3,034 matches
-
că Îți faci griji, dar, de fapt, totul este În... desfășurare. —Cum adică În desfășurare? am Întrebat-o. —M-am răzgândit În privința statutului de divorțată. E din cauza tuturor pozelor ălora cu vedete de cinema care ajung piele și os când redevin celibatare. M-a făcut să-mi treacă. Încerc din nou să mai pun câteva kilograme, poți să crezi? Christopher zice că vrea să se Întoarcă la mine. Așa că suntem În... tratative. Sophia se ocupă de toată afacerea asta... a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nedumerit, privind lung în urma femeii care a plecat deja, îndreptîndu-se către ieșirea centrală a spitalului cu pasul ei domol, dar ferm, cercetîndu-și din mers ceasul de la mînă. "Ar trebui să fug după ea..., dar ce să-i mai spun?! A redevenit aceeași femeie sigură pe ea, vrînd parcă să-l concureze pe Dumnezeu... Și totuși... Eah!...își zice Mihai surîzînd și pleacă spre maternitate, să-l caute pe Lazăr. S-o creadă ea că scapă așa ușor de mine după toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
este microfonarea supertehnologizată a tuturor, aliați și dușmani, în chip democratic, de către securiștii americani... Nu știu dacă rachetele Tomahawk vor reuși să instituie democrația în Irak, ca un pas spre democratizarea Islamului. Important mi se pare ca însăși America să redevină o țară democrată, prin propriile ei resorturi interne de protecție, să își aducă aminte că puterea absolută înseamnă nu numai forță, ci și singurătate. Mă îndoiesc că SUA s-ar simți foarte bine dacă ar rămâne numai cu România la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
șef de promoție. Nici nu concep însă că s-ar putea întoarce la ocupațiile inițiale sau să facă altceva decât politică, tot în domeniul „civil”. Politicienii occidentali, când ies din circuit, nu se jenează să-și deschidă cabinete de consultanță, redevin avocați, se angajează ca moderatori TV sau conduc organizații neguvernamentale care îi ajută direct pe cei nevoiași. Nu consideră că viața începe și se sfârșește cu politica. Ai noștri, în schimb, nu ezită să se afunde în ridicolul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și hotărâtoare și că doar atunci trebuie să fii cu adevărat puternic și că doar atunci lumea se urnește din datul ei într-atât încât să o vezi altfel și, pentru o clipă, atât cât îi trebuie unei șopârle să redevină balustradă, să ai străluminarea că nu mai ești cel de dinainte, ci că ai devenit mai mare. (Se pare că, în afara momentelor ăstora, ne însoțește o inerție uriașă, iar dacă ea dispare vreodată, atunci apare și Bau-Bau. Și aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cu un behăit, din care lipsea însă consoana B, iar încărcătura emoțională nu inspira nimic ovin, ci o sfântă indignare. Mă rog, ce-a fost a fost, sper din toată inima că tovarășa învățătoare Câsu a biruit menopauza și a redevenit o zână, cât privește lucrurile care s-au dus, s-au consumat, au expirat, s-a ales praful de ele, li s-a pus cruce ș.a.m.d., căci despre ele e vorba în fond, sunt de părere că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cuibărește în tine care te fură cu totul care are nemaipomenitul tupeu, nemaiauzita îngâmfare să se pretindă tu, auzi tu, ca să se îndepărteze apoi, cu nesfârșită dragoste, cu cea mai parșivă umilință, aici într-o carte capitolul cinci, unde eu redevine tu, iar eu nu mă mai bag unde nu-mi fierbe oala și toate astea ca să te pipăi și să urlu: ai fost!, moașă-sa pe gheață, cumva trebuie să mă ierți, să mă strângi în brațe și să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pe dos, două pe față, două pe dos. Luigi a dispărut apoi din povestiri, s-a odihnit cam un deceniu și jumătate între copertele unui dosar și în memoria mea, a ieșit de-acolo acum vreo doi ani, când a redevenit personaj principal într-un alt textuleț, semnat de-un Filip chel, pe care au început să-l roadă reumatismele, tusea tabagică, gastrita și nostalgiile. E nostim și plăcut să te autocitezi, e ca și cum ai îmbrăca o cămașă pe care ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
asalt. Ne băteam ca chiorii. Seara, când părăseam groapa plină de cofraje și mustăți de fier-beton, echipe de cercetași se strecurau în spatele liniilor inamice și distrugeau cazematele la adăpostul întunericului. Diminețile, la școală, funcționa un fel de armistițiu, după aia redeveneam dușmani și-o luam de la capăt. Într-un asediu prelungit, căruia i-am rezistat cu chiu cu vai, capul lui Guță Bogdan s-a spart, adică i-a apărut o găurică în frunte, din care sângele țâșnea ca un izvor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
s-ar putea să se coboare și ceața la fel de bine cum s-ar putea să nu apară nicicând, un fel de plapumă nevăzută îi acoperă ca bolta unei peșteri, apoi se retrage ca și când nu ar fi fost scornită vreodată, totul redevine tundră și nemișcat ca la facerea lumii, numai că acum nu mai e nevoie de nici un cuvânt, e de ajuns să existe o mână, un braț, să se desfacă o palmă, iar degetul mare și cel arătător să-l înșface
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de erou care exclude prin definiție posibilitatea oricărei înfrângeri), atunci măcar depășit numeric. Asta nu înseamnă că bătălia nu a continuat preț de mai mulți ani, timp în care lucrurile s-au mai lămurit cât de cât în măsura în care Rahan a redevenit Matei, iar pterodactilii au rămas, firesc, doar muște. Vă mai pot spune ca fapt divers că astăzi războiul a luat sfârșit cu victoria prin abandon a muștelor și că nimeni și nimic din lume nu mă va convinge să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sub pașii lor, Filip și Matei, iar apoi, nu știu, poate noaptea de afară, poate felinare, poate cald sau poate frig, a dispărut și șoimul, m-a rugat Matei să mă întorc și am dispărut amândoi înghițiți de ceață. Am redevenit șoim (ceea ce-i totuna cu viitorul) atunci când am conștientizat (tovarășele noastre au avut grijă de asta) că limba aia roșie și ascuțită la vârf, de elefant cu iatagan în gură, nu ne-a fost prinsă la gât așa, de florile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
atârnată în cuierul nostru. Asta era meseria lui. Să poarte stemă. Adică să se plimbe cu Patria pe cap. Aveam, în sfârșit, dovada clară, esențială și cutremurătoare că Patria există. Tovarășa Stănescu era condamnată astfel la o soartă crudă: să redevină o simplă tovarășă. Era la fel ca în pilda cu Mahomed: dacă tot nu reușisem să dau de ea în carne și oase, Patria mi-a făcut hatârul să vină ea la mine. Era simplu. Ca bună ziua. Ce nu puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
bucuriei. Pe munte, diferența de vârstă dintre noi era spulberată de vânt, patruzeci și opt de ani se duceau în hăuri ca polenul sau ca praful, cum eu nu reușeam să mă dau peste cap și să ajung bărbat, el redevenea copil, nu numai prin cântecelele și poantele din adevărata lui copilărie, ci prin sute de gesturi, cuvinte și semne. Odată, la cabana Omu, după ce terminaserăm o ciorbă de fasole, am găsit întâmplător sub mușamaua murdară, pe cantul mesei, o iscălitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nevăzut, se afla acum aici, lucrurile noastre fuseseră înlocuite de chestii bizare, necunoscute, de șifoniere și carpete, de fructe de plastic și borcane cu murături, încercam să pricep, s-o chem pe mama, să facă o vrajă și totul să redevină ca înainte, îmi dispăruseră însă până și cuvintele, apoi m-am trezit în fața ușii lui Radu, băteam ca un nebun cu pumnii și picioarele, ușa nu s-a deschis, Radu plecase sau poate că era în grădină, în grădină însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
În urechi precum trompetele : „La naiba cu toate ! La naiba ! Și țipetele noastre se ciocnesc, ne luăm avînt și-apoi pornim spre libertate.” M-am Întors o ultimă oară spre adăpostul meu. Am netezit la loc cocoloșul, pînă cînd a redevenit o bucățică de pagină, o pagină dintr-o carte, o carte din mintea unui om. Am despăturit-o complet și am citit: „Dar silă mi-e de toți și silă mi-e de tot. Singur În singurătatea mea. Din cauza lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
greșeală prostească... Johns stătea În spatele doctorului, cu ochii În jos: — Vreau să plec de-aici, izbucni Digby. Fața de o calmă noblețe a doctorului Forester se zbîrci deodată. — Îți vei achita, sper, nota de plată, spuse el, tăios. Fața doctorului redeveni calmă, dar Într-un fel neconvențional. — Dragul meu Digby, Încearcă să fii mai rezonabil! Ești foarte, foarte bolnav. Douăzeci de ani din viață ți s-au șters din memorie... Încă nu te-ai restabilit... iar ieri și chiar adineauri te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
acoperi barba; nasul lung și cam strîmb și ochii destul de triști pe care-i văzu În oglindă Îi spuseră adevărul. „Da, sînt Arthur Rowe! exclamă el rezemîndu-se cu mîinile de masă. Dar eu nu sînt Conway! Nu mă voi sinucide!“ Redevenise Arthur Rowe, Însă cu o deosebire: se afla În pragul propriei sale tinereți, de unde urma să-și reînceapă viața. „În curînd, bezna se va risipi, Își spunea. Dar eu nu sînt Conway, și nici Stone. Am trecut prin destule Încercări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aș putea arde de suprafața aceea luminoasă, mi-am pus mâinile în creștetul capului pentru a ține la locul lui țesutul moale al creierului. Cât ai clipi, lumina se stinse. Mașina lui Vaughan se scufundă în întunecimea de sub pod. Totul redevenise cenușiu și mohorât. Aerul și lumina se epuizaseră. Am pășit în stradă, îndepărtându-mă de mașină, conștient de brațul nesigur al lui Vaughan întinzându-se după mine. Am mers de-a lungul palisadei spre intrarea năpădită de buruieni a depozitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mari de 5 hectare. Având în vedere și faptul că se constată o oarecare migrație a oamenilor din mediul urban în cel rural, cu atât mai mult se impune valorificarea eficientă și completă a terenurilor agricole. România are șanse să redevină un exportator de cereale competitiv, așa cum a fost în trecut. Cât privește turismul, au rămas încă multe unități turistice de privatizat. Investițiile în acest domeniu au stagnat prea mult datorită lipsei unei publicități serioase și unui management modern. Vinovată e
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
anulează naivitatea și prospețimea. Un suflet sceptic nu este creator, fiindcă orice scepticism structurat presupune izvoare secate, sterilități originare.” Resemnarea este un viciu pentru că presupune descurajare și deznădejde. Trebuie să fim însă optimiști și încrezători în viitorul nostru. Trebuie să redevenim stăpâni pe destinul nostru și neînfricați precum strămoșii noștri daci, care s-au născut pe aceste meleaguri. Ei nu se temeau de nimic în afară de Dumnezeul lor, numit Zamolxe. Dacă în perioada comunismului, conducătorii se ocupau de toate iar oamenii muncii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu comunismul? Au fost ei aruncați în închisori, duși la canal? Nu, oameni buni, lor li s-au dat funcții în stat, li s-a dat din nou o oarecare putere. Iar astăzi, acei comuniști și urmașii lor amenință să redevină ce au fost odată. Atunci, pentru România nu va mai exista cale de întoarcere! Ne vom înfunda în anonimat și nimeni nu va mai dori să știe de noi. Probabil că nici nu vom mai exista. România se va rupe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu va mai exista cale de întoarcere! Ne vom înfunda în anonimat și nimeni nu va mai dori să știe de noi. Probabil că nici nu vom mai exista. România se va rupe între Ungaria și Rusia, care amenință să redevină o mare putere. Să fi fost oare sacrificiul copiilor noștri în van? Să fi murit ei degeaba în Revoluția din 1989? Alegând greșit, vom păta memoria celor care au murit pentru ca noi să avem o viață mai bună, pentru a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
tricou și o geacă de jeans. - Ai un foc? întreabă. Scot un Zippo din buzunarul din față dreapta de la pantaloni și i-l întind. Își aprinde o țigară ținând o mână în dreptul brichetei. Focul o face mai frumoasă. Închide bricheta - redevenind doar drăguță - și mi-o dă înapoi. - Mersi, spune. Se uită la sticlă. - Stai jos, îi zic. Vrei? Îi întind Cabernetul. Se așază în stânga mea, ia sticla și bea o gură. - Alex, mă prezint. - Delia, zice ea. Îmi aprind și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
am căutat să scap cu o formulă: — Singurele cărți pe care le recunosc ca fiind ale mele sunt cele pe care le voi scrie de acum înainte. Cititorul s-a limitat să schițeze un fel de surâs condescendent, apoi a redevenit serios și a spus: — Mister Flannery, știu cine e în spatele poveștii: nu sunt japonezii; e un anume Ermes Marana, care a instigat totul din gelozie față de o tânără pe care dumneavoastră o cunoașteți, Ludmila Vipiteno. — Atunci de ce ați venit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]