484 matches
-
prin predicile sale patetice și extrem de însuflețite. Prin urmare, nici refugiul în credința religioasă nu-i sigur, cât timp predicatorul însuși ajunge să tremure la un moment dat din tot corpul "de fiorul iubirii". Nereușind nici în biserică să se reculeagă, bărbatul mai încearcă o dată să-și găsească liniștea, de data aceasta în sânul călduros al naturii-mamă, ca tot omul modern, alienat de civilizație. În zadar însă. Fantasma erotică se amplifică halucinant, și nu doar în forma previzibilă a unor imagini
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cunoscuse este o cheie a subitului pelerinaj italian" (idem, p. 283). 4 Dragostea florentină devine "leitmotivul unei frenezii a trăirii" (ibidem). În Prefața la volumul de nuvele din 1906, Lovinescu mărturisește: "[...] venisem pentru întâiași dată la Florența. Voiam să mă reculeg în acest oraș al artei de multele oboseli ale tinereții mele și îmi propusesem totodată să-mi însemn în chip fugar impresiile. Aceste impresii nu trebuiau să aibă o țintă anumită; ele aveau să fie numai niște simple note asupra
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
arăta pietrarilor ce vrea. L-am adus și pe sfinția sa Partenie, egumenul de la Ivir, să facă școală de cântăreți și tipografi. Se surprinse că a alunecat în nefiresc, vorbind cu fata lui moartă. — Doamne, ferește! rosti cu glas tare, se reculese și se întrebă în sine: oare ce mi-o fi venit să arunc blestem asupra acelora care nu miar respecta legămintele făcute mânăstirii? Împăratul de la Viena o să înțeleagă că nu ne vom supune lui decât dacă va fi garant alegerii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privirea spre ușile împărătești și-l surprinse pe arhimandrit uitându-se pe după perdeaua neagră și râzând spre domnițele cele mici care se înălțau pe vârfuri și-și umflau obrajii vrând să pară fete de măritat. Zâmbi și el, dar se reculese și luând o mină serioasă se întoarse spre Marica, făcându-i semn cu capul spre cele două mezine. Doamna, la rândul ei, căută sever spre Stanca, cea care se ocupa de deprinderea bunelor purtări de către domnițe. Stanca le atinse ușurel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ocupa de deprinderea bunelor purtări de către domnițe. Stanca le atinse ușurel pe umăr și, ducându și degetul arătător la buze, le mustră din ochi. Fetițele, pocăite, plecară capetele în jos, urmărind concentrate flacăra jucăușă a lumânărilor. Vodă încerca să se reculeagă și să urmărească litania monahilor, dar își surprinse în gând o părere de rău că întrerupsese joaca celor mici. Atunci, Bălașa întoarse capul spre el, ridică ochii luminați de lumânare și-l învălui într-o privire fericită. Zâmbea cumva fără
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și pentru domniile voastre de a sta scut în apărarea voievodului nostru. Așa să ne ajute Dumnezeu! Mitropolitul tăcu și toți boierii își întoarseră privirile spre domn, pentru că în liniștea care se lăsase se auzea respirația rapidă a acestuia. Brâncoveanu se reculese, simțea o greutate mare în toate mădularele, totuși se ridică și mulțumi tuturor pentru participare, reținând doar pe mitropolit, pe unchii săi Constantin stolnicul și Mihai spătarul, pe Diicu Rudeanu vel logofătul, beizadelele Constantin și Ștefan, doamna Marica și Preda
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
când în când aprobator din cap, fiecare gest fiind însoțit de câte un „aoleu, aoleu muică, aoleu, cu ce-ți greșii”. Când medicul, făcând plecăciuni spre domn și spre mesagerul împărătesc, dădu a înțelege că a terminat expunerea, Selin se reculese și întrebă turcește: — Se ia? Din spatele voievodului, Ștefan, uitându-se țintă la imbrohor, duse arătătorul la buze în semn de secret și dădu afirmativ din cap. Pylarino începu din nou să facă plecăciuni în fața domnului, a imbrohorului, a stolnicului și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
turcește: Dacă nu mă înșel, sunteți al doilea fiu al beiului Constantin. Beizadea Șefan, îmi pare bine că pot să vă salut. Am auzit lucruri frumoase despre domnia voastră. Cum ați călătorit? Pentru o clipă prințul tăcu, schiță o plecăciune, se reculese, zâmbi și dregându și glasul, răspunse grecește: — Înălțimii voastre îi mulțumesc pentru întrebare. Am avut o călătorie frumoasă și asta pentru că știam că la capătul ei voi avea onoarea de a vă întâlni. Ani întregi de școală sub îndrumarea eruditului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
apropiat de vodă și i-a șoptit în românește: — Ce făcuși, frate? Brâncoveanu, uitându-și maiestatea, se întoarse spre cuscrul său, rânjind cu toți dinții lui de oltean: — Frate? D-aia mă jupuirăți de viu, și trase o înjurătură. Se reculese, apoi pe un ton normal, reluă: Iartă-mă, frate, dar dacă nu mă ușuram plesneam. Îți mulțumesc, frate! În anticameră apăruseră între timp ambasadorii puterilor europene care fuseseră de față la primirea voievodului de către marele vizir. Câteva minute, Alexandru Mavrocordat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
luminile lumânărilor, se putea vedea pe fața fratelui său mai mare o expresie de invidie și de ură atât de clară, încât dorea complice să nu fie remarcată de cei doi tineri. — Să mergem, repetă Del Chiaro ultimele cuvinte, apoi reculegându-se, reveni la realitate. Dacă se poate, aș pleca și eu cu sania domniilor voastre... Deși ceruse să-l vadă pe sfinția sa, acum când se afla la Mitropolie, spătarul Mihai nu știa cum să procedeze ca să poată discuta cu vlădica fără ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își punea la loc în deget inelul cu pecete, părea enervată; se uită la cei doi Cantacuzini bătrâni și izbucni necontrolat: Ai văzut, tată-socrule, ți-am spus eu că nu-i a bună! — Ce să văz, Păunițo,... măria ta, se reculese repede stolnicul când îl observă și pe tânărul de lângă ușă, îmbrăcat cu haine prăfuite. — Să-ți spună și domniei tale ce a auzit omul nostru vorbindu-se printre ienicerii din Giurgiu, și Păuna doamna făcu un semn cu mâna spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cruci învechite se mai zăreau încă numele înscrise de meșterul din sat. Locurile de veci erau acoperite de ierburi și flori de stânjenei. Smeriți am aprins lumânări, am dat de pomană la cei nevoiași aflați în curtea bisericii, ne-am recules, pe obraji vărsând lacrimi de durere și amar. După acest ritual am pornit din nou spre casă. Din mers zic către mama: - Peste circa un ceas vom porni în vizită la sora Ileana în Obârșeni. Surprinsă și descumpănită, mama întreabă
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
Spaniei, cel de-al treilea duce de Galliera, și cu cei trei fii ai lor. În același an, Maria face și ea o vizită personală în Anglia. Va reveni în Anglia în august 1923, în calitate privată, pentru a se reculege la mormîntul bunului ei prieten (poate și amant), colonelul canadian Joe Boyle, decedat recent. În luna noiembrie 1923 are loc la Belgrad botezul lui Petru (Petar), fiul Marioarei și al regelui Alexandru I (din dinastia Karagheorghević), în prezența unor nași
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ne lovim de tot declinul, Nici nu-nțelegem critica intensă, Dar într-un vers rămâne moartea densă Și din metaforă extragem vinul. Peste imense mese neștiute Un Blaga trist amenință postumii Cu marea dramă din corola lumii, Iar visele se reculeg, pierdute. Postum, voi scrie versuri aiurite Despre-o melancolie infinită, Cu tine, incomensurabilă iubită, Supusă unor jertfe nesfârșite. 13 octombrie 2011 Fericirea de-a te ști alături Să te iubesc cum n-ai mai fost iubită, Așa îmi fu dorința
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
doar la suprafață, nu păreau să aibă o atât de strânsă interdependență, glasul clopotului mic aliniază pe cărarea ce duce la biserica veche într-o ordine mai mult sau mai puțin întâmplătoare pașii controlați de poalele sutanelor lungi ale călugărilor reculeși pentru slujba de vecernie, Pe meșterul Luca cum l-ai cunoscut? mă întorc eu spre Janos atunci când în curtea mănăstirii totul reintră în pacea fără început și fără sfârșit a naturii, Am terminat Artele Plastice în ’80, vorbește tăcutul Janos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Și stai în gazdă, nu-i așa? Da! Interogatoriul începe, Ana m-a prevenit, Excelent lichiorul de nuci, o îndepărtez eu cu vorba, având o aleasă creștere, va vorbi puțin despre lichiorul de nuci, timp în care eu mă pot reculege, ne dă firește câteva detalii despre cum se culeg nucile pentru lichior, care-i perioada potrivită pentru, întrebările mele curioase o duc tot mai departe de miezul discuției, înțeleg că pictați, Oh, și oh-ul ei poate însemna în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
multe chicoteli, iar eu n-am mai suportat. — Oh, pentru numele lui Dumnezeu! am explodat eu, ridicându-mă și ieșind din cameră, folosindu-mă de scuza unei vizite la baia de sus pentru a-mi acorda câteva minute să mă reculeg. Spre groaza mea, când am revenit jos, ei dispăruseră. Un bilețel de pe masă mă informa că ieșiseră să bea ceva și c-aveau să se întoarcă mai târziu. Judy B en pare un băiat schimbat. Sunt atât de mulțumită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
idee foarte proastă, că era o tâmpenie din punct de vedere intelectual și o otravă pentru sănătatea mintală, dar acum nu mai avea ce face. Primele șase cadre au trecut într-o clipită; abia la a șaptea Emmy s-a recules și a reglezat viteza. S-a mulțumit cu un ritm mai lent cât s-a uitat la încă o jumătate de duzină de fotografii, dar dorința ei de a studia, de a examina, fiecare centimetru de fotografie o consuma și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Cosmos s-au adeverit”. La orele 14 și 30, În sunetele Imnului de Stat, sicriul este depus pe un catafalc negru, străjuit de tovarășii de luptă ai marelui dispărut. În aceste trei minute țara Întreagă stă de strajă și se reculege. Se aud sirenele cu vocea lor pătrunzătoare, cât vezi cu ochii, de la Monument până departe jos În Piața Libertății, mulțimea omenească stă descoperită; e clipa când, locomotivele, motoarele, mașinile se opresc pe tot cuprinsul țării, laolaltă cu oamenii, când navele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dă în spectacol, cine trece măsura e nebun. Nu alta e sfânta nebunie a crucii. Ei i se opune cumințenia, care nu e decât prostie, aceea de a-ți fi în toată firea, de a te supraveghea, de a te reculege. Cumințenia de care erau doldora fariseii care-i reproșau lui Isus și ucenicilor săi faptul că, după treieriș, strângeau spice de grâu ca să le mănânce frecându-le în palme, într-o sâmbătă, și că Isus vindecase, într-o sâmbătă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de cauciuc a primit-o pe buca obrazului umflat, fără să clipească, în vreme ce un arbitru improvizat număra până la zece, aplecat peste trupul meu. Hohotele grămezii pe care o vedeam ca printr-o pânză, mi-au dat puterea supraomenească să mă reculeg, ridicându-mă fără ajutorul nimănui și zâmbind ca un artist veritabil, cu câteva plecăciuni modeste ca ale omului care face ceea ce poate, deși pricepui că iar m-am rătăcit pe un drum străin. Mă îndreptai să cobor scara cu patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dormi? N-ai auzit c-a sunat și doamna a ieșit din clasă? Ba..., cred că da, dar eram cu gândul departe... Cum s-a stabilit în pauza cealaltă? Ce s-a mai vorbit? întrebă Mariana sforțându-se să se reculeagă. Nu s-a mai vorbit nimic. Doar tu și Andrei ne veți povesti... S-a stabilit unde mergem. Hai! Acum, că dacă așteptăm să ne adunăm după ce ajungem acasă și mâncăm, nici trei-patru nu se mai întorc... Nu le-a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
perfect orizontal, putea sta și puțin aplecat. Ori, fixat În centru cu un singur șurub, s-ar fi putut Învîrti eolian În jurul acestui ax improvizat, după legile olandeze ale lui Cervantes. Lumea urma să vină În pelerinaj pentru a se reculege sub monumentul meu cu duzi. Totuși, la șaisprezece ani, mi s-a năzărit că moartea ar putea fi alungată prin iluzie. Și cum literatura continua să-mi placă, Îl citeam pe Bacovia, Plumb, ieșeam la cîte o bere cu profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rămîne nimic. / Eu nu voi lua parte / La circuitul naturii. / Rămășițele mele trupești nu mai sînt eu! / Poeții mint! Trebuie să fii necruțător: / << Nimic>> asta va zăcea / Sub movilița din cimitir... / Tu o să vii, sprijinindu-te-n umbrelă. / Te vei reculege lîngă movila / Sub care zace <<Nimic>>, apoi Îți vei șterge / o lacrimă... / Dar băiatul care mi-a citit poemul / Va privi lumea cu ochii mei”. Evgheni Vinokurov, Cu ochii mei, ochii plini de o nesfîrșită, totală Încredere și inocență cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
coatele pe masă, Încercînd să-și ascundă oboseala.) Cum a fost zborul? — A Întîrziat... Liniile aeriene au orar propriu, cu două ore În urma tuturor. Am Închiriat o mașină În Gibraltar. Frank, arăți... — N-am nimic. (Făcu un efort să se reculeagă și reuși să schițeze un zîmbet scurt, chinuit.) Și zi, cum ți s-a părut Gibraltaru’? — Am stat acolo doar cîteva minute. Curios locșor - coasta e și mai ciudată. — Să fi venit aici acum cîțiva ani. O să găsești multe despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]