1,248 matches
-
Emilia Lica, Octavian Osanu, Emil Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Carminis, Pitești, 2000, pp. 117-118. 75 O povestire de manual este inevitabil incompletă. Mai mult decât orice alt text, manualul este obligat la selecții, reducții, omisiuni și judecăți de valoare simpliste, care provoacă mereu nemulțumirile unora sau altora. Interesant este să-ți propui, chiar și în aceste condiții, o redare cât mai puțin deformată, rudimentară sau de-a dreptul falsă a trecutului. 76 Paraschiva Kiss
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
funcției poetice a limbajului în texte diferite, R. Jakobson extinde sfera noțiunii de literatură, care nu mai este văzută drept o categorie absolută, ci una contingentă, de vreme ce enunțuri din diferite genuri pot manifesta literaritate, trăsătură predominantă a operei literare. Această reducție li s-a reproșat ulterior, pe baza observației că nu putem face abstracție de dimensiunea pragmatică, de cea istorică și de relația mesajului cu realitatea extratextuală. În realitate, atât teoretizarea procedeului de "insolitare" (ostranenie termen lansat de Viktor Șklovski), prin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
stabilite pe metan și importante pentru înțelegerea discontinuității materiei prin raportul de contiguitate informație/substanță: Tipul de diviziune în discuție (reducțional) începe cu mitoze, dar sub acțiunea (info)energetică a hormonilor sexuali (cod bară), atât spermatocitul și ovocitul, suferă o reducție cromatică, adică în celulele fiice nu mai apar, decât jumătate din numărul cromozomilor caracteristici speciei, la om 22+1 (X sau Y), restul se elimină, la ovocit sub forma unui globul polar gr. II în cele din urmă, iar prin
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
susțin această opinie sunt numeroase. În primul rând, ecranizarea unui roman impune o selecție textuală și o rescriere care ignoră mai ales ideile abstracte, nuanțele afective și „mișcările“ interioare, psihice, greu de reprezentat pe ecran. „Scriptul“ cinematografic operează, așadar, o reducție, fiindcă un film este numai „o scriere în imagini“, după cum afirma Jean Cocteau, scriitor, pictor și ci neast fran cez. Ca urmare, romanul nu poate fi transpus integral, spectatorul pierzând tocmai elementele de subtilitate care conferă textului literar profunzime și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
faptelor presupune mai întâi eliminarea exceselor teoriei. Împrumuturi turbulente Economia ca știință, în măsura în care imită fizica, se ocupă de fapte speciale care țin de o natură specială, adică natura umană. Oricum am încerca să simplificăm înțelegerea faptelor economice, nu putem opera reducții de sens în felul în care o face fizica (Pârvu, 1998). Între altele, natura umană nu este omogenă în sens fizic, adică acea realitate unde cauzele sunt echivalente cu efectele, după formula ce face inteligibilă inversiunea de sens ca esență
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unduitoare între stări perfect determinabile oricând. (Prigogine, Stengers, 1984) Nu există o apropiere de realitate atunci când economia, captivă paradigmei mecanice, a inventat teoria ciclurilor, ca expresie a stărilor sinusoidale ale consecințelor în repere de minim și maxim. Acest tip de reducție este o temă nerezolvată în mod consistent și atunci când echivalăm economia cu o problemă de randament. Economia nu are cum să fie o fizică (cu fundamente de mecanică) a naturii umane. Echivalența cauzelor cu efectele care marchează viziunea inginerească ar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Când facem calcule de raționalitate trebuie să precizăm foarte exact la comportamentul cărei variabile ne referim și care sunt restricțiile de stare sau decăderile din funcție pentru celelalte, fie ele și în formule de agregare, care prin ele însele constituie reducții semnificative. Predictibilitatea în sensul fizicii este, și din acest punct de vedere, o pretenție extraștiințifică și atitudinal și principial. Ceea ce are sensul de predeterminare conceptuală a comportamentelor sistemului economic este culoarul de pertinență al abaterilor standard, mai precis al limitelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să îndepărteze sugestiile conștiente trebuie să considere fiecare interpretare a visului ca fiind invalidă până când este găsită o formulă care este acceptată de pacient (1954, p. 241Ă. Am ajuns pentru prima dată la această concluzie fundamentală, că analiza, atât timp cât este reducție și nimic mai mult, trebuie să fie în mod necesar urmată de sinteză, iar anumite tipuri de material psihic nu înseamnă aproape nimic dacă sunt pur și simplu desfăcute în bucăți, însă au o semnificație foarte bogată dacă, în loc să fie
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
anatomiști, și epidemiologi... Vrăjit, aflat sub puterea unei femei, nebun de legat, lucid doar pe timpul cât și-a scris poemul, dar chiar și atunci marcat de tarele maladiei sale, Lucrețiu pare absolut nefrecventabil pentru un creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recompunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu (este de-ajuns să-l citești!), nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv (cum stabilește el
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Alexandru Gheorghiu (coord.), Analiza activității economice a Întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982, p. 87.) Pentru măsurarea influenței calificării personalului asupra creșterii productivității muncii, literatura de specialitate recomandă următoarea relație: (3.40) În care: EMBED Equation.3 = coeficient de reducție care se calculează ca raport Între salariul mediu tarifar al personalului și salariul tarifar al categoriei i; EMBED Equation.3 (3.41) În care: EMBED Equation.3 = salariul mediu tarifar al personalului; EMBED Equation.3 = salariul tarifar al categoriei i
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
nu corespunde cu metabolismul obișnuit al unei emoții pozitive. „Bucuria - spunea Sf. Augustin - e expansiunea sufletului (diffusio animi), în vreme ce tristețea este contracția lui.” Ei bine, comunismul și dictaturile în genere reușesc să răstoarne lucrurile. Ele produc bucurii ale contracției, ale reducției voluntare, ale restricției. Exagerând puțin, aș spune că, în regimurile dictatoriale, bucuria are ceva din metabolismul suferinței: e amară, gîtuită, astringentă. Nu întâmplător, jurnalul de detenție al unui mare intelectual evreu din România, Nicu Steinhardt, se intitulează Jurnalul fericirii. Un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
omul poate doar imita viața și procesele creării de viață, prin propria reproducere, precum software-ul unei inteligențe artificiale nu poate decât să imite, în faze limitate, procesele cognitive ale creierului uman. În alt sens, viața artificială este criticată de reducție a aspectelor complexe și contradictorii ale vieții la un proces al manipulării informației, mai degrabă decât să constituie o extindere a cyberspațiului în lumea biologică. Astfel, definirea și generarea vieții în termenii informaticii este judecată drept o restricționare drastică a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deleuzo-guattariană, aceste practici susțin confruntarea dintre putere și contraputere, pe linia ideologiei foucaultiene. O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie” a intereselor umane individuale și colective, dar și o concentrare și o reducție a acestora sub imperiul codului cibernetic binar, al controlului și al circuitelor social-politice. Tabloul acestor practici este complex și contradictoriu, cuprinzând procese ale forțelor social-politice implicate în viața de zi cu zi și în cultură, de la impoziții instituționale și dominări
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
locul de muncă sau în aplicațiile de relaxare și de distracție. 24. Nu discutăm fenomenologia în termenii filosofici inaugurați de Edmund Husserl, ce constă în evidențierea modului în care ne sunt date lucrurile, adică lucrurile ca fenomene, și în metoda reducției fenomenologice. Această metodă facilitează punerea lumii între paranteze, însă nu negarea ei și, prin acest lucru, o întoarcere a conștiinței la ea însăși, nu ca la o substanță eternă, ci ca la o intenționalitate care atribuie sens lucrurilor. Constituirea fenomenelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca la o substanță eternă, ci ca la o intenționalitate care atribuie sens lucrurilor. Constituirea fenomenelor de către conștiința intențională este descrisă în legătură cu percepția sau cu lucrul perceput ca un sistem complex de aparențe și unghiuri de vedere ale experienței imediate. Reducția fenomenologică permite accesul la esențele imanente ale conștiinței în experiență, neafectând caracterul absolut al conștiinței. Astfel se poate obține esența lucrurilor existențiale în conștiință. Ne interesează în schimb, perspectiva lui Merleau-Ponty care, deși este influențat de Husserl, accentuează latura existențială
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în pragul sinuciderii, veneau să-i ceară un sfat, plecau de la el senini, vindecați, cu rănile închise. În fine, strigăte disperate la Cioran? Construite livresc, ele par, la rându-le, nu altceva decât o mască. Cioran, care disprețuia stilul și reducția existenței la limbaj, își proiectează ființa în fine ecuații stilistice. Și-apoi, cum se împacă această proiecție cu nostalgia barbariei, primitivismului, elementarității și a anonimatului? În plus, cum să explici o criză de o asemenea anvergură Ă care distruge și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Regizorul Alexa Visarion a conceput spectacolul în conformitate cu substanța textului ca o dezbatere de idei, un examen lucid de conștiință într-un contact nemijlocit cu publicul spectator. Pentru a obține o maximă forță de șoc expresivă a ideilor, regizorul operează o reducție categorică cel puțin la două nivele ale piesei: anecdotica și psihologia personajelor. Pe scenă nu se derulează filmul unor biografii, personajele fiind în primul rând niște purtătoare de idei, încarnări ale unor atitudini sociale și politice, ceea ce nu înlătură tensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
susțin această opinie sunt numeroase. În primul rând, ecranizarea unui roman impune o selecție textuală și o rescriere care ignoră mai ales ideile abstracte, nuanțele afective și „mișcările“ interioare, psihice, greu de reprezentat pe ecran. „Scriptul“ cinematografic operează, așadar, o reducție, fiindcă un film este numai „o scriere în imagini“, după cum afirma Jean Cocteau, scriitor, pictor și ci neast fran cez. Ca urmare, romanul nu poate fi transpus integral, spectatorul pierzând tocmai elementele de subtilitate care conferă textului literar profunzime și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
avem personaje precum Lancelot, ci președintele Schreber al lui Freud 146. O altfel de tratare a umanului și de instituire a politicilor. În zorii Modernității, omul a devenit anatomie politică, având drept efecte: modelare mentală și îndoctrinare, uniformizare, masificare socială, reducție în posibilitățile sale de gândire și de imaginație de către un complex mecanism numit "societate disciplinară", "cunoașteri disciplinate", adică toate acele cunoașteri bazate pe o logică a actului de a interpreta/reprezenta. Normalul societății moderne este legat de închidere (azile, spitale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault în emplotment-ul lor față de modul lingvistic al cunoașterii moderne este ostilitatea și respingerea "reperelor binare" cu care ne-a obișnuit lumea intelectuală modernă: interpretare-interpret (Schleiermacher); semn-semnificant (Saussure); analiză-analizant (Lacan); explicat-explicant (Hempel). Aceste scheme intelectualiste, chiar dacă ordonează cunoașterea umanistă prin reducție și simplificare după o logică primară și vizibilă, au drept finalitate crearea unor clișee de interpretare în raport cu dinamica vieții și a istoriei. Logica și retorica sunt pentru texte și pentru gândire coerentă. Acțiunile și faptele umane sunt de viață și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
corset încă de dimineață, Lenora își stăpînea respirația cam anevoioasă..."). Forma de opresiune spațială astfel resimțită se transformă fără știrea ei în lupta cu timpul neîncăpător, vital, cînd cancerul Lenorei se instalează necruțător. Aceasta și pentru faptul că, printr-o reducție care nu uimește, doctorul Walter începe să o considere pe Lenora pe picior de egalitate, soție și stăpînă a locului, împreună cu el, din clipa în care verdictul medical o destinează locuirii unui salon de spital. Autoritatea medicală a soțului care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]