403 matches
-
de asocieri vizuale, aceeași mișcare care le face vizibile le conduce spre o cu totul altă direcție. Ca și visul, mitul nu poate fi delimitat, definit, închis într-un contur precis decît în urma unei operații de conceptualizare, în mod obligatoriu reducționiste, care riscă întotdeauna să-1 falsifice sau să ne dea doar o versiune sărăcită, mutilată, amputată a bogăției și complexității sale. Claude Lévi-Strauss4 nu pierde ocazia să ne reamintească: ar însemna să ignorăm cu totul natura realității mitice dacă am încerca
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
că este o expresie aparte "pe măsura sufletului poetului", reflectînd viziunea unui individ deloc supus unor convenții ("un spirit deosebit"). Vom examina pe rînd aceste diferite poziții descriptive, urmărind cronologia apariției lor. În prealabil, insistăm asupra faptului: că ar fi reducționistă viziunea prin care am prezenta istoria unei tehnici de scriere ca fiind liniară pentru că, așa cum vom vedea mai tîrziu, forme diferite pot fi co-prezente în cadrul aceluiași text; că e recomandat să adăugăm la clasificarea lui P. Larousse descrierea productivă, așa cum
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
marile noastre valori, acelea pe care s-ar fi putut sprijini un orizont al speranței. E destul să foiletăm "Publicațiile interzise până la 1 mai 1948" (București, 1948, 522 p.) și suplimentele ce i-au urmat pentru a înțelege anvergura procesului reducționist la care a fost supusă cultura română. Nimic nu mai trebuia să amintească de un anumit trecut și de anumite valori, de acelea anume care ne defineau identitatea națională și spirituală. Se înțelege că nici Eminescu, spiritul nostru tutelar, n-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unici salvatori ai țării. Se vorbea de democrație, dar se atribuia conceptului un sens aparte, o conotație ale cărei urmări le-am trăit, vai, timp de câteva decenii. Se nega rolul jucat de partidele istorice, interpunându-se o interpretare abuzivă, reducționistă, a programelor respective. Se spunea chiar că partidul politic e o formulă depășită, în timp ce se iniția un bloc multipartidist și activitatea politică a țării era concepută (se putea altfel?) ca un front, ca o mobilizare unidirecționată a societății noastre. Alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
bruscă, ireductibilă. Ana Pauker, una dintre figurile de tristă amintire ale noului regim, a și declarat deschis că, în fond, canalul Dunăre-Marea Neagră a fost conceput ca mormânt al burgheziei românești. Forța brută, pusă la lucru pe seama unei ideologii primitive, reducționiste și intolerante, ținea loc de orice legitimitate. Exploziile sociale din R.D.G. (1953), Polonia (1955) și Ungaria (1956) au pus totuși regimurile din zona dominată de sovietici în situația de a-și căuta o bază socială mai largă, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
text a fost omis, acel rezumat al lecției inaugurale din 1933, tipărit la vremea respectivă sub titlul: Ce istorie contemporană se face. I s-a părut editoarei excesiv de polemic? În adevăr, N. Iorga punea în cauză, acolo, istoria de tip reducționist care exaltă fenomenul revoluționar, uitând că adevărata dezvoltare a omenirii e mult mai complexă și că limitând istoria la o serie de revoluții se înlocuiește de fapt "eroul de cugetare și muncă prin eroul de agitație și revoltă". Ideologi găunoși
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
noțiune geopolitică, ci una istorico-culturală, a cărei prodigioasă diversitate e de natură a provoca neliniști, confuzie, derută. Incapabilă până acum de unitate politică, ea n-a cunoscut nici unitatea spirituală pe care i-o atribuie, la nevoie, iubitorii de formule reducționiste. Pluralul Europes, folosit nu fără subtext politic de J. Huntzinger, corespunde unei realități a cărei definire corectă întârzie. Firește nu avem de gând a suplini această lipsă. Câteva reflecții pe marginea problematicii respective ar putea fi însă utile. O lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
283: * de la preceptul cartezian al evidenței la cel "context sensitive" al pertinenței; ceea ce contează este intenția explicită sau implicită a cercetătorului: natura nu mai este investigată abstract și detaliat, ci dintr-o anumită perspectivă impusă de finalitățile cercetării; * de la principiul reducționist (investigarea structurii in-terne, atomice a părților care reglează comportamentul întregului) la cel globalist (obiectul supus investigării face parte dintr-un întreg, iar relațiile cu celelalte părți ale întregului condiționează funcționarea și devenirea sa în mai mare măsură decît subdiviziunile interne
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
capitalistă). * viziune plurală despre lume, în care totul devine scriptibil (Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă și distorsionată (embleme referențiale: copiii străzii și ai orfelinatelor, țiganii mîncători de lebede la Viena sau embleme predicative ale violențelor interetnice). 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări Spre deosebire de unii filosofi postmoderni pentru care traversăm acum o perioadă postistorică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
convenție destul de abstractă și chiar și prin asta se arată a fi neconformă cu semnificațiile bifurcației materiale spre pierdere sau spre câștig. Nici nu ar putea să fie altcumva atâta timp cât ideea de bifurcație pe care o avem în vedere este reducționistă, la sensul extrem, de obiectivare absolută, pentru că se scoate subiectivitatea faptelor din ecuația cunoașterii. Cumva răsturnat (dar ca acțiune de revenire la poziția normală!) pentru Economie sunt esențiale nu stările de a fi, ale faptelor, substanța lor ca atare, ci
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dintre consecințe și așteptări). O tendință este orizontală, iar alta verticală, spațialitatea economică având și vocația lărgirii orizontului intențiilor și pe cea a înălțării așteptărilor, fiecare trăgând după ea consecințele într-o formulă pe care nu o poate explica fizica reducționistă la imposibilitatea circulară a sensului. Economia este o sumarizare de procese transformaționale în sens convectiv extins, ca transmitere a efectelor pe verticală și pe orizontală, fără să se producă omogenizarea. Deși ca sumarizare sunt convective, comportamentele diferențiale au o împrăștiere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
scoatem omul din ecuația economică. Sistemul economic are, în măsura în care derivă din natura nevoilor, o omogenitate simbolică, și de substanță și de scop, care are forma stabilității reprezentante de media statistică a consecințelor specifice comportamentelor subiective în jurul bunului-simț. Acest aspect este reducționist fără să falsifice și predictibil fără să elimine intersubiectivitatea. Mai mult de atât nu se poate face în materie de predicție economică. Evenimentul așteptat să se întâmple, raționalizat cu predicție prin calcul este cel al corecției exceselor sistemului. Inventarul exceselor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de știință exactă doar pentru că a reușit, imitând mecanica, să generalizeze un mod elegant de a simplifica lucrurile pe care lumea l a acceptat ca fiind real. Eroarea a devenit regulă în afara modelului explicativ și mai ales în afara modelului matematic reducționist, abstract, nonantropic. Cheia erorii constă în expulzarea din raționamente a inefabilității și a failibilității naturii umane, imprevizibile și impredictibile. Limitarea la condiția umană din universul materialist al unui homo œconomicus (singurul adaptat la raționalitatea și omogenitatea abstractă a microeconomiei), cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Ele recomandă mijloacele, în timp ce ideologiile pot doar să comande selecția lor în baza propriilor rațiuni de natură exclusivă. Cumva temeinic, evitarea soluționării ideologice a problemei mijloacelor trebuie să țină de răspunsul categoric la invitația de a ieși din presiunea metodologică reducționistă, a simplificării excesive pentru a face posibilă manipularea, preferată de ideologii. Economia este, în bună măsură (a bunului-simț), spațiul lucrurilor intermediare sensului vieții, dar și al lucrurilor intermediate pentru a deveni scopuri sau a atinge scopuri. Ea însăși nu ajunge
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin simplificarea excesivă, prin abstracție sau prin credință. Căile cognitive ale contingenței, arhetipului și transcendenței elimină din natura (sau măsura) lucrurilor materiale sau spirituale rolul naturii umane sau cel puțin reduce acest rol la destin. Ele sunt căi ale cunoașterii reducționiste, mânate de criteriile purității logice și ale randamentului absolut. Toate explică fie partea, luând întregul ca asumpție fondatoare infailibilă, fie dezvoltă proceduri de obținere a întregului prin însumarea mecanică a părților. Toate aceste căi au mizat pe metafore explicative apte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care privesc demarcațiile temporale, spațiale, istorice, de esență etc. Provocarea recentă este aspectul global și al globalizării ca un context al complexității obiectului de studiu, evident că și în privința extensiilor sale societale. Se știe deja că Economia are o perspectivă reducționistă asupra timpului, o înțelegere limitată a spațiului (mai degrabă tratat funcțional), o abordare de natură ciclică a istoriei, o indiferență sau neutralitate față de esență (omul este asimilat resurselor energetice), după cum are o viziune mecanică față de sinteze, de globalizare. În plus
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fapt, discipolii lui Clifford Geertz subliniau că principalele obstacole pentru înțelegerea antropologică și etnologică sunt cele de natură spirituală, și nu culturală: "cultura furnizează mijloacele acestor interpretări, dar nu interpretările în sine"225. Așadar, dacă ne înscriem într-o logică reducționistă, de tipul "primitivul este superstițios și omul modern este un exemplu de raționalitate", rezultatele pot fi contrazise. Mult mai important este să descoperim cum au supraviețuit diverse credințe și practici în diverse spații culturale. Un alt rezultat interesant a fost
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
provoacă victimelor și sentimentul de impunitate care se dezvoltă la agresori. Nu există aici o ruptură între "incivilități" și delictele mai grave, ele le însoțesc, le pregătesc și putem lesne vedea un ansamblu corent, fără să ajungem totuși până la facilitatea reducționistă adusă de faimoasa "metaforă a geamului spart". Noțiunea de incivilitate nu slujește la "scuzarea" delincvenței, ci la mai buna ei descriere. În privința școlii și e o observație pe care am făcut-o frecvent -, sentimentul de neputință crește odată cu repetarea incidentelor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
deconstrucției, vom propune în acest capitol câteva piste de acțiune. Există acum suficiente programe evaluate pentru un asemenea proiect... chiar dacă nu există rețete și cu atât mai puțin soluții miraculoase. Naivităților simpliste ale analizei le corespund prea adesea "soluții" la fel de reducționiste. Unele sunt de un comic involuntar, iar în capitolul de față nu voi ezita să-mi exercit dreptul la umor dând un astfel de exemplu. Mai serios vorbind, eroarea care constă în perceperea violenței în școală exclusiv ca o violență
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestora! Pur și simplu, iar lucrul acesta trebuie să ne fie clar, cercetarea arată că strategiile bazate pe școală și pe schimbările în implicarea școlii în comunitate sunt cele mai eficace. Nu folosesc niciodată, decât pentru a o combate, noțiunea reducționistă: violența în școală, violența școlii. E vorba aici de un simplism radical. Totuși, uneori, adulții din școli pot fi ei înșiși agresori. Pentru o parte deloc neglijabilă a opiniei publice, ba chiar, în unele țări, pentru imensa majoritate a populației
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
politice ridicate în legătură cu ambiguitatea controlului și a puterii. Un alt reproș atribuit curentului cyberpunk îl constituie neglijarea abordării femininului în egală măsură cu abordarea masculinului. Astfel, cyberpunkul, chiar dacă are o orientare subversivă în raport cu continuitatea om-mașină, este interpretat ca o orientare reducționistă a problematicii masculin-feminin. Concluzia sa este că imaginarul cyborgic, departe de a explora un ideal postgender, cultivă crearea de corpuri puternic masculinizate. Acest punct de vedere al lui Judith Springer se întâlnește cu perspectiva Claudiei Springer (2000Ă. Aceasta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca personaj literar. Am putea presupune că una dintre cauzele principale ale acestei deficiențe este gradul sporit de ambiguitate a acestui personaj contradictoriu. Ne aflăm pe un teritoriu incert, care se descifrează cu greu în spatele aparentelor înșelătoare și a imaginii reducționiste stereotipate pe care o înregistrează mentalul colectiv. Puținele lucrări dedicate integral Parizienei reprezintă genul fiziologiilor din secolul al XIX-lea2. Scopul și obiectivele lucrării sunt determinate de actualitatea și oportunitatea temei și constau în investigarea și teoretizarea fenomenului femeii pariziene în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
faptul că "mitul este valoarea cuprinsă de reprezentare, adică imaginea coadaptată cu valoarea" [Vianu, 1998, p.65]. Pariziana face parte din miturile foarte "individualizate", în jurul unui erou, al unui personaj excepțional. Literatura i-a făurit deseori o imagine stereotipa și reducționista. De exemplu, în românul popular, clișeele perpetuează o imagine cu mai multe fațete, cea a "femeii elegante" versus "femeia frivola", "femeia perfida", sursa a "tuturor relelor și scandalurilor". Pariziana apare în românele, povestirile, memoriile, jurnalele numeroșilor autori, mai cu seamă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cvasiidentice readers - antologii de capitole și articole copiate ad usum delphini de înfloritoare companii specializate în producția de „materiale de citit” (reading materials) pentru cei ce nu mai citesc cărți -, e construit în jurul nucleului dur Foucault - Derrida - Bourdieu, un model reducționist al ofertei intelectuale franceze, și poate fi extins modular, în funcție de „preferințe” și „orientări”: modulul marxist (cu valorile sigure, ca Sartre în încarnarea lui stalinistă de după 1945, dar și cu personaje ca instabilul - până la omucidere! - Althusser, precum și cu feluriți neomarxiști); modulul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o parte din secretul propulsării accelerate a comunicării politice. Roland Cayrol (1) considera disciplina ca fruct al "unei noi sfinte treimi: televiziunea, sondajele, publicitatea." La el se referă Gerstlé care, fără a nega rolul tehnicilor, amendează viziunea tehnocratică, instrumentală și reducționistă asupra comunicării politice, potrivit căreia aceasta "este ansamblul de tehnici și procedee de care dispun actorii politici, cel mai adesea guvernanții, pentru a seduce, dirija și înșela opinia". Mutilînd atît comunicarea cît și politica, această perspectivă proiectează o concepție tehnică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]