32,428 matches
-
unor criterii diferite, și anume complexitatea și particularitățile cauzei, volumul de muncă, după ce a constatat că onorarii excesive, precum cele solicitate de reclamanți, ar fi avut un impact asupra bugetului de stat. Referindu-se la serviciile juridice furnizate de reclamanți, pe lângă caracterul pro bono al misiunii unui avocat desemnat din oficiu, Guvernul insistă asupra faptului că, după anul 2011, părțile în cauză nu au avut o contribuție substanțială la asigurarea apărării părților civile și că prestația acestora, care a
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
acestora, care a fost în principal rezultatul muncii în echipă, a constat în principal în redactarea mai multor tabele ce conțineau date referitoare la părțile civile. Acesta consideră că situația persoanelor vizate în prezenta cauză este diferită de cea a reclamantului din Cauza Van der Mussele împotriva Belgiei (23 noiembrie 1983, pct. 39, seria A nr. 70). Adaugă că Protocolul din 1 decembrie 2008 nu prevedea un plafon maximal al onorariilor avocaților desemnați din oficiu, dar că protocoalele încheiate ulterior prevedeau
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
la reducerea onorariilor reclamanților (supra, pct. 17-19) este considerat „reglementarea folosinței“ bunurilor în sensul celui de-al doilea paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și, prin urmare, poate fi considerat o ingerință în exercitarea de către reclamanți a dreptului lor la respectarea bunurilor lor. Prin urmare, Curtea trebuie să examineze dacă privarea denunțată se justifică din perspectiva acestei dispoziții. ... ... b) Cu privire la justificarea ingerinței 59. Curtea face trimitere la principiile generale privind legalitatea unei ingerințe într-
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
decembrie 2008 (supra, pct. 18). ... 61. Aceasta observă, de asemenea, că Legea nr. 51/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial (supra, pct. 26) și că textul Protocolului din 1 decembrie 2008 era disponibil în cadrul UNBR, din care făceau parte reclamanții (supra, pct. 28; a se vedea, mutatis mutandis, Špaček, s.r.o. împotriva Republicii Cehe, nr. 26.449/95, pct. 57-60, 9 noiembrie 1999). Consideră că reglementările relevante erau accesibile reclamanților. ... 62. Curtea constată apoi că Curtea de Apel București a considerat că, prin
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
care a stabilit unul în cazul reprezentării mai multor părți civile de către același avocat desemnat din oficiu (supra, pct. 28). Aplicând acest raționament în prezenta cauză și după ce a constatat existența unei diferențe disproporționate între prestația oferită de reclamanți - care consta într-o apărare în beneficiul tuturor părților civile - și onorariile calculate în temeiul Protocolului din 1 decembrie 2008, curtea de apel a decis reducerea onorariilor fiecăruia dintre reclamanți, stabilind o sumă forfetară de 25.000 RON (aproximativ 5.681 EUR
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
a constatat existența unei diferențe disproporționate între prestația oferită de reclamanți - care consta într-o apărare în beneficiul tuturor părților civile - și onorariile calculate în temeiul Protocolului din 1 decembrie 2008, curtea de apel a decis reducerea onorariilor fiecăruia dintre reclamanți, stabilind o sumă forfetară de 25.000 RON (aproximativ 5.681 EUR), în loc să calculeze onorariile înmulțind numărul de părți civile cu suma de 150 RON, prevăzută de art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 18
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
retroactiv principiul plafonării onorariilor, prevăzut de Protocolul din 11 iunie 2015 [supra, pct. 29; a se vedea, mutatis mutandis, Maurice împotriva Franței (MC), nr. 11.810/03, pct. 90-93, CEDO 2005-IX]. ... 64. În ceea ce privește serviciile juridice oferite din oficiu de reclamanți în beneficiul părților civile, Curtea observă că, din data de 27 mai 2008 (supra, pct. 7) și până la data de 7 octombrie 2014, data pronunțării sentinței judecătoriei, adică timp de peste 6 ani, aceștia au reprezentat 8.607 părți civile
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
aceștia au reprezentat 8.607 părți civile (supra, pct. 10) în cadrul celor 46 de termene de judecată desfășurate în fața judecătoriei (supra, pct. 8). În ceea ce privește aprecierea efectuată de curtea de apel cu privire la serviciile oferite de reclamanți, Curtea observă că aceasta este contrazisă de aprecierea făcută de judecătorul de la instanța de fond în fața căreia s-a desfășurat procesul penal și care a decis să confirme și să mențină, în condițiile art. 82 alin. (3) din
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
să mențină, în condițiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, onorariile prevăzute la art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008, fără a efectua nicio reducere (supra, pct. 10). În acest sens, Curtea constată, ca și reclamanții, că referatele care justificau plata onorariilor de către Ministerul Justiției nu au fost nici contestate, nici anulate de autoritățile naționale. Aceste constatări ar putea fi suficiente pentru a concluziona că motivarea deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
de apel fie nu au prezentat niciun exemplu de jurisprudență în susținerea avizelor lor, fie au prezentat exemple de decizii circumscrise sferei de aplicare a Protocolului din 11 iunie 2015, care a intrat în vigoare după încheierea procesului în care reclamanții au prestat servicii părților civile (supra, pct. 31, 32, 33, 34, 36 și 38). ... 66. Astfel cum reiese din exemplul de jurisprudență prezentat de Curtea de Apel Bacău, avocatului i s-a reproșat, printre altele, că a oferit o prestație
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
intervenit în apel, după ce instanța de fond a confirmat onorariile calculate în temeiul art. 5 din Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 10 și 18). ... 67. Curtea observă, de asemenea, că cele trei exemple de jurisprudență prezentate de reclamanți arată că instanțele naționale nu au redus onorariile cuvenite avocaților desemnați din oficiu care, la fel ca reclamanții, au asistat mai multe părți civile, ci au acordat suma prevăzută de art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 10 și 18). ... 67. Curtea observă, de asemenea, că cele trei exemple de jurisprudență prezentate de reclamanți arată că instanțele naționale nu au redus onorariile cuvenite avocaților desemnați din oficiu care, la fel ca reclamanții, au asistat mai multe părți civile, ci au acordat suma prevăzută de art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 39). Unii dintre judecătorii de la curțile de apel au susținut această jurisprudență exprimând opinii potrivit
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
susținerea Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, care justifica reducerea onorariilor reclamanților, nu erau în conformitate cu legislația națională aplicabilă în materie, astfel cum a fost interpretată de jurisprudența internă relevantă, și că, prin urmare, reclamanții nu puteau să prevadă că onorariile lor, stabilite în temeiul art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008, vor fi reduse de instanțele naționale (a se vedea jurisprudența citată la pct. 59 supra). ... 69. În al treilea și
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
în așa mod încât să i se permită contestarea efectivă a măsurilor în litigiu (a se vedea și Stolyarova împotriva Rusiei, nr. 15.711/13, pct. 43, 29 ianuarie 2015). ... 70. În prezenta cauză, Curtea amintește că ingerința în exercitarea de către reclamanți a dreptului la respectarea bunurilor lor a avut loc în apel, la pronunțarea deciziei definitive a Curții de Apel București din data de 9 iulie 2015 (supra, pct. 18). Desigur, prin Sentința din 7 octombrie 2014, judecătoria nu a precizat
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
în apel, la pronunțarea deciziei definitive a Curții de Apel București din data de 9 iulie 2015 (supra, pct. 18). Desigur, prin Sentința din 7 octombrie 2014, judecătoria nu a precizat cuantumul exact al onorariilor avocaților la care aveau dreptul reclamanții, dar nici nu a procedat la reducerea acestor onorarii, limitându-se doar la confirmarea mandatelor reclamanților și la confirmarea cuantumului acestor onorarii cu respectarea art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 9-10). Cererea reclamanților având
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
atât mai importantă în prezenta cauză cu cât, astfel cum reiese din actele și lucrările dosarului, legislația națională nu oferea reclamanților nicio posibilitate să conteste ingerința în litigiu (supra, pct. 25). Ca atare, Curtea ia act de demersurile făcute de reclamanți în fața Înaltei Curți pentru a contesta reducerea onorariilor lor, decisă de Curtea de Apel București, care s-au soldat cu respingerea recursului lor în casație, declarat inadmisibil (supra, pct. 23). Ineficacitatea acestei căi extraordinare de atac a fost de
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
lor, decisă de Curtea de Apel București, care s-au soldat cu respingerea recursului lor în casație, declarat inadmisibil (supra, pct. 23). Ineficacitatea acestei căi extraordinare de atac a fost de altfel confirmată de Curtea Constituțională, care a declarat că reclamanții, în calitate de avocați ai părților civile, nu puteau să introducă un recurs în casație (supra, pct. 22). În fine, lipsa oricărei posibilități efective pentru reclamanții din prezenta cauză de a contesta ingerința în dreptul lor la respectarea bunurilor lor
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
de atac a fost de altfel confirmată de Curtea Constituțională, care a declarat că reclamanții, în calitate de avocați ai părților civile, nu puteau să introducă un recurs în casație (supra, pct. 22). În fine, lipsa oricărei posibilități efective pentru reclamanții din prezenta cauză de a contesta ingerința în dreptul lor la respectarea bunurilor lor este confirmată de majoritatea instanțelor de apel consultate în această chestiune (supra, pct. 31-36 și 38). Numai reprezentantul Curții de Apel Pitești a considerat că reclamanții
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
reclamanții din prezenta cauză de a contesta ingerința în dreptul lor la respectarea bunurilor lor este confirmată de majoritatea instanțelor de apel consultate în această chestiune (supra, pct. 31-36 și 38). Numai reprezentantul Curții de Apel Pitești a considerat că reclamanții aveau la dispoziție o cale de atac efectivă, însă fără a preciza natura acesteia (supra, pct. 37). Având în vedere aceste constatări, Curtea consideră că reclamanții nu au beneficiat de garanții procedurale suficiente pentru a-și apăra interesele patrimoniale [a
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
supra, pct. 31-36 și 38). Numai reprezentantul Curții de Apel Pitești a considerat că reclamanții aveau la dispoziție o cale de atac efectivă, însă fără a preciza natura acesteia (supra, pct. 37). Având în vedere aceste constatări, Curtea consideră că reclamanții nu au beneficiat de garanții procedurale suficiente pentru a-și apăra interesele patrimoniale [a se vedea, mutatis mutandis, Capital Bank AD împotriva Bulgariei, nr. 49.429/99, pct. 135-140, CEDO 2005-XII (extrase)]. ... 72. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
amenință viața sau bunăstarea comunității; ... d) orice muncă sau serviciu care face parte din obligațiile civice normale. ... ... ... A. Argumentele părților 79. Guvernul ridică o excepție de neepuizare a căilor de atac interne. Ca răspuns la susținerile privind discriminarea, formulate de reclamanți în capetele de cerere cu care Curtea a fost sesizată, acesta susține că persoanele în cauză ar fi putut să sesizeze Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Pe fondul capătului de cerere, acesta susține că presupusa situație discriminatorie denunțată de
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
în capetele de cerere cu care Curtea a fost sesizată, acesta susține că persoanele în cauză ar fi putut să sesizeze Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Pe fondul capătului de cerere, acesta susține că presupusa situație discriminatorie denunțată de reclamanți nu poate fi caracterizată ca muncă forțată în sensul art. 4 din Convenție, întrucât persoanele respective s-au înscris în mod voluntar pe lista avocaților desemnați din oficiu și au desfășurat activități juridice fără amenințarea vreunei sancțiuni. Acesta subliniază asemănările
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
invocată de Guvern în prezenta cauză și declară că au acceptat să acorde asistență juridică părților civile în condițiile stabilite de protocoalele în vigoare la data faptelor. ... ... B. Motivarea Curții 81. Curtea constată că nu este necesar să examineze dacă reclamanții au epuizat căile de atac interne, întrucât capătul de cerere al acestora este, în orice caz, inadmisibil pentru motivele expuse mai jos. ... 82. Curtea face trimitere la jurisprudența sa relevantă în speță referitoare la art. 4 din Convenție, astfel cum
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție din cauza lipsei posibilității de acces la o instanță (a se vedea, de exemplu, Airey împotriva Irlandei, 9 octombrie 1979, pct. 26, seria A nr. 32). ... 84. În continuare, Curtea observă că reclamanții au ales în mod liber profesia de avocat, acceptând în același timp ideea că aceasta implica obligația de a reprezenta clienții în cauzele în care erau desemnați apărători. Natura și scopul activității de reprezentare desfășurate de reclamanți în cursul procesului
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
Curtea observă că reclamanții au ales în mod liber profesia de avocat, acceptând în același timp ideea că aceasta implica obligația de a reprezenta clienții în cauzele în care erau desemnați apărători. Natura și scopul activității de reprezentare desfășurate de reclamanți în cursul procesului penal desfășurat în fața Judecătoriei Sector 2 București nu se aflau în afara cadrului activităților obișnuite ale unui avocat. Astfel cum reiese din practica internă a Baroului București, desemnarea lor în cursul procesului penal în discuție s-
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]