14,693 matches
-
prin care respondenții consideră că o marca ar trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele „în mișcare”, mai precis tinerii între 15 și 17 de ani. Urmează, în ordinea preferințelor, reclamele din ziare/reviste (60%), reclamele de pe fluturași/broșuri publicitare (57%), reclamele de pe internet (56%) și reclamele de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educație superioară își petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
o marca ar trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele „în mișcare”, mai precis tinerii între 15 și 17 de ani. Urmează, în ordinea preferințelor, reclamele din ziare/reviste (60%), reclamele de pe fluturași/broșuri publicitare (57%), reclamele de pe internet (56%) și reclamele de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educație superioară își petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacționa cu ei (65
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele „în mișcare”, mai precis tinerii între 15 și 17 de ani. Urmează, în ordinea preferințelor, reclamele din ziare/reviste (60%), reclamele de pe fluturași/broșuri publicitare (57%), reclamele de pe internet (56%) și reclamele de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educație superioară își petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacționa cu ei (65%), comparativ cu alți consumatori. În general
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele „în mișcare”, mai precis tinerii între 15 și 17 de ani. Urmează, în ordinea preferințelor, reclamele din ziare/reviste (60%), reclamele de pe fluturași/broșuri publicitare (57%), reclamele de pe internet (56%) și reclamele de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educație superioară își petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacționa cu ei (65%), comparativ cu alți consumatori. În general, reclamele din ziare/reviste, leaflet-uri
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
Urmează, în ordinea preferințelor, reclamele din ziare/reviste (60%), reclamele de pe fluturași/broșuri publicitare (57%), reclamele de pe internet (56%) și reclamele de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educație superioară își petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacționa cu ei (65%), comparativ cu alți consumatori. În general, reclamele din ziare/reviste, leaflet-uri/broșuri publicitare, de pe internet sau de la radio sunt considerate informative. Totuși, consumatorii simt că mai mult li se adresează reclamele
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
de pe internet (56%) și reclamele de la radio (44%). Deoarece persoanele cu educație superioară își petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacționa cu ei (65%), comparativ cu alți consumatori. În general, reclamele din ziare/reviste, leaflet-uri/broșuri publicitare, de pe internet sau de la radio sunt considerate informative. Totuși, consumatorii simt că mai mult li se adresează reclamele de pe internet (55%) și din broșurile publicitare (52%), care sunt implicit mai utile pentru ei și
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
reclamele online mai potrivită pentru a interacționa cu ei (65%), comparativ cu alți consumatori. În general, reclamele din ziare/reviste, leaflet-uri/broșuri publicitare, de pe internet sau de la radio sunt considerate informative. Totuși, consumatorii simt că mai mult li se adresează reclamele de pe internet (55%) și din broșurile publicitare (52%), care sunt implicit mai utile pentru ei și îi determină în mai mare măsură să cumpere anumite produse sau servicii. Reclamele prin intermediul SMS-urilor sunt considerate cel mai puțin adecvate de către consumatori
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
considerate informative. Totuși, consumatorii simt că mai mult li se adresează reclamele de pe internet (55%) și din broșurile publicitare (52%), care sunt implicit mai utile pentru ei și îi determină în mai mare măsură să cumpere anumite produse sau servicii. Reclamele prin intermediul SMS-urilor sunt considerate cel mai puțin adecvate de către consumatori. Datorită limitărilor acestori tipuri de reclame, ele nu sunt considerate nici amuzante și nici creative, neavând forța altor tipuri de reclame de a determina cumpărarea unui produs.
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
broșurile publicitare (52%), care sunt implicit mai utile pentru ei și îi determină în mai mare măsură să cumpere anumite produse sau servicii. Reclamele prin intermediul SMS-urilor sunt considerate cel mai puțin adecvate de către consumatori. Datorită limitărilor acestori tipuri de reclame, ele nu sunt considerate nici amuzante și nici creative, neavând forța altor tipuri de reclame de a determina cumpărarea unui produs.
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
mare măsură să cumpere anumite produse sau servicii. Reclamele prin intermediul SMS-urilor sunt considerate cel mai puțin adecvate de către consumatori. Datorită limitărilor acestori tipuri de reclame, ele nu sunt considerate nici amuzante și nici creative, neavând forța altor tipuri de reclame de a determina cumpărarea unui produs.
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
cu administrația de la Casa Albă, care nu mai poate fără el. Mai că-mi vine a crede că Maior intră în campanie electorală, probabil în 2014, la președinție, că se cere un președinte independent ș.a.m.d. Prea își face reclamă, că doar nu-i lovesc pe jurnaliști sursele de informații doar cu vești despre șeful serviciilor de informații, degeaba. Mai interesant e Adevărul, care lansează ipoteza că Băsescu are convorbiri secrete la Wahington pe tema gazului de șist, noua sursă
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
Dacă mai apucă Mbela să tragă două emisiuni, cinci-șase luni au ce să dea în reluare. Ciao, Radu Moraru. O chestie tare la Doctorul B1 TV. Un inginer, un medic și prezentatoarea discutau despre terapia cu apă. Era o banală reclamă la apa fără deuteriu, dar ce bine ar suna asta în gura lui Ridzi sau Ritli, noul Attila de la Sănătate: pensionarii au dreptul la pastile cu apă gratis, restul vor plăti jumătate din valoarea rețetei. Realitatea a găsit o comună
Când o să-l critice Evenimentul Zilei pe Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25244_a_26569]
-
TBWA/ București, alături de partenerii săi, Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) și ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei (AMP), au prezentat analiza media, care s-a desfășurat în perioada 15 februarie - 15 mai 2011, studiul având ca paliere de analiză reclame TV, emisiuni TV și presă scrisă, informează . Studiul, care a fost prezentat de Ionuț Codreanu, coordonatorul proiectului din partea AMP, evidențiază că doar o treime din femeile invocate de jurnaliști sunt prezentate în calitate de profesioniști sau experți, în restul cazurilor acestea sunt
Imaginea femeii în spaţiul media: De la gospodină la obiect sexual () [Corola-journal/Journalistic/25278_a_26603]
-
roșu, de furtună. Ce să mai cauți știri, când ai știri de la nuntă, fără număr, fără număr? Dar, până să ajungem la tabloide, să aruncăm o privire prin presa serioasă. Hotnews scrie că Funeriu a mai făcut o reformă. Vorba reclamei: tu ce-ai făcut azi? Mai nimic! Doar o schimbare la Statutul Studentului, m-am scremut și a ieșit. Ce prevede statutul? Că tinerii au dreptul să-și aleagă profesorii (așteptăm pungile cu șpagă de la decani), dar și că vor
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
nou peste ediția de ieri, dar nu, era proaspătă, azi Boc căuta soluții la altceva. Tot în Rl, la rubrica de Fapt Divers, scria pur și simplu: Un copil a fost ucis de părinți, prin deshidratare”. Parcă era vorba despre reclama la Vegeta, în care se apelează la deshidratare, ca să nu bage E-uri în ciorbă. Dar cel mai tare e articolul despre o nouă atracție, la țară. ”Dai 10 lei și te rătăcești în porumb”, așa cum e la modă prin
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
FRF în orice situație. La 18 septembrie 2009, generoasa doamnă Elisabeta Sandu, soția distinsului Mircea Sandu, onor președinte al FRF, îl împrumuta pe vechiul său prieten, venerabilul Jean Pădureanu, cu 400.000 de euro”. Gândul: Alegerea publicitarilor: cea mai proastă reclamă a tuturor românilor ” Când sunt întrebați care este cea mai proastă reclamă difuzată astăzi la televiziunile din România, specialiștii care lucrează în publicitate dau invariabil același răspuns. Trei publicitari de la tot atâtea agenții în domeniu au explicat de ce reclama la
Legătura dintre Mircea Sandu şi Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/24443_a_25768]
-
soția distinsului Mircea Sandu, onor președinte al FRF, îl împrumuta pe vechiul său prieten, venerabilul Jean Pădureanu, cu 400.000 de euro”. Gândul: Alegerea publicitarilor: cea mai proastă reclamă a tuturor românilor ” Când sunt întrebați care este cea mai proastă reclamă difuzată astăzi la televiziunile din România, specialiștii care lucrează în publicitate dau invariabil același răspuns. Trei publicitari de la tot atâtea agenții în domeniu au explicat de ce reclama la «farmacia inimii Catena» este «arogantă» și «face rău»”. DeCe News. Lista lui
Legătura dintre Mircea Sandu şi Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/24443_a_25768]
-
proastă reclamă a tuturor românilor ” Când sunt întrebați care este cea mai proastă reclamă difuzată astăzi la televiziunile din România, specialiștii care lucrează în publicitate dau invariabil același răspuns. Trei publicitari de la tot atâtea agenții în domeniu au explicat de ce reclama la «farmacia inimii Catena» este «arogantă» și «face rău»”. DeCe News. Lista lui Daniel Morar. Ce primari urmează după Apostu: Există o listă a primarilor care vor fi arestați preventiv, la fel ca Sorin Apostu? Coroborând informații obținute de la surse
Legătura dintre Mircea Sandu şi Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/24443_a_25768]
-
ce mi-a rămas adânc întipărit în imaginea copilăriei mele. Își aproviziona prăvălia de la negustori renumiți din Pitești. Parca Pakardul în fața prăvăliilor Cazangiu sau Sufleris pe Strada Mare, neîncăpătoare pentru parada zgomotoasă a circarilor cu sau fără animale care făceau reclama spectacolului de seară, din Târg. Agitația, hărmălaia de care era cuprinsă Strada Mare mi-a atras atenția. Circari cu picioroange de peste trei metri ascunse sub fuste colorate, namile care rupeau lanțuri, clovni cu gura până la urechi, cu nasul borcănat, saltimbanci
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
De ce s-a strâns oare nodul așa repede dacă trebuie să se desfacă în pământ timp de secole? - „Gata, ajunge!” mă răstesc eu ferm la viziuni, dar Valentine e cea care mă aude și pleacă, ofensată „la ea”, acolo unde reclama anunță cu litere bleu „La Valentine”. Aș vrea să merg și eu la mine, dar locul ăsta nu-i nicăieri. Mă legăn, grăbind pasul și pradă emoției îmi rotesc ochii mari îngrijorați - să nu credeți cumva că fug de sunetele
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
folosesc de marca pe care o reprezintă seriozitatea Ardealului în scopul promovării produselor. Se pare însă că unul dintre brandurile cele mai de seamă ale Clujului, Napolact nu ar folosi lapte chiar din inima Ardealului, așa cum își prezintă produsul în reclame, ci îl importă din Ungaria. Inspectorii de la Protecția Consumatorului din Cluj au intrat pe fir astă vară și au cerut companiei să le pună la dispoziție actele de proveniență a ingredientelor produselor Napolact. “Noi avem informații că laptele pus în
Napolact îşi face reclamă falsă: "laptele din inima Ardealului" este adus din Ungaria () [Corola-journal/Journalistic/24281_a_25606]
-
la Cluj, dar, din păcate, anumite sortimente nu se mai produc la Cluj. Noi avem informații că laptele este din Ungaria și vrem să verificăm acest lucru. În cazul în care informațiile noastre sunt corecte, Napolact poate fi acuzată de reclamă mincinoasa și noi vom putea să îi obligăm să scoată acea sintagmă”, a spus Mircea Radu, citat de . Reclamele Napolact se bazează tocmai de frumusețea zonelor din Ardeal. Chiar dacă în zonă ideea că Ardealul aparține de drept Ungariei circulă destul de
Napolact îşi face reclamă falsă: "laptele din inima Ardealului" este adus din Ungaria () [Corola-journal/Journalistic/24281_a_25606]
-
din Ungaria și vrem să verificăm acest lucru. În cazul în care informațiile noastre sunt corecte, Napolact poate fi acuzată de reclamă mincinoasa și noi vom putea să îi obligăm să scoată acea sintagmă”, a spus Mircea Radu, citat de . Reclamele Napolact se bazează tocmai de frumusețea zonelor din Ardeal. Chiar dacă în zonă ideea că Ardealul aparține de drept Ungariei circulă destul de des, pe ultimele hărți, zona încă era sub patronajul Bucureștiului, nu al Budapestei. Dacă laptele ar fi cu adevărat
Napolact îşi face reclamă falsă: "laptele din inima Ardealului" este adus din Ungaria () [Corola-journal/Journalistic/24281_a_25606]
-
în fața unui juriu, căruia îi revendică tutela asupra fetiței victimei, la ideală vârstă a violului. Întrucât toate acestea sunt numai ficțiuni alcătuite ca să umple plăcut serile în familie ale americanului mijlociu, se poate apasă pe buton, spre a gusta îndrăgitele reclame, revenitoare prin ani și săptămâni, bere, una mai bună ca altă, asigurări, tot așa, acel obiect de intimă toaletă a celui de al doilea sex, care îi reda acestuia o libertate pierdută din vremea matriarhatului - obiectul are aripioare! Se mai
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
sensul cel mai larg al cuvîntului". Dacă vom efectua această operațiune analitică, vom avea surpriză să constatăm următoarele: În societatea globală postmodernă, unde între imagine și realitate nu mai există frontiere clare, căci realitatea este totdeuana mediata prin imagine (mass-media, reclame, obiecte-imagini) - totul se reduce la ceea ce poate fi văzut, perceput, reprezentat. Dacă rămîi un spectator pasiv, care nu este văzut, (ci doar observa, asista), pur și simplu, nu exiști. Într-o lume dominată, pe de o parte, de logică și
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]