1,713 matches
-
ființei noastre, preexistent elaborărilor estetice. O problemă care mă frământă În ultima vreme e Însă următoarea: Într-o lume care de la modernitate Încoace e preocupată să deconstruiască identitatea, să descentreze eul, să demonstreze că suntem niște ființe hiperproteice, În continuă redefinire, remodelare, reconfigurare, În funcție și În relație cu alte euri, la fel de pulsatile și de haotice, cum se mai poate vorbi de teatralitate? În raport cu ce definim teatralitatea, dacă nu mai există acel ax identitar tare față de care să poată fi constatat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Întemeiere a limbajului, puterea de a trangresa categoriile, de a transforma genurile sau sexele. Confuzia Între cățel și pisică nu e o confuzie naivă, ci una plină de sens - ea poate fi corelată cu disputele din societatea postmodernă privind redefinirea identității de gen și chiar de sex, deci nu doar a rolurilor sociale jucate de bărbat și femeie, ci și a identității sexuale, prin operații chirurgicale. Cornel ridică, la nivelul limbajului, aceeași problemă a identității de specie pe care operațiile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și costurile ei. Mi se pare un caz particular În care poate fi citit comportamentul cultural al individului. Vreau să revin Însă la natura puterii, În schimbare, și ea, acum. Sub o certă presiune care vine din educație și din redefinirea proprietății, cât și de apropierea de standardele europene, societatea civilă de azi diferă considerabil față de acum cincisprezece ani. Totuși, 45% din populație este În continuare ocupată În agricultură, nu În una modernă, ceea ce ne arată niveluri foarte diferite ale lumii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
românul generic”. Presupun că această formulă ar putea fi folositoare când Într-un concert de modele culturale care sunt europene În măsura În care sunt și naționale modelul românesc va fi reluat În discuție nu doar dintr-o perspectivă etnopsihologică. Din nevoia unei redefiniri culturale naționale, prin căutarea permanenței unui model cultural, ori descrierii unei rupturi tragice În interiorul unui astfel de model. Dezbaterea a Început cu anii ’90, când locul Europei Centrale a fost repus pe hartă. Anca Hațiegan: Curios, În Transilvania există nostalgia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Zeitgeist, un spirit al timpului. Puncte de vedere și idei din Istoria civilizației... aveau să fie reluate în Istoria literaturii române contemporane. În volumul introductiv (Evoluția ideologiei literare) se luau în dezbatere principalele tendințe (sămănătorism, poporanism, mișcarea modernistă), operația implicând redefinirea conceptelor de tradiționalism și modernism, încorporând polemici cu N. Iorga și G. Ibrăileanu, precizări vizând statutul romanului și observații despre influențe străine. Strâns legate de aceste direcții, comentariile din al doilea volum, centrate pe Evoluția criticei literare, demonstrau prin trimiteri
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
începe să devină nu doar un obiectiv politic legitim, ci chiar principalul obiectiv politc, este unul dintre cele mai importante semne că tranziția spre prosperitate tinde să înlocuiască tranziția postcomunistă. Această noutate mai trebuie însoțită de încă o schimbare majoră: redefinirea prosperității. Și, odată cu ea, de reconsiderarea factorilor producători de prosperitate. În ciuda faptului că prosperitatea populației nu a fost un obiectiv al nici uneia dintre tranzițiile care s-au succedat din secolul al XIX-lea și până acum, pe tot parcursul acestor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu are nici un fel de impact asupra realităților economice și sociale ale noii societăți românești. În domeniul intelectual și ideologic însă, efectul acestor evoluții ale intelectualității a fost major și negativ. Cea mai gravă consecință dintre toate a constat în redefinirea, în viziunea cotidiană și a ideologiei dominante, a societății românești postcomuniste drept o societate de proprietari. Evident, nu există o concepție mai profund anticapitalistă decât cea pe care o construiește o societate de proprietari. Într-un fel, chiar și comunismul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Crețu unei povestitoare din Banat. Textul prezintă o „experiență trăită”, relevantă pentru „felul în care omul comunității tradiționale se raportează la propria sa comunitate culturală”. Cercetare de caz, studiul este totodată și o încercare de abordare diferită a folclorului, de redefinire a lui, între altele prin cuprinderea în raza de cercetare a relatărilor făcute de cei intervievați despre viața cotidiană. Pentru a afla alte opinii despre informatoarea care face obiectul dezbaterii și despre noul mod de abordare a folclorului, H. i-
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
fusese neutralizata În perioada de „postmobilizare” (cum o numește Jowitt), caracterizată prin prioritatea obiectivelor modernizării. Scăderea capacității de mobilizare și de represiune a regimurilor leniniste le impunea să facă apel la noi modalități de legitimare, ceea ce a contribuit și la redefinirea statutului intelectualilor, precum și la profesionalizarea politicii sub influența intelectualilor și a activităților de tip academic. Mai importantă decât definirea „adevăratei naturi” a regimurilor de tip sovietic mi se pare legătură stabilită Între prăbușirea lor și incapacitatea de a asigura debușee
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și au permis filosofilor-cadre, multi dintre ei membri ai școlilor de partid, să-și consolideze statutul academic. Academizarea marxism-leninismului, devenit filosofie de stat, a avut, În ansamblu, efecte contradictorii asupra spațiului producției științifice și culturale. Mai Întâi, În ceea ce privește condițiile de redefinire a statutului sociologiei În raport cu disciplinele fundamentale ale marxism-leninismului (materialismul istoric și socialismul științific), datorită interesului pentru cercetări empirice cu prilejul primelor reforme economice (anii 1960 În RDG). Sociologia a obținut un statut de stiință instrumentala, având fixată ca obiectiv „ameliorarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
noi instituții de cercetare În sociologie. * 4. Autoevaluări În predarea „științelor societății” Științele societății (conform traducerii literare a termenului german Gesellschaftswissenschaften) au rezultat din reunirea vechilor discipline academice germane, Geistesși Geschichtswissenschaften (științele spiritului și cele ale istoriei), ca urmare a redefinirii de către marxism-leninism a caracterului obiectiv al legilor sociale. Ele asigurau partidului comunist rolul determinant În istorie, fundamentându-i deciziile politice. Conducerea partidului decidea planul de cercetări În științele sociale, imprimând astfel un caracter tautologic discursului științific În intersectările lui cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În statul german). Principalele efecte ale acestor măsuri au fost, pe de o parte, orientarea prioritară spre sectorul privat ca spațiu care oferea cele mai multe șanse de reconversie, pe de altă parte apariția unui număr mare de cazuri litigioase legate de redefinirea frontierelor dintre „politic” și „public”: procese privind responsabilitatea membrilor Biroului Politic, spionii Stasi, procesele legate de respectarea dreptului la muncă, punerea În discuție a responsabilității intelectualilor etc. Nouă conjunctură a permis elaborarea de noi strategii individuale și colective În raport cu PDS
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
noiembrie 1989) până la reunificarea Germaniei (noiembrie 1990), s-au regăsit Într-o nouă concepție a pregătirii politice (politische Bildung), diferită de cea tradițională, practicată de fiecare partid politic german și de partidele muncitorești În special, precum și În studiile și În redefinirea condițiilor de muncă politică ale angajaților permanenți ai PDS. Nouă echipă de conducere a acestui partid «renovat» era alcătuită la mijlocul anilor 1990 din Hans Modrow, Gregor Gysi, Lothar Bisky și André Brie. Doar primul, președinte de onoare al PDS, ultimul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
prin intermediul finanțării și stabilirii programelor de cercetare. Noțiunile de lărgire a Europei și de spațiu științific european ocupă o poziție strategică În orientarea temelor de cercetare și a mobilității internaționale a cercetătorilor. Vechile entități geo-politice că «Europa de Est» au cunoscut o redefinire a frontierelor lor regionale, În funcție de apropierea de Europa politic unificată (Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, «PECO»), ceea ce deschide problemă limitelor Europei «Orientale» și a gradului de penetrare a ideii de Europa Occidentală În raport cu Rusia (vechea «problemă orientala», readusa
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Vom constata astfel că, în cele mai multe contexte, termenul „individualizare” este echivalent cu „diferențiere”, „schemele de gândire” ale psihologiei cognitive cu mai vechile „constructe personale” ale lui Kelly, „circularitate cauzală (cauzal circularity)” cu „feedback looping (buclă de feedback)”, „reîncadrare (reframe)” cu „redefinire (redefine)”, „realitate împărtășită (shared reality)” cu „realitate construită (constructed reality)”. Exemplele pot continua, dar pentru concluzii de tip științific s-ar impune o analiză de conținut riguroasă. În tot cazul, (meta)analiza unor comparații ce s-au făcut între diferite
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
presupune o gândire analogică, și nu una digitală (discret-numerică). Dincolo de considerațiile neurologice, apare evident că metafora, în înțelesul ei larg (parabole, fabule, analogii, mituri, anecdote, dar și gesturi și obiecte metaforice), are o înaltă semnificație în psihoterapie, în procesele de redefinire și reîncadrare a problemei, în schimbarea percepției celuilalt, în optimizarea comunicării, în schimbarea comportamentelor, până la urmă. Aceasta deoarece în fața materialelor metaforice - verbale sau nonverbale (sculptura, ritualizarea) - oamenii sunt mai puțin pregătiți și capabili să analizeze logic, să dezvolte comportamente și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au accelerat ritmul, viteza, fluxul, conectivitatea și densitatea schimburilor umane. Activitățile umane s-au extins de la comună la regiune, apoi la teritoriul statelor-națiune, iar acum la nivel global. În momentul de față, Europa este vârful de lance În lupta de redefinire a condiției umane și a lumii pe care va trebui s-o construim pentru a acomoda sfera noastră de influență globală. Europa a fost de asemenea locul unde s-au creat noile concepte, ultima oară, la Începutul erei moderne, când
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noul vis european, care pune accentul pe includere, diversitate culturală, drepturi universale ale omului, calitatea vieții, dezvoltare sustenabilă și coexistență pașnică. Un nou tip de forțe armate Politica externă și de securitate europeană se bazează pe doi piloni operaționali: primul, redefinirea rolului forțelor armate de la vechea idee a apărării teritoriului din era statului-națiune, către noua idee transnațională a promovării păcii și intervenției umanitare; În al doilea rând, folosirea ajutorului economic ca pe un instrument al politicii externe pentru a asigura o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rând prin căsătorii etnic mixte. Contactele directe dintre membrii diverselor grupuri sau mediate - de computer, dar și prin intermediul altor indivizi -, faptul că în lumea modernă și postmodernă oamenii aparțin concomitent mai multor grupuri (au identități multiple) și, de aici, dialectica redefinirilor de „noi”, scopurile supraordonate (vezi și „ipoteza contactului” și a „contactului extins”, „modelul in-group-ului”), alături de amintita flexibilizare ontologică a grupurilor umane, determină ca, pe ansamblu și ca tendință globală, toleranța intergrupală să crească. La nivel mai general, și cele trei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de ce te afli aici?» (...) personalul calificat are, la rândul său, o cale ideală de a respinge raționalizările pacienților” (Goffman, 1991, pp.142-143). Ordinea socială devine astfel o sumă de acorduri dezvoltate reciproc de către interactanți, acorduri care sunt supuse unei permanente redefiniri. Goffman se focalizează în special asupra riturilor de interacțiune, considerând că orice interacțiune presupune o anumită ritualitate. Aceasta din urmă implică faptul că, dacă dorim să avem o comunicare pozitivă, trebuie să respectăm anumite elemente clar definite cultural: „Astfel, un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deplasare pe această axă, în direcția polului interactiv; - criteriul intersectării ne evidențiază faptul că astăzi din ce în ce mai puțin putem vorbi în practică despre metode absolut „pure”. Mai precis, observăm că anumite metode suferă intersectări și conexiuni care sugerează mutații de rol, redefiniri și dezvoltări permanente. La polul activ al continuumului metodologic putem identifica metode ca: prelegerea, cursul magistral, conferința, în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmă pot să varieze, să-și schimbe locul; mai mult, o metodă poate deveni ea însăși un procedeu în cadrul unei alte metode (cum ar fi, de pildă, exercițiul ca procedeu în cadrul metodei simulării). Astfel de intersecții, răsturnări de situații și redefiniri permanente sunt elemente naturale a ceea ce numim metodologie didactică. În metoda exercițiului, acesta din urmă este văzut ca bază a formării unor deprinderi (de la latinescul exersare) și îmbracă o paletă extrem de largă de posibilități de expresie (de la exercițiul reproductiv, care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceeași tulpină argumentativă (spre exemplu, stimularea creativității și afirmarea participanților versus pierderea sistematicității și rigurozității, dezinhibarea membrilor versus rutina lucrului în același grup, microgrupul devine mai omogen versus dezinteresul pentru alți elevi din afara grupului etc.), ceea ce ne confirmă perspectiva de redefinire a conceptului de metodă mai degrabă ca un continuum metodologic (în direcția conceptului de strategie, dar depășindu-l și pe acesta din urmă), continuum ce se realizează prin intersecția structurală și instrumentală a ansamblului de variabile pe care utilizarea metodei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pare să fie înrădăcinarea literaturii în propriul său limbaj. Înarmată cu terminologia consacrată de critica occidentală și observând tendința de înțelegere mai elastică a statutului specific al textului literar, a raportului dintre „text” și „nontext” în literatură - fapt vizibil în redefinirea noțiunilor-cheie de sinteză, recurență și devenire și în stabilirea unui raport echilibrat de forțe în triada autor-text-receptor -, S. urmează multiculturalismul din Occident și adoptă metoda deschiderii literaturii înspre „sensul cultural” intercontextual din care acesta face parte. În Melancolia descendenței, carte
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
cadrelor didactice. Se poate afirma că problematica formării (perfecționării) profesorilor, indiferent de contextul național sau de concepția dominată la momentul dat este vorba de cinci sau șase teme ce redau problemele fundamentale ale formării pentru profesiunea didactică: 1. necesitatea unei redefiniri a obiectivelor formării; 2. necesitatea de a articula formarea inițială cu cea continuă; 3. aceea de a echilibra formarea inițială cu cea continuă; 4. inițierea în noile tehnologii și metodologii (predare, învățare și mai ales evaluarea); 5. strîngerea legăturilor dintre
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]