402 matches
-
emblemă" a sa. Astfel, numind-o pe Selena "Madona mexicană", lectură inadecvată, simplistă, deși, "poate, corectă, din punct de vedere vizual"52, Selena alegând să poarte pe scenă costume strălucitoare și bustiere, media anglofonă îi asociază, în baza acestei lecturi reducționiste a (actului artistic al) Selenei, imaginile "rezervate Madonei"53: ale promiscuității, oportunismului și lipsei de respect. Acest portret, însă, subliniază autorii, stă în vădită opoziție cu cel prin care și-o aproprie cei din cultura sa, care îi asociază valori
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ireductibilă, căreia îi poate fi aplicat conceptul de securitate. Acest fapt face din securitate un bun punct de plecare pentru o analiză mai largă, în parte deoarece oferă o bază limpede, pornind de la care să poată fi demolată acea iluzie reducționistă conform căreia securitatea națională și cea internațională nu ar fi decât prelungiri ale unei preocupări legate de soarta ființelor umane individuale. Importanța acesteia rezidă și în faptul că acordă o coerență conceptuală numeroaselor inițiative guvernamentale și non-guvernamentale, naționale și internaționale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Akari tinde astfel la o erotizare a lumii, deopotrivă violentă și rafinată, Trage-mi-o este clar îndreptat împotriva machismului, pe care l-ar valoriza pornografia. Dar această distincție între captare și subversiune, oricât de aplicabilă ar fi, este totuși reducționistă. Fiecare operă are propriul mod de captare sau subversiune a dispozitivului pornografic, un mod de a-l pune în slujba unui univers singular. Să luăm exemplul romanului Lust [Pofta] (1989) de Elfriede Jelinek, care a obținut în 2004 Premiul Nobel
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
o parte din secretul propulsării accelerate a comunicării politice. Roland Cayrol (1) considera disciplina ca fruct al "unei noi sfinte treimi: televiziunea, sondajele, publicitatea." La el se referă Gerstlé care, fără a nega rolul tehnicilor, amendează viziunea tehnocratică, instrumentală și reducționistă asupra comunicării politice, potrivit căreia aceasta "este ansamblul de tehnici și procedee de care dispun actorii politici, cel mai adesea guvernanții, pentru a seduce, dirija și înșela opinia". Mutilînd atît comunicarea cît și politica, această perspectivă proiectează o concepție tehnică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
le disociază. Ea proiectează o concepție tehnică a celei dintîi asupra unei concepții manipulatoare a celei de-a doua. Cu alte cuvinte, este o concepție tehnocratică asupra problemei comunicării politice, în principal abilitată să gestioneze o imagine. În această logică reducționistă, unii merg pînă la asimilarea comunicării și marketingului politic și pînă la a considera noua comunicare politică drept produsul a trei tehnici: televiziunea, sondajele și publicitatea. Ceea ce e, probabil, adevărat în această simplificare este faptul că, în calitate de obiect al discursului
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Izolarea și reducția satirică a obiectului constituie un important proces de stilizare, prin care obiectul satirei este ridicat la rang de simbol. Astfel, Vulpea simbolizează viclenia dar și lăcomia, Corbul - tirania, Struțocămila - prostia etc. Victimă a unui astfel de proces reducționist al anamorfozei este Struțocămila, personaj care stârnește râsul tuturor prin prostia sa nelimitată. Violența anamorfotică a lui Cantemir construiește o mască grotescă, atât prin folosirea tehnicii simplificării (specifică caricaturistului, care reduce ansamblul la o funcție pe care o absolutizează), cât
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
va servi drept ghid orientativ sau grilă de evaluare a calității transformărilor propuse. Nu putem să nu ne gândim dacă nu cumva acest proces presupune chiar stabilirea unei noi ordini a valorilor. Ne-am obișnuit să analizăm valorile în manieră reducționistă, bipolară (bune și rele), dar în plan educațional e greu de stabilit o calitate permanentă a valorilor. Poate doar un timp de valabilitate a acestora. Schimbarea necesităților școlii actuale impune, de fapt, negocierea valorilor educaționale în ansamblu, complementaritatea acestora. Există
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
politică. Scopurile fundamentale ale acestora sunt total diferite, prin urmare vor promova și vor solicita un anumit comportament organizațional și anumite performanțe. Deși atractivă ca modalitate, metaforizarea organizației atrage după sine și opozanți care îi pot reproșa maniera subiectivă și reducționistă de analiză a organizației, prin care se accentuează anumite trăsături ale acesteia în defavoarea altora, la fel de importante. Multiplicarea perspectivelor de analiză a organizațiilor, definirea acesteia prin prisma unor concepte mai mult sau mai puțin corelative, care oferă riscul unei relativizări a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
doar cu partea vizibilă a iceberg-ului, cu elementele pe care organizația dorește să le expună și care-i sunt, de regulă, favorabile. Interpretarea sau catalogarea organizației doar prin aceste aspecte, "de imagine", s-ar dovedi nu doar superficială, ci și reducționistă. Adevărata configurație, valoare sau realitate a organizației se confirmă numai prin accederea la partea invizibilă, dar fundamentală, a acesteia. Ea poate confirma datele inițiale sau, dimpotrivă, le poate anula. Individul poate împărtăși valorile organizației, se poate regăsi în ele, sau
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a interlocutorului, adică cu două individualități care au un anumit rol și statut social, anumite reprezentări, cunoștințe etc. similare sau total divergente. Altfel spus, capătă importanță majoră mecanismele psihologice implicate în actul comunicării. Ulterior și această perspectivă a fost considerată reducționistă ca urmare a faptului că nu oferă amănunte legate de anumite caracteristici ale personalității (de exemplu, motivațiile individuale, rolul social etc.), de situațiile concrete în care are loc comunicarea sau de scopurile pe care aceasta le vizează, știut fiind faptul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
trebuie să inițieze el însuși la timp schimbări de o amploare necesară, dar suportabile pentru a evita schimbări intolerabil de mari generate din exterior". Plecând de la analiza raportului dintre individ și existență, s-a introdus treptat o distincție, e drept, reducționistă, între "evoluția de gradul I" și "evoluția de gradul II". Prima este înscrisă pe axa continuității și a adaptării, cea de-a doua promovează axa discontinuității și a inovației. Distincția ne poate ajuta doar să înțelegem tipul de educație pe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
învățământ, punerea în acord a modelelor acționale tradiționale cu cele moderne, depășirea lui "aici" și "acum" în favoarea unui demers proiectat în conformitate cu cerințele viitorului. Cantonarea politicilor și practicilor școlare în interiorul paradigmei tradiționaliste de concepere a educației nu reprezintă decât o manieră reducționistă de abordare a realității educaționale. Dimpotrivă, acestea se cer a fi receptive la valorile educaționale europene, deoarece parcurgerea unui drum "de unul singur" riscă să eșueze spre nicăieri. Educația pentru schimbare vizează elevii, cadrele didactice și părinții deopotrivă și își
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
puțini indivizi se comportă în maniera unui votant rațional: manifestând interes puternic pentru politică, dovedind un nivel de informare ridicat, prin absența afectelor și/sau alegerea dintre ofertele electorale în funcție de interesul general. În deceniile următoare, tipul administrativ a fost considerat reducționist și inadecvat, limitând înțelegerea contextului mai larg al mass-media și al jurnalismului. Într-o critică importantă adusă lui Lazarsfeld, Todd Gitlin (1978, p. 207) îi reproșa faptul că el și echipa sa au căutat doar "efecte" ale conținutului media specifice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
publicisticii eminesciene, în care surprinde filiațiile dintre scrisul artistic și cel jurnalistic, constantele și ineditul expresiei gazetărești. Interesul comentatorilor pentru Eminescu-publicist este motivat de regulă de rațiuni exterioare literaturii, subliniază Monica Spiridon 190, și acest lucru favorizează proliferarea unor comentarii reducționiste, ideologice, care denaturează receptarea gândirii politice eminesciene. Operând o lectură în paralel a beletristicii și publicisticii eminesciene, Monica Spiridon identifică un spațiu de convergență, de interferențe, care obligă la conceperea în complementaritate a celor două dimensiuni ale scrisului eminescian. Dincolo de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trebuie să depășească capacitatea antioxidanta a sângelui. Un punct care nu trebuie trecut cu vedere este faptul ca mesagerii ozonului, prin activitatea lor pe diferite celule, crează o varietate de efecte biologice la care nici nu putem visa în abordarea reducționista obișnuită folosind un 163 drog pentru o singură țintă. Această considerație poate explica pe departe efectul terapeutic superior al tratamentului cu ozon parenteral și topic. O altă caracteristică relevanță este modalitatea de a începe cu doze mici și rare de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
să se concretizeze În strategii pe termen mediu și apoi, neapărat, În strategii pe termene foarte lungi (25-50 ani) pentru a asigura continuitatea și complementaritatea acțiunilor economice. De obicei când se prezintă conceptul despre Noua Economie se face o interpretare reducționistă, În sensul că se accentuează numai anumite laturi ale acesteia, ca Societate Informațională, Societate a Cunoașterii și altele. Consider că pentru o analiză interpretare corectă a conținutului conceptului de Nouă Economie trebuie luate În considerare două aspecte fundamentale: infrastructura și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
să se concretizeze În strategii pe termen mediu și apoi, neapărat, În strategii pe termene foarte lungi (25-50 ani) pentru a asigura continuitatea și complementaritatea acțiunilor economice. De obicei când se prezintă conceptul despre Noua Economie se face o interpretare reducționistă, În sensul că se accentuează numai anumite laturi ale acesteia, ca Societate Informațională, Societate a Cunoașterii și altele. Consider că pentru o analiză interpretare corectă a conținutului conceptului de Nouă Economie trebuie luate În considerare două aspecte fundamentale: infrastructura și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acest punct de la Wilhelm von Humboldt, urmărind să înlocuiască modelul "taxonomic-behaviorist", pe care îl considera dominant în epocă, printr-o viziune "humboldtiană" asupra limbajului. Totuși, în cazul lingvistului american, acest proiect ambițios se autolimitează ca urmare a perpetuării unei viziuni reducționiste asupra creativității 80. Mai întâi, în ciuda intuițiilor sale, "Chomsky se menține pe de-a-ntregul în rama competenței lingvistice particulare"81, în special în "rama" sintaxei, ceea ce face ca el "să considere performanța [...] din punctul de vedere al competenței"82 și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cauzală, eludând caracterul de activitate "liberă"/"finalistă"/ "culturală" al limbajului și confirmând prin aceasta "incapacitatea radicală a unei concepții fundamental pozitiviste de a da seamă de creativitatea umană"83. Or, după cum a arătat Mircea Borcilă, "o asemenea poziție de principiu "reducționistă" se dovedește [...] profund inadecvată în raport cu esența limbajului, ca "activitate simbolică" sau "semnificativă", și cu specificul activităților "mintale" umane, în general. [...] O asemenea orientare epistemologică nu permite, în realitate, abordarea adecvată a dimensiunii autentice a "creativității semantice", în sens larg, și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cognitivă a devenit astfel obiectul unor critici îndreptățite venite din partea unor cercetători precum Eugeniu Coșeriu 104, François Rastier 105 și Mircea Borcilă 106. Obiecțiile au vizat, în principal, două probleme: (a) insuficiența fundamentării lingvistice a "lingvisticii cognitive" și (b) tratarea reducționistă a problemei creativității lingvistice și - cu precădere - a celei "poetice". 4.2.1. Prima dintre aceste deficiențe a fost semnalată de către Eugeniu Coșeriu într-o minuțioasă critică a teoriei prototipurilor ca fundament al semanticii "cognitive". După cum arată fondatorul integralismului lingvistic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
obiective, precum și poziția bergsoniană care face din imagine o amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita reificarea imaginii, vorbește de o cvasiprezență în conștiință, un obiect-fantomă ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Denis de Rougemont 26, Întruparea a mărit prestigiul corporalului, materiei ca receptacul, sanctificându-le, adică făcându-le demne de interes cunoscător. În varianta lui I.P. Culianu 27, Contra-Reforma a amputat imaginarul uman, lăsându-i omului deschisă doar calea nepericuloasă și reducționistă a cunoașterii materiei. Sintagma poate caracteriza și scrierile autorilor prezentați mai sus. Acoperirea vizează creștinismul ca suport îngăduitor al ateismului (asumat la Rorty, indicat ca posibilitate de exersare a libertății la Vattimo) și al dezvoltărilor non-teiste ale religiozității la Hick
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Sunt formele adecvate contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar putea fi într-o accepțiune guenoniană, a raportării la Tradiția primordială, semn al îndepărtării fizice, în timp, de momentul Revelației). Pe suportul acestor expresii amprentate secular socotesc autorii menționați că se poate configura
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
religiei semnalează o augmentare a statutului uman. La rândul lor, aceste demersuri post-seculare sunt condiționate istoric. Ele reflectă prefigurativ (ca puncte de cristalizare) actuala stare de spirit a omului occidental. Biserica a fost mereu pe măsura credincioșilor ei. Receptarea ușor reducționistă a discursului teologal ca îndemn spre bune practici sociale indică orientarea actualei lor apetențe religioase. Ce pot să însemne toate acestea Rorty, Vattimo, Girard, Wilson, Hick socotesc caritatea, smerenia, responsabilitatea și activismul drept prelungiri contemporane ale religiozității. Acestea se află
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de tehnici inclusiv de control și, prin asta, de prevenire a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul cel mai frecventat în cartea pe care o comentăm, delimitîndu-se onest și elegant de teoriile reducționiste, cele care văd în biopolitică un simulacru rudimentar, o politizare a corpului, ca la sociologul Ferenc Feher, sau o biologizare a politicii, precum la Carl Schmitt, receptînd critic teoriile promovate de Giorgio Agamben, Școala de la Frankfurt, Axel Honnert, Habermas, Viorella
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]