859 matches
-
peste trei decenii văd lumina zilei versiunile la Sonete de Shakespeare (1940) și florilegiul Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele (1942). Acestea, dar mai ales prezentarea lui în antologia Din poezia noastră parnasiană a lui N. Davidescu determină o adevărată redescoperire a poetului. D. este inclus de „Vieața nouă” printre cele „cinci frumoase stele” de curând ivite (alături de Gr. Pișculescu - Gala Galaction, Nelly - N.D. Cocea, Iuliu Dragomirescu și Mihail Sadoveanu), dar Câteva strofe, cuprinzând juvenilă lirică erotică, nu se detașează în
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
dar și Amintiri din copilărie („Ethos”, 1/1943), un fel de poem în proză în care își reconstituie trecutul din crâmpeie pe care le ordonează după bunul plac („îmi amintesc ce vreau și cum vreau”). Aici povestirea este înlocuită cu redescoperirea afectivă a locurilor și lucrurilor îndepărtate, înșiruirea fiind rodul aceleiași fantezii asociative care sfidează convențiile: „Lângă urs stătea, într-o parte, licuriciul, iar în partea cealaltă albina; lângă albină stătea, într-o parte, surceaua, iar în partea cealaltă Milcovul; lângă
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
1853. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 73-74; Theodor Codrescu, „Evenimentul”, 1894, 337, 339; C. H. Niculescu, O dramă românească la Napoli, București, 1942; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 50-52; Dumitru Ivănescu, Teodor Codrescu, în Figuri de arhiviști, București, 1971, 67-83; Mircea Zaciu, Redescoperirea Orientului, VTRA, 1973, 4; Bucur, Istoriografia, 31-32; Dicț. lit. 1900, 197-199; Faifer, Semnele, 78-79; Dicț. scriit. rom., I, 619-620. D.M.
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
cu sentimentul panic al contopirii, probabil catalizat de Lucian Blaga. Despre marele poet, a scris o carte situată, ca factură, între reconstituirea biografică pozitivistă, comentariul critic simpatetic și eseul „poematic-filosofic”, considerat de B. încă necesar într-un moment (1970) de redescoperire euforică a „orizonturilor blagiene”. Cartea conține interesante sugestii interpretative, însă partea cea mai rezistentă se referă la anii lugojeni ai poetului (1924-1926) și la raporturile lui cu familia Bredicenilor. Ceva din lirica lui B. pătrunde și în cele două romane
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
și va supraviețui și cruciaților. Altă b. care deținea un număr impresionant de texte din literatura religioasă a fost aceea a mănăstirii Studion, centrul teologic al capitalei. Bogată va fi b. mănăstirii Sfânta Ecaterina de pe muntele Sinai, care la data redescoperirii de către cercetători încă avea peste 3 000 de manuscrise, printre ele aflându-se și cea mai veche versiune a Noului Testament. În sfârșit, sunt de amintit b. mănăstirești de la Athos, care au acumulat de-a lungul a 900 de ani
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
conceptul în scrierile moderne, originile acesteia sunt mult mai recente. Părinții fondatori ai sociologiei au situat problema comunității în centrul preocupărilor lor, originile și explicația ordinii sociale și a controlului social fiind de asemenea legate de aceasta. Este însă o redescoperire a temei comunității, un curent ce va străbate întreg secolul al XIX-lea. Când vechea ordine a fost distrusă de Revoluția Franceză pe de o parte, respectiv de revoluția industrială pe de cealaltă, apare diada comunitate /alienare. Sigur că, datorită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
interacționismului simbolic, este îndreptată către aceleași aspecte, deși dintr-o perspectivă ce favorizează mai degrabă comportamentul cooperativ decât analizele la nivel macrosocial, fie ele instituționale sau societale. Ideea cu bătaia cea mai lungă dintre ideile fundamentale ale sociologiei este comunitatea. Redescoperirea comunității este fără îndoială cea mai distinctivă dezvoltare a gândirii sociale a secolului al XIX-lea, o dezvoltare care se extinde mult dincolo de teoria sociologică către arii ca filosofia, istoria și teologia pentru a deveni într-adevăr una dintre temele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
opuse statului)" (Bellah, 1998: 16). Lumea vie care lipsește în aceste ideologii este locul în care comunicăm cu ceilalți, cea în care trăim de fapt. Pe scurt, viața în lume este lumea comunității. Totuși, conservatorii au acordat o atenție deosebită redescoperirii comunității și virtuților acesteia. În dezaprobarea lor față de modernism, ei căutau să sublinieze acele elemente ale vechiului regim pe care modernismul le pierduse într-o anumită măsură, printre cele mai importante fiind și comunitatea tradițională. De asemenea, conservatorii au adus
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ideea de comunitate începe să câștige teren în gândirea politică, în cea religioasă și filosofică și tot mai mult și în gândirea sociologică. Încep astfel să apară contribuțiile sociologilor clasici la înțelegerea noțiunii de comunitate. De asemenea se remarcă o redescoperire a ideii de comunitate și în istoriografia secolului XIX: apar nenumărate studii despre formele tradiționale (comunitare) de asociere comunitatea sătească, breasla, orașele mici, etc. 2.2.1. Contribuții clasice la înțelegerea și analiza termenului de comunitate Analizele clasice ale ideii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să devină centrul financiar și de servicii avansate al Chinei. Este vorba despre districtul Pudong. Strângerea legăturilor dintre Shanghai și Hong Kong a încurajat venirea capitalului străin. Epoca de reformă și deschidere inaugurată acum 30 de ani a dus la o redescoperire a importanței legăturilor externe, a comerțului, a schimburilor etc. Deci a importanței mării și a regiunilor de coastă. Nu este vorba numai de faptul că Zonele Economice Speciale au fost înființate în regiunile litorale. Pe măsură ce China se dezvolta, avea nevoie
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
calea care Îl conduce de la o cunoaștere mai puțin profundă spre una mai adâncă. Metoda apare ca un instrument de muncă ce-l plasează Într-o situație de ucenicie, de persoană care Întreprinde o acțiune de căutare a adevărului, de redescoperire a unor adevăruri noi pentru el, cunoscute deja de către umanitate; se prezintă ca o modalitate de asimilareactivă a unui sistem de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi (tehnici de acțiune), de dezvoltare, concomitent, a potențialităților sale de cunoaștere și de acțiune
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dezvoltare, concomitent, a potențialităților sale de cunoaștere și de acțiune. Într-o versiune mai modernă, metoda este interpretată drept o modalitate pe care profesorul o urmează pentru a-i face pe elevi să găsească singuri calea proprie de urmat În redescoperirea adevărurilor sale, În găsirea soluțiilor necesare la rezolvarea problemelor teoretice și practice cu care ei se confruntă În procesul Învățării. Într-un sens mai larg, se poate spune că metoda nu separă, ci unește Într-un tot organic actul Învățării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și Învățare În funcție de specificul diferitelor obiecte de studiu. De exemplu, adevărurile care fac obiectul științelor naturii (fizică, chimie, biologie etc.), rezultate dintr-un proces de cercetare experimentală, de descoperire, manifestă În mod firesc o predilecție pentru metodele de Învățare prin redescoperire, prin experimentare: adevărurile matematice - printr-un demers sau construcție rațională; adevărurile istorice - prin studiul documentelor autentice, prin tehnici de informare; conținuturile literare - prin contactul nemijlocit cu textul literar; artele - prin demonstrație și exercițiu practic etc. Dar, chiar În cadrul uneia și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
programate și sistematice de Însușire, În condiții cât mai active, a materiei de Învățământ. „A prezenta”, „a preda”, „a comunica”, „a transmite” etc. și, respectiv, „a asimila”, „a Însuși”, „a-și apropria” etc. sau „a conduce spre... cucerirea științei”, „spre redescoperirea adevărurilor” sunt termeni sau expresii care, cu toate nuanțele și varietatea de sensuri, revin cu frecvență În majoritatea definițiilor, desemnând unele dintre noteleesențiale ale acestui concept fundamental În pedagogie - cel de metodă. Admițând această interdependență conținut-metodă, ne vedem nevoiți, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor de instrumente, pot servi conținuturi diferite (așa cum ne arată, de altfel, și istoria învățământului). Unul și același conținut poate fi transmis și Însușit În moduri diferite, Într-o formă de-a gata, descriptivistă, pasibilă de pasivism sau, dimpotrivă, prin redescoperire, reflecție, acțiune practică, trăire etc., deci Într-o manieră de activizare a funcțiilor mintale constructive și creative ale elevilor etc. 3. Metoda În relația sa cu „subiecții” acțiunii pedagogicetc "3. Metoda În relația sa cu „subiecții” acțiunii pedagogice" Metoda are
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
respectiva multiplicare și-ar putea găsi explicația În: - transferul de metode din domeniul cercetării științifice În cel al activității didactice, așa cum s-au petrecut lucrurile În cazul: metodelor de Învățare pe simulatoare, utilizării anchetei de teren, Învățării prin cercetare sau redescoperire, studiului documentelor și relicvelor istorice, modelării, sinecticii ș.a.; - preluarea și adaptarea unor metode specifice organizării activității economice, culturale sau a altor sectoare. Relevantă În această privință este prezența În Învățământ a studiului de caz, jocului de rol, analizei de situație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
learning by doing), Învățarea creativă ș.a.; sunt metode care antrenează elevii În efectuarea unor activități de studiu independent pe bază de text scris, de muncă cu cartea, cu manualul și de explorare a mediului Înconjurător, de Învățare prin cercetare și redescoperire, de realizare a unor experimente și lucruri practice, de reflecții personale și exerciții de creație etc. Pentru a desluși aceste Înțelesuri este necesar să facem o distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se menține la nivelul acțiunii concret-senzoriale, intuitive și nici la cel al acțiunii fizice, manuale, practice, ci acela care gândește, care depune un efort de reflecție personală, interioară și abstractă, care Întreprinde o acțiune mintală de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe. „Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material „activismului interior”, psihic, mintal, să devină un purtător al acestuia. Aceasta Înseamnă a privi predarea materiei ca o modalitate a stimulării și dezvoltării capacităților
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de cunoștințe precis determinate și de imediată eficacitate socială. În consecință, metodele erau adaptate În mod evident acestor sarcini de transmitere autoritară, ex cathedra și de Însușiredocilă, pasivă, a noțiunilor.Chiar atunci când se făcea loc deprinderii cu procesualitatea cunoașterii, a redescoperirii adevărurilor, profesorii suprimau sau scurtau atât de mult fazele esențiale ale cercetării Încercate de elevi (ca, de exemplu, găsirea ipotezelor, alegerea și urmărirea experimentelor etc.) Încât, În acele momente, ei Își impuneau propria lor știință „scutindu-și elevii de a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a Învăța mai bine când informațiile și operațiile sunt extrem de structurate (algoritmizate sau programate). Aceștia vor avea mai mult de profitat de pe urma metodelor structurate. În timp ce elevii mai buni la Învățătură, cu un potențial mai ridicat, preferă o instruire orientată spre redescoperire, nestructurată, mai mult sau mai puțin nedirijată. Slăbiciunea metodelor structurate constă În faptul că ele neglijează aspectele care țin de geneza noțiunilor, acordând prea puțină importanță factorilor dedezvoltare a acțiunii de Învățare. În schimb, metodele nestructurate sau de autostructurare au
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ar impune un control formal și aversiv asupra efortului de Învățare, ceea ce ar duce la cenzurarea prematură a ideilor, la blocarea spontaneității și originalității gândirii elevilor. În timp ce metodele de influențare indirectă (precum cele axate pe Învățarea euristică, prin cercetare sau redescoperire) ar avea efecte contrare primelor, ar fi favorabile acceptării și utilizării ideilor elevilor, ar dezvolta o motivație mai puternică pentru Învățare și ar conduce spre performanțe școlare superioare. În fine, după modul de influențare directă/indirectă, explicită/implicită specific instituțiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
parte, am avea de-a face cu metode ce țin de activitatea profesorului (metode magistrale, metode de Învățământ ex cathedra etc.), iar la cealaltă extremitate s-ar situa metodele axate pe activitatea elevilor (tehnica textului liber a lui Freinet, pedagogia redescoperirii a lui Brunold etc.). Interesantă și actuală pare să devină și Încercarea de diviziune a metodelor după tipurile de relații profesor-elevi. În acest sens, M. Debesse vorbește despre metode autoritare, directive sau despre metode liberale, permisive, fiecare dintre ele implicând
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Palmade, 1975, p. 59). „A cere ființei umane să redescopere totalitatea culturii sale, pare a fi un lucru imposibil”, afirmă, pe bună dreptate, J. Bruner (Shuman, Keisler, 1973, p. 93). „Unelenoțiuni sau unele fapte se Împacă foarte greu cu metoda «redescoperirii»; procedeul cel mai simplu... este tot acela de a le comunica direct copilului...” - adaugă E. Planchard (1976). Predarea a fost și va rămâne, susține J. Bruner, „considerabil facilitată de limbaj, care sfârșește prin a fi nu numai un mijloc de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bine condusă, angajează un sistem determinat de interacțiuni verbale profesor-elevi. În raport cu obiectivele instructiv-educative urmărite, ea Își asumă o multitudine de funcții, ceea ce Îi conferă valoarea unui prețios instrument didactic În mâna profesorului. Ca esențiale se disting: a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b) funcția de clarificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor, cu care elevii au avut un anumit contact cognitiv În prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
toate zilele, deseori o cugetare profundă este leagănul ideilor, soluțiilor ori deciziilor de la care pornesc ulterior acțiuni sau creații dintre cele mai Îndrăznețe și purtătoare de progres, și În Învățământ, reflecția științifică poate, de exemplu, să conducă mintea elevilor Înspre redescoperirea aplicațiilor tehnice ale științei, sau invers, reflecția În domeniul tehnicii să facă trimitere la cunoștințe teoretice; reflecția artistică să incite la creații literare originale etc. Există și În Învățământ atâtea și atâtea noțiuni sau probleme complexe care nu-și pot
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]