4,483 matches
-
condiție esențială a caracterului echitabil al procedurii. Astfel, prin reglementarea cuprinsă în dispozițiile art. 6 paragraful 3 din Convenție s-a urmărit ca o atenție specială să fie acordată imperativului încunoștințării inculpatului cu privire la acuzație, în condițiile în care rechizitoriul joacă un rol determinant în legalitatea urmăririi penale, întrucât persoana trimisă în judecată este în mod oficial notificată cu privire la baza juridică și factuală a acuzației ce i se aduce. În numeroase cauze, Curtea de la Strasbourg a reținut
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
care ar fi trebuit să garanteze reclamantului oportunitatea și posibilitatea de a se apăra într-o modalitate concretă și efectivă (Hotărârea din 25 iulie 2000, pronunțată în Cauza Mattoccia împotriva Italiei, paragrafele 70-71). ... 33. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că rechizitoriul mai poate cuprinde și orice alte precizări/mențiuni pe care procurorul le apreciază ca fiind necesare pentru soluționarea cauzei, situație pentru care legiuitorul a utilizat, într-un mod clar și neechivoc, în cuprinsul prevederilor art. 328 alin. (1) fraza întâi din
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
informațiile clasificate nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză. ... 39. La articolul 346 alineatul (3), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a) rechizitoriul este emis de un procuror necompetent după materie sau după calitatea persoanei ori este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
limitelor judecății; ... ... 40. Articolul 348 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 348 Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară În procedura de cameră preliminară, asupra măsurilor preventive se pronunță judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu. ... 41. La articolul 352, alineatele (11) și (12) se abrogă. ... 42. La articolul 374, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Președintele pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
procedură penală referitor la măsurile premergătoare din procedura camerei preliminare. De asemenea, prin raportare la dispozițiile art. 344 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, susține că se instituie o inegalitate între inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriu și inculpatul trimis în judecată prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, deoarece doar primul dintre aceștia este informat, prin citație, că poate să formuleze cereri și să ridice excepții cu privire la legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale. Invocă
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
2) fraza a doua din Codul de procedură penală. Din această perspectivă, consideră că se aduce atingere dreptului la apărare, dreptului la un proces echitabil, prezumției de nevinovăție și, totodată, se instituie o inegalitate între inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriu și inculpatul trimis în judecată prin încheierea judecătorului de cameră preliminară. ... 13. Cu privire la această susținere, Curtea constată că neconstituționalitatea invocată de autorul excepției este dedusă din compararea celor două norme de procedură penală - art. 341 alin. (2) fraza
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
de critică - potrivit căreia art. 341 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală contravine art. 16, art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 23 alin. (11) din Constituție, creând discriminări între inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriu și inculpatul trimis în judecată prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, deoarece, prin comparație cu art. 344 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, petentul, precum și intimatul din procedura soluționării plângerii de către judecătorul de cameră
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
nu acoperă și situația în care hotărârea respectivă este nemotivată sau insuficient motivată. Arată că noțiunea de proces echitabil cere ca instanța judecătorească să examineze problemele esențiale ale cauzei și să nu se rezume la a confirma pur și simplu rechizitoriul, fiind necesar să motiveze hotărârea. Invocă, în acest sens, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 19 decembrie 1997, pronunțată în Cauza Helle împotriva Finlandei, și Hotărârea din 15 februarie 2007, pronunțată în Cauza Boldea împotriva
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
rezultate din activitățile specifice culegerii de informații, deși constituie mijloc de probă în procesul penal, nu pot fi verificate decât în cadrul procedurii de cameră preliminară, iar în toate celelalte situații în care nu se dispune trimiterea în judecată prin rechizitoriu, legalitatea acestor înregistrări nu poate fi verificată de către judecător sau instanță, deși au valoare de mijloc de probă. Se susține că soluția legislativă prevăzută la art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (2)] din legea criticată
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
2019, prin care nu a identificat nicio problemă de constituționalitate în privința reglementării care - fără a distinge după cum mandatul de supraveghere tehnică a fost emis de o instanță superioară sau de o instanță egală în grad celei sesizate cu rechizitoriu - permite folosirea interceptărilor într-o altă cauză decât cea în care s-a emis mandatul. În plus, în opinia Guvernului, „competența specializată“ a Înaltei Curți de Casație și Justiție în domeniul autorizării activităților specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
legea criticată, că organul competent în acest sens este judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, cu alte cuvinte judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu, contrar considerentelor Deciziei nr. 55 din 4 februarie 2020 (paragrafele 51-60), anterior citate. ... 90. Potrivit jurisprudenței constante a instanței de control constituțional, puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații, constituind mijloace de probă în procesul penal, pot fi verificate în cadrul procedurii de cameră preliminară, iar, în schimb, în toate celelalte situații în care nu se dispune trimiterea în judecată prin rechizitoriu, legalitatea acestor înregistrări nu poate fi verificată de către judecător sau instanță, deși au valoare de mijloc de probă. ... 96. Curtea reține că, prin Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în ipoteza normei de la art. I pct. 33 din legea criticată, emiterea rechizitoriului de către procurorul de la parchetul necompetent echivalează cu nelegalitatea sesizării instanței, precum și cu neregularitatea actului de sesizare. Prin urmare, în ipoteza sesizării instanței prin rechizitoriu, nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală poate fi invocată cel mai târziu până la încheierea procedurii de cameră preliminară. Așa încât Curtea reține că reglementarea unei noi structuri a procesului penal
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
dacă formulează plângere prealabilă, manifestarea de voință a acesteia fiind necesară pentru a aprecia asupra continuării cercetării judecătorești sau, dimpotrivă, pentru a dispune încetarea procesului penal pe temeiul lipsei plângerii prealabile. Pe de altă parte, dacă încadrarea juridică menționată în rechizitoriu este schimbată într-o infracțiune pentru care acțiunea penală este pusă în mișcare din oficiu, fiind posibilă doar împăcarea părților, această nouă situație juridică nu conferă părților dreptul de a dispune, prin împăcare, cu privire la acțiunea penală pusă în
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră aceleași principii și drepturi. ... 16. Examinând actul de sesizare și celelalte documente aflate la dosarul cauzei, Curtea Constituțională reține că autorul excepției a fost trimis în judecată prin rechizitoriu pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 alin. (1) și art. 234 alin. (1) lit. d) din Codul penal. Până la citirea actului de sesizare, acesta a depus la instanță o declarație notarială potrivit căreia persoana vătămată
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
prevăzută de lege etc.), punerea în mișcare a acțiunii penale sau exercitarea acesteia încetează. ... 19. După trimiterea în judecată, judecătorul de cameră preliminară nu are competența de a schimba, la cerere sau din oficiu, încadrarea juridică stabilită de procuror prin rechizitoriu, întrucât obiectul acestei proceduri îl constituie verificarea competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (art. 342 din Codul de procedură penală). ... 20. Schimbarea de încadrare
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
reținerea unei încadrări juridice diferite față de cea inițială. Legislația penală permite judecătorului să schimbe încadrarea juridică atunci când, în cursul judecății, constată că o situație de fapt întrunește elementele constitutive ale altei infracțiuni decât cea indicată de procuror în rechizitoriu. ... 21. Așadar, schimbarea încadrării juridice reprezintă reîncadrarea juridică a faptelor penale de care inculpatul este acuzat, pe care instanța o face în cursul judecății, și este definită de legiuitor în cuprinsul art. 386 din Codul de procedură penală, astfel: „(1
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
de schimbare a încadrării juridice a faptei, nu face nicio mențiune despre acest aspect. Rezultă de aici că legiuitorul a omis să reglementeze astfel de situații, creând o inegalitate de tratament între părțile din procesele în care se dispune, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată pentru o infracțiune pretabilă împăcării (și în care părțile au posibilitatea de a se împăca până la citirea actului de sesizare) și părțile din procesele în care, în timpul judecății, după citirea actului de sesizare, are loc
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
serie de condiții specifice care decurg din coroborarea celor două instituții juridice - împăcarea și schimbarea încadrării juridice, reglementate de art. 159 din Codul penal și, respectiv, de art. 386 din Codul de procedură penală -, și anume: trimiterea în judecată prin rechizitoriu pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care nu este prevăzută împăcarea, reîncadrarea juridică a faptei într-o infracțiune pentru care Codul penal prevede posibilitatea împăcării, părțile să își exprime acordul pentru împăcare. Practica judiciară a relevat că această situație este posibilă
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
subvenția în trei tranșe, în perioada octombrie 2013- februarie 2014. Potrivit acestei sentințe, subvenția obținută reprezenta un cuantum de 139,17 euro (EUR) per hectar, înmulțită cu numărul de hectare declarate, adică aproximativ 6.500 EUR în total. ... 3. Ca răspuns la rechizitoriul parchetului, prin care acesta din urmă a solicitat condamnarea reclamantului din cauza prezentării pentru o parte din terenurile agricole declarate în cererea sa a unor contracte de comodat false, tribunalul a considerat că, din probele administrate și în special din
HOTĂRÂREA din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272180]
-
35, 38, 54, 56, 57 și 58, și susțin că modificarea textului legal nu a avut în vedere aceste considerente. Susțin, de asemenea, că normele procesual penale criticate nu garantează în niciun fel faptul că, între momentul sesizării instanței prin rechizitoriu și momentul pronunțării încheierii prevăzute de art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară analizează în mod efectiv actul de sesizare. Apreciază că, în lipsa unui termen de judecată fixat în acest sens, care să
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
a aplicat procedura abreviată și în care același judecător a pronunțat o hotărâre de condamnare. Admiterea cererii de judecare în procedura simplificată ar trebui condiționată de respectarea prezumției de nevinovăție a inculpaților care au fost trimiși în judecată prin același rechizitoriu, dar nu au optat pentru această procedură. ... 6. Expun finalitatea procedurii simplificate, precum și modalitatea de administrare a probelor noi sau de readministrare a celorlalte, apreciind că judecătorul nu poate delimita, „în cadrul aceluiași dosar, la cererea cui, în apărarea
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
de procedură penală, cu privire la care la unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
din Codul de procedură penală cu privire la unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
acuzație formulată de procuror. Susține că instanța penală nu poate face altceva decât să ia act de cererea acuzării și, verificând dacă această cerere întrunește elementele de formă similare celor cerute pentru sesizarea inițială a instanței de judecată penală (prin rechizitoriu), să se considere învestită cu soluționarea cauzei în noile limite și pentru noua acuzație. Nu se poate accepta ca instanța de judecată să poată verifica dacă noua încadrare juridică s-ar potrivi mai bine situației de fapt descrise în actul
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]