672 matches
-
filosofică. Bogdan Hmielnicki: „Dacă lumea nu se potrivește cu mintea mea, lumea nu-i oglinda minții.” Iar Polonia, ca o altă Danemarcă, „Polonia e putredă”. Când cufundat în gânduri, când febricitant până la (simili)delir, personajul lui O. se mișcă printre recognoscibile semne ținând în mână o carte. Ce carte, nu-i greu de intuit. Fatalismul își fîlfâie aripa-i sumbră peste destinele unor eroi. Tema jocului-metaforă a vieții intră în supramodulate vibrații. Ce e viața dacă nu un „joc” plin de
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
reflecție încă atipică la noi. Tinerii autori sunt născuți probabil între finele anilor ’60 și începutul anilor ’70. Lumea pe care o evocă aici cu mult talent, într-un limbaj cinematografic de mare precizie și plasticitate, reprezintă un decupaj abia recognoscibil pentru generațiile foarte recente, acomodate instinctiv la exigențele culturii de consum, exprimate copios în programele televiziunilor Atomic, Antena 1, Pro TV, Acasă sau altele. Înaintea expunerii, o notă personală despre perspectiva care angajează lectura acestui volum. Fiind născut în România
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
puține contururi sau este chiar desubstanțializat 5. Ne putem întreba atunci: de ce, pentru ca modernitatea să fie realizată într-un sens secular, procesul de instituționalizare a raporturilor dintre oameni este implacabil, iar atunci când creștinismul trebuie să-și fixeze un profil istoric recognoscibil, acest lucru n-ar mai fi imperios necesar? Chiar precedată de o pledoarie pentru discernământ, cum ar putea câștiga autoritate spirituală această invitație la ceea ce un malițios ar putea numi aprofundarea mistică a vagului? Era oare modul de viață al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1989), ori prin specializare îngustă sau prin orientare cultural-ideologică iliberală - programatică sau inerțială. Poate, pur și simplu, cultura noastră e încă prea mică, prea izolată, prea dominată de literatură și raporturi personale pentru a se structura potrivit unor axe ideologice recognoscibile, susținute sistematic. Poate că, prin apariția a numeroase - prea numeroase? - periodice, fragmentarea și improvizația, endemice în sistemul nostru mediatic, au devenit și statistic inevitabile: dacă toată lumea scrie și publică, eventual la mai multe periodice în același timp, eventual trecând abrupt
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
deoarece există, cu excepția celor mai exaltate niveluri ale personalității, un anumit mod de a gândi evreiesc. Evreul e un tip și mie îmi plac tipurile, și cam în această postură mă situez. Evreul e, desigur, de mai multe feluri, unele recognoscibile de la distanță, altele pe care le descoperi la un studiu amănunțit, altele doar după, iar pe altele nu le poți descoperi deloc. Știu că există evrei pe care nu-i pot identifica nici evreii. Am avut două secretare care mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cuprinderi nemăsurate (Vreau să joc) și interiorizarea pe care i-o provoacă spiritului descoperirea unor relații tainice ale lucrurilor, simbioza rilkeană viață-moarte (Gorunul). Sentimentul confundării cu o forță stihială, impersonală a existenței amintește de Nietzsche și de vitalismul lui dionisiac, recognoscibil în multe din aceste versuri. Cântând lumina, ca Daubler, poetul se mișcă deopotrivă în universul cosmicist al forțelor elementare expresioniste. E și momentul când dă glas avânturilor sale erotice (Lumina), ceea ce nu va mai face decât în lirica târzie, din
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Din notația abruptă și sacadată, mizând pe reluarea obsedantă a unor sintagme, și din comentariul sec, de o ironie severă împinsă la sarcasm, ca și din luxurianța austeră a versurilor vitaliste, ea și-a creat un mod de a scrie recognoscibil în oricare dintre poeme. Cu fiecare carte, poeta și-a adâncit adevărata vocație, obținând treptat sufragiile celor mai autorizați și exigenți critici. În A. se poate recunoaște azi un scriitor de prim-plan al generației ’60. A. este și autoarea
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
de corupți” sau „Vadim a lansat partidul «România Moare». Îl găsim bine ilustrat în revistele de umor - Academia Cațavencu de pildă. La baza titlului stă o sintagmă celebră, pe care o schimbăm minim, în așa fel încât modelul să fie recognoscibil: „Ne dați sau nu ne amendați”, „O avere nu vine niciodată singură”, „Pâine și circulație”. Absurdul. Folosit rar și numai urmărind un efect umorist ironic: „Brusc, ați fi spus că este, fiindcă ar fi fost deodată” (Academia Cațavencu, 11-17 ianuarie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Gamelor pledează pentru un „modernism tradițional”, ce exclude atât idilismul, cât și anarhia avangardistă și care e întrupat perfect de creația lui T. Arghezi. Ulterior, viitorul poeziei e întrevăzut în reconcilierea dintre „ermetic” și „elegiac”. Tematica și imagistica argheziană sunt recognoscibile în poeme ca Stih, Har, Duh, Fast, Panteism monahal. Nu de puține ori se recurge însă și la tehnica barbiană a ermetizării. În mai mare măsură trimit la Joc secund, dar și la versurile lui Stéphane Mallarmé și Paul Valéry
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
insulă, naratorul este purtat pe mare de un sloi de gheață până la o insulă „înconjurată de stânci și de valuri”, specie de paradis terestru unde se spune că trăiau pictori și sculptori, preocupați exclusiv de propria artă. Romantismul viziunii mitopoetice, recognoscibil în predilecția autorului către visare, se conjugă însă cu tragismul și absurdul caracteristice literaturii moderne, conferind prozei poematice baconskyene o individualitate și o originalitate bine marcate în contextul literar contemporan. Înscriindu-se în aceeași paradigmă stilistică, romanul alegoric Biserica Neagră
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
să precizeze o serie de noțiuni, cu nuanțări implicând perspectiva etică („nu există estetică fără etică”, clasicismul presupune o „atitudine morală”). Conferințele radiofonice reunite în Arcade, firide și lespezi (1932) se constituie într-o voluptuoasă peregrinare printre esențele spiritualității noastre, recognoscibile în construcțiile laice și religioase ce, prin „permanențele” pe care le ilustrează, dau specificitate spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare printre „minuni
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
Chiar și când stăm la un colț de stradă, ea ne dictează destinul. Ne aduce pe chip aceleași riduri și pete de bătrânețe pe care le-au avut și părinții noștri. Ne face să ne Însușim obiceiuri de familie idiosincratice, recognoscibile. Gene Încastrate atât de adânc Încât ne controlează mușchii ochilor, Încât două surori clipesc În același fel, iar băieții gemeni salivează la unison. Mă surprind uneori, când am o stare de neliniște, că Îmi mișc cartilajul nasului exact ca fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cele din urmă, aceasta Îl strigă: ― Aici, vere. Nu mă recunoști? Sunt aia irezistibilă. ― Lina, tu ești? ― Nu mai sunt la țară. În cei cinci ani care trecuseră de când plecase din Turcia, Sourmelina reușise să-și șteargă orice trăsătură grecească recognoscibilă, de la păr, pe care Îl vopsise castaniu Închis și Îl purta acum tuns scurt și Întors pe bigudiuri, până la accent, care migrase suficient de mult spre vest ca să sune vag „european“, la lecturi (Collier’s, Harper’s), preferințe culinare (homar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
experiențe. Având de a face cu figura umană, m-au fascinat anumite detalii. De exemplu, m-am convins că fața omului nu numai că e imperfect simetrică, dar că e perfect asimetrică și că tocmai această asimetrie face chipul uman recognoscibil și memorabil. Fotografiam numai fața clienților, căci foarte puțini dintre ei mai vroiau să se pozeze cu Leo. Poate pentru că masca și rolul lor ridicol de vodevil ieftin deveneau mai evidente în vecinătatea lui. Odată ajuns acasă, am revelat jumătatea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
experiențe. Având de a face cu figura umană, m-au fascinat anumite detalii. De exemplu, m-am convins că fața omului nu numai că e imperfect simetrică, dar că e perfect asimetrică și că tocmai această asimetrie face chipul uman recognoscibil și memorabil. Fotografiam numai fața clienților, căci foarte puțini dintre ei mai vroiau să se pozeze cu Leo. Poate pentru că masca și rolul lor ridicol de vodevil ieftin deveneau mai evidente în vecinătatea lui. Odată ajuns acasă, am revelat jumătatea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
rumeniți, cu cavități fumegânde și mistere de o putere inumană arzând În flăcări deasupră-le. Multele impresii și experiențe din viață păreau să nu mai aibă loc fiecare În spațiul ei potrivit, În ordine, fiecare cu importanța ei religioasă sau estetică recognoscibilă, ci ființele umane sufereau umilința inconsecvenței, a stilurilor confuze, a unei vieți Îndelungate cuprinzând mai multe vieți separate. De fapt Întreaga experiență a omenirii acoperea acum fiecare viață separată În deluviul ei. Făcând toate erele istoriei simultane. Constrângând persoana firavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Safeway-ul unde își făcea cumpărăturile aproape în fiecare luni. Ca adolescentă visătoare, ca soție tânără și ambițioasă, ca rafter pe râuri, niciodată n-ar fi crezut c-avea să ajungă într-o suburbie din San Francisco, acolo unde singura culoare recognoscibilă era griul, iar viețile mărginite, dar sofisticate erau în floare. Aici Jina avea o casă, prieteni devotați și o curte în fața intrării, care se conforma standardelor ridicate ale asociațiilor de proprietari. Aici, în Danville, își construise o viață mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
e încuiată, se gândi el speriat și se întoarse repede. Ușa era în continuare bine închisă și zăvorâtă. Nedumerit, Vultur-în-Zbor se uită iar în oglindă. Acolo, în imaginea reflectată, ușa se deschidea încet. Cineva intra. Auzi o voce amară, dar recognoscibilă. — Bună, frățioare. Silueta Prepelicarului pătrunse în încăperea reflectată în oglindă. Vultur-în-Zbor simți cum o sudoare rece îl năpădește din cap până-n picioare. Spectrul Prepelicarului înaintă puțin în „încăpere“ și repetă: — Bună, frățioare. Apoi se retrase prin ușa oglindită și totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
era înfundat, iar una dintre aripi stătea mai ridicată decât cealaltă. Judecând după locul în care se strânseseră toți acei gură-cască, Fiona a presupus că persoana accidentată era prinsă sub roata din dreapta-față. Apoi a văzut-o: geanta aceea ușor recognoscibilă a lui Susan! Geanta ei maro, de la Zara, zăcea abandonată pe paviment. Obiectul era ușor recognoscibil pentru că Fiona fusese cea care îl cumpărase: fusese cadoul ei pentru Susan cu ocazia Crăciunului precedent. —Doamne Dumnezeule! a murmurat ea, ridicând geanta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
se strânseseră toți acei gură-cască, Fiona a presupus că persoana accidentată era prinsă sub roata din dreapta-față. Apoi a văzut-o: geanta aceea ușor recognoscibilă a lui Susan! Geanta ei maro, de la Zara, zăcea abandonată pe paviment. Obiectul era ușor recognoscibil pentru că Fiona fusese cea care îl cumpărase: fusese cadoul ei pentru Susan cu ocazia Crăciunului precedent. —Doamne Dumnezeule! a murmurat ea, ridicând geanta și făcându-și loc cu coatele printre cei care căscau gura pe trotuar. Susan era căzută pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
flăcărilor. Nu se punea problema citirii textelor, nici măcar pe aceea a inventarierii titlurilor. Sunnit fervent, Djuvayni Își spuse că Întâia sa datorie era aceea de a salva de la foc Cuvântul Domnului. Începu, așadar, să adune În grabă exemplarele din Coran, recognoscibile după legătura lor groasă și adunate În același loc. Existau mai bine de douăzeci; le duse, În trei drumuri, până la roabă, care aproape că se umpluse. Și acum, ce să aleagă? Îndreptându-se spre unul din ziduri, lângă care volumele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
doi-trei-patru copăcei fumurii, schilavi și găunoși, ca niște avortoni vegetali, salvați miraculos de la tăiere, de veșnica birocrație indolentă și coruptă, a edililor municipalității. Murise până și vibrația imperceptibilă, inerentă și perpetuă, de fond, a asfatului încins, engrama orchestrală ultimă, universal recognoscibilă, a spațiului conglomerat urban, dătător de oarecare siguranță personală ușor schizoidă, într-un refugiu în egală măsură haios și abject, al unei civilizații de la început și până la sfârșit insalubră și păcătoasă. Tăcerea anxioasă își înstăpânea cu repeziciune spleen-ul, ca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de vie și ciorchini de struguri o culme inefabilă a hedonismului baroc și decadent oglindă ce cobora abrupt, imediat de sub plafon, susținută numai într-un soi de șurub ornamental năstrușnic, cu partea terminală expusă, teșită ingenios într-o matriță rar recognoscibilă, închipuind un menorah. Drept policandru, o roată de alamă de mărimea naturală a uneia de la car, cu douăsprezece spițe, suspendată cu trei lanțuri zdravene de tavan, pe a cărei circumferință ardea o duzină de becuri electrice țuguiate, precum flăcările înghețate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
omului funcționează pe sărite. În fața CI-stului m-am predat cu o ușurință despre care am convingerea că Îmi va da o stare neplăcută pentru tot restul vieții. Probabil că În acest caz elementele, nefiind abstracte, conțineau o amenințare mult mai recognoscibilă. Probabil că În celălalt caz lucrurile, deși mai neguroase și cu efecte mai urîte, conțineau acea doză de nefiresc pe care Îți vine greu să o iei În serios. Mai ales dacă ai mintea cît o gămălie. Sau, probabil, mai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pronație - rotație internă și supinație - rotație externă, de circumducția, caracteristică articulațiilor cu grad mare de mobilitate, cele biaxiale și triaxiale. In cadrul acestora se succed următoarele mișcări: flexie, abductie, extensie și adducție. Corpul sportivului se modifică și devine ALTUL, FIIND RECOGNOSCIBIL SOCIAL. Se schimbă nu doar în funcție de vârstă, de condițiile sociale, economice, politice, naturale, ci prin VOINȚA ANTRENORULUI ȘI A SA PROPRIE. Trebuie comentată relația dintre trupuri, relație fizică și psihică (importantă de la șah, până la sporturi extreme): -cum poate fi înfrânt
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]