că: - munca de interes obștesc se execută de evreii între 18-50 ani, fie individual, fie în grup sau detașamente; - utilizarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ei, se va mări cu 50%; - Evreul care plătește taxa de mai sus, nu mai plătește taxele militare (procentul corespunzător perioadei respective). 4/. Exceptarea evreilor de la munca de interes obștesc. Începând de la 1 Ianuarie 1942, evreii nu se vor mai rechiziționa pentru lucru la întreprinderile unde activează în mod obișnuit, urmând ca cei necesari acestor întreprin deri să fie scutiți de munca de interes obștesc, în schimbul taxei de scutire arătată mai sus. În aceste condițiuni, au dreptul a fi scutiți, pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fac parte din elementele armatei; - Munca de interes obștesc se execută în folosul M.A.N. sau a instituțiilor de stat; - Sunt scutiți de munca de interes obștesc, evreii aflați în întreprinderile prevăzute în lucrările de mobilizarea teritoriului, putând fi rechiziționați pentru lucru. 3). Regulamentul asupra Decretului Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, apărut în Iulie 1941, dezvoltă dispozițiunile acestui decret, precizând: - Munca de interes obștesc se execută de evreii între 18-50 ani, fie individual, fie în grup sau detașamente; - Utilizarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942, și cei până la 38 ani. La 27 Ianuarie 1942, și cei până la 42 ani. După 28 Ianuarie 1942, restul evreilor. În zilele următoare, toți evreii de mai sus se vor prezenta fără alt ordin la lucru. Evreii scutiți sau rechiziționați pentru lucru și cei aflați la lucru în altă parte, vor fi lăsați la locul lor după împlinirea celor 5 zile de muncă, restul evreilor continuă munca după necesități. Autoritățile, Instituțiile și Întreprinderile ce nu vor trimite evreii la zăpadă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
STAT MAJOR SECȚIA I-a către Comandamentul II. Teritorial Stat Major Am onoare a vă face cunoscut următoarele: Pentru a nu se reduce activitatea întreprinderilor care lucrează în folosul armatei sau Economiei Naționale, Marele Stat Major a aprobat ca evreii rechiziționați pentru lucru la aceste întreprinderi pe anul 1941-1942 să fie menținuți în aceeași situație până la 1 Iunie a.c. când se vor termina lucrările de verificare a tuturor evreilor din țară, de către Comisiunile instituite prin D.M. 194.920, publicat în M.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
asemenea, foștii patroni sau proprietari de întreprinderi comerciale și industriale, menținuți în serviciu după românizarea întreprinderilor respective, pot fi scutiți de munca manuală și repartizați pentru muncă, întreprinderilor, pe termene limitate și cu avizul Oficiului Central de Românizare. 4. Evreii rechiziționați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, al căror termen expiră la 1 Iulie 1942, și care n-au cerut repartizarea la muncă, în întreprinderile respective, prin Comisia Centrală de Revizuire, vor putea fi repartizați în aceleași întreprinderi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
stabilesc. Cei ce-și schimbă domiciliul, fie din oraș, fie în oraș, sunt obligați să anunțe cercul de recrutare respectiv. Comunitățile evreiești sunt obligate să comunice cercurilor de recrutare respective, adresele tuturor evreilor între 18 și 50 ani. 8. Evreii rechiziționați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care au obținut scutiri de la Comisia Centrală de Revizuire, vor rămâne asupra lor numai cu carnetele de scutire eliberate de această comisie; vechile ordine de rechiziție se vor retrage și anula
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
661 din Iulie 1942 Marele Stat Major face cunoscut cele ce urmează, cu privire la munca pe care o datorează evreii, în schimbul serviciului militar: 1) Cu începere dela data apariției prezentului comunicat, evreii între 18 - 50 de ani, nu vor mai fi rechiziționați pentru lucru, ci vor executa munca obligatorie, după normele și repartiția stabilită de autoritățile militare. 2) Cu toate chemările individuale și comunicările date, prin radio și presă, evreii continuă să se sustragă dela munca obligatorie. Pentru a înceta aceste sustrageri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
18 Batalionul I. Drumuri către Marele Stat Major Secția 6 Biroul 3 București Am onoare a vă raporta următoarele: În conformitate cu Instrucțiunile M.A.N. Nr. 1871 din 1 Iulie 1942, trimise de Dvs. cu Ordinul Nr. 486952-1942, evreii ce se rechiziționează pentru munca de folos obștesc, pe lângă Batalioanele de drumuri, trebue să fie echipați cu: - Îmbrăcămintea necesară, după sezon. - Două rânduri de rufe. - Veselă pentru masă. - Cazarmament complect. Evreii din detașamentul de pe lângă acest Batalion, trimiși de Cercul de Recrutare Iași, nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor. În unele garnizoane, în special în garnizoanele din Moldova, starea de spirit a trupei este influențată de elementul evreiesc prin răspândirea zvonurilor tendențioase și defetiste. La unele unități s-a constatat chiar că, evreii rechiziționați pentru lucru iau masa împreună cu trupa. Pentru remedierea acestor stări de lucruri, dăunătoare oștirii se ordonă următoarele: - Să se aplice întocmai „Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor” (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
conducerea acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor” (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată în anul 1943), punându-se o grijă deosebită în pregătirea sufletească a ostașilor și bunul lor trai. - Se interzice cu desăvârșire întrebuințarea evreilor rechiziționați pentru lucru, în cazărmi și tabere militare. Dacă unitățile au nevoie de meseriași evrei, să-i separe în alte clădiri, sau să le dea de lucru în oraș, pentru a se evita astfel contactul cu trupa. MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE General
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
privește pentru a vedea trăsăturile armonioase sau respingătoare pe care i le dă harul sau păcatul, ca model pe care creștinul trebuie să-l imite. Dar omul nu este singurul care dorește să se anexeze animalului. Forțele de dincolo îl rechiziționează adesea pentru a-l face purtătorul lor de cuvânt. Investit cu o realitate care îi este străină divină sau satanică animalul se descărnează și își pierde uneori întreaga materialitate. El se prezintă în astfel de cazuri ca un instrument docil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Am stat la ea vreo doi, trei ani. C. I.: În ce condiții? R. R.: Ne-a oferit o cameră în casa lor, care avea vreo 5 camere. În prima cameră de la stradă locuiau ofițeri ruși, că era o cameră rechiziționată de ruși. C. I.: Mi-ați spus că în Râmnicu Sărat erau 400 de familii de deportați politici. R. R.: Știam de asta de la Miliție, că mama era nevoită să se ducă mereu acolo să fie luată în evidență că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu banii. O singură dată a întârziat cu niște bani de la fratele meu dar mama l-a iertat ca să nu-și piardă omul pâinea. Conviețuirea cu sovieticii C. I.: Mi-ați spus că una din camerele de la doamna Lucica era rechiziționată. Cine a locuit în acea cameră rechiziționată de ruși? R. R.: Au locuit câte un ofițer sau altul. În perioada de doi trei ani cât am stat noi acolo s-au tot perindat, că aveau voie să stea doar câte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu niște bani de la fratele meu dar mama l-a iertat ca să nu-și piardă omul pâinea. Conviețuirea cu sovieticii C. I.: Mi-ați spus că una din camerele de la doamna Lucica era rechiziționată. Cine a locuit în acea cameră rechiziționată de ruși? R. R.: Au locuit câte un ofițer sau altul. În perioada de doi trei ani cât am stat noi acolo s-au tot perindat, că aveau voie să stea doar câte un an maxim la o gazdă și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
datorate naționalității lor germane sau austriece. Au fost arestați mai mulți preoți, iar arhiepiscopul și secretarul său (preotul Lucius) au fost desemnați să administreze bisericile și parohiile acestora. Școlile și institutele catolice au fost reamenajate ca spitale și au fost rechiziționate de statul român ca bunuri ale "dușmanului"519, atitudine față de care episcopul Netzhammer a protestat în numeroase rânduri. A fost percheziționat și Spitalul episcopal, sub pretextul găsirii unui eventual telegraf fără fir. După intrarea trupelor germane în București și refugiul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de internare 520. Netzhammer a mers în audiență la Viena la împărat, a vizitat nunțiatura și pe ministrul de externe (contele Hokar von Czernin), implicându-se în medierea relațiilor dintre autoritățile române și cele austro-germane521. După încheierea războiului, s-au rechiziționat din nou, în mai multe rânduri, școlile catolice arhiepiscopale, chiar dacă episcopul a protestat față de aceste măsuri. Moșiile arhiepiscopale de la Leordeni, Câmpulung și Lerești au fost puse sub pază și administrație militară 522. Netzhammer și-a exercitat funcția participând la activitățile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
început Brejnev și colegii lui au reacționat furios, ei au hotărât, în cele din urmă, retragerea consilierilor KGB înainte de sfârșitul anului în condițiile în care „li s-a permis să ia tot ce se afla în apartamentul pe care îl rechiziționaseră”. Prin urmare, România a creat altă primă și unică situație în cadrul blocului țărilor est-europene - a fost singura țară din care au fost retrași consilierii KGB înainte de 1989. în iulie 1965 a fost convocat congresul al IX-lea al PMR, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
permis să acționeze, fiind utilizat pentru a informa despre starea evreilor și pentru a-i ține sub supraveghere pe conaționali. în această perioadă abuzurile împotriva populației evreiești s-au ținut lanț: bunurile de valoare, precum și casele evreilor ghetoizați au fost rechiziționate de statul român, a fost introdus regimul muncii obligatorii, iar cei suferinzi au fost executați. Lichidarea marelui ghetou din Chișinău s-a făcut prin deportarea în lagărele Transnistriei, dar și prin execuții. De asemenea, statul român a pus stăpânire, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
statutului militar al evreilor. Instrucținile prevedeau mobilizarea pentru munca de folos obștesc cu prioritate a evreilor "fără ocupațiune precisă și care colindă pe străzi sau pierd timpul prin cluburi și cafenele, etc.", fiind scutiți în schimb evreii supuși străini, evreii rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului întocmit de Marele Stat Major, evreii angajați înainte de 21 iunie 1941 în întreprinderile ce executau comenzi ale armatei sau ale altor autorități de stat, evreii care lucrau în întreprinderile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]