370 matches
-
al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă să transpară nu doar prin discursul teologic sau filozofic, ci în viața comunitară și de fiecare zi, în mentalitatea comună faptul că Realitatea ultimă nu e reductibilă la o instituție, oricît de venerabilă ; că doctrina și instituția religioasă sînt esențiale ca instanță mediatoare spre Adevărul ultim, dar nu îl circumscriu, nu i se substituie, nu îl domină. Principiul libertății religioase a omului poate fi privit ca un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de recunoaștere mutuală". Resursele actuale și potențiale, continuă autorul, sunt legate deci de apartenența la un grup, ca ansamblu de agenți care nu sunt doar caracterizați de trăsături comune, ci și de relații permanente și utile. Aceste relații nu sunt reductibile la relațiile obiective de proximitate în spațiul fizic, geografic, sau chiar în cel economic și social, deoarece relațiile sunt fondate pe schimburi concomitent materiale și simbolice, a căror naștere și perpetuare necesită re-cunoașterea acestei proximități. Ca atare, volumul de capital
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acest aspect al teoriei cauzale a referinței vorbește Toma Pavel și îl numește structural 15, el aplicându-se atât numelor proprii cât și celor ficționale. Contrar altor opinii care consideră că numele personajelor ficționale se opun numelor persoanelor reale, fiind reductibile la grupuri de descrieri definite, Toma Pavel vorbește în ambele cazuri de "designatori rigizi, atașați obiectelor individuale, independent de proprietățile obiectelor", fără nicio diferență structurală 16. (Toma Pavel consideră semantica lumilor posibile inadecvată pentru specificarea naturii discursului ficțional, de aceea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și de prima ispită"37. Despre romanele trăiriste, "existențialiste", "realiste" ale lui Eliade pe care le încadrează într-o literatură a "autenticității" și a "experienței", Ovid S. Crohmălniceanu spune că "personajele-mituri, disputele intelectuale, speculațiile filosofice și "trăirile" lor morale (sunt) reductibile aproape toate la eseistica lui Mircea Eliade, multiplicată acum în tot ce spun eroii săi"38. Gheorghe Glodeanu consideră interesul scriitorului pentru cuceririle științelor exacte (interes cu ecou în plan literar), iar mai târziu spiritul enciclopedic și admirația manifestă (v.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pe dimensiunea problematicului și a teoreticului, ceea ce înseamnă că presupune o mare doză de construcție, de creație. Blaga reproșează lui Kant faptul de a fi redus cunoașterea de tip II la tipul I de cunoaștere 294. Or, ele nu sunt reductibile, alcătuind o dualitate de neînvins, după cum arată Blaga în Cunoașterea luciferică. Încă un aspect face ca această distincție să fie definitivă: cunoașterea de tip I se limitează la aplicarea categoriilor la datele lumii concrete, pe când cunoașterea de tip II presupune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt speciile, ecosistemele sau biosfera ca întreg 46. Recunoaștem faptul că grupurile de oameni se pot constitui formal și își asumă, ca grupuri, anumite responsabilități, și revendică, tot la nivel de grup, anumite drepturi. Aceste drepturi și responsabilități nu sunt reductibile la drepturile și responsabilitățile membrilor care le compun. Este de discutat dacă un asemenea grup este o structură abstractă sau o mulțime de indivizi, dar acceptăm că asemenea grupuri au statut moral. Problema este dacă aceste grupuri au statut moral
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
toate sistemele care funcționează pe baza unor regularități, de la sistemul social și economic de tip capitalist la sistemul solar, ceea ce nu se poate admite. De aceea, vom respecta aceste sisteme, dar nu le vom acorda statut moral întrucât ele sunt reductibile la valoarea vieții creaturilor vii care le alcătuiesc, acum și în viitor, cu toate că aceste ființe sunt dependente de aceste sisteme. În concluzie, acordăm statut moral entităților prezente sau viitoare care urmăresc un bine ce la este propriu și a căror
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă între individualism și etica holistă a mediului deoarece bunăstarea comunității ecosistemice ca atare nu este reductibilă la suma bunăstării indivizilor. Dimpotrivă, în anumite împrejurări, bunăstarea comunității poate fi în contradicție cu bunăstarea unor indivizi. Or, din punct de vedere ecosistemic, bunăstarea întregului are prioritate față de părțile sale103. Dacă așa stau lucrurile, atunci recunoaștem că holismul etic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității este o medie de tip statistic a bunăstării indivizilor, pe când în cazul perspectivei holiste bunăstarea societății nu este reductibilă la bunăstarea indivizilor. Altfel spus, dacă într-o comunitate de 100 de persoane au fost făcute într-un an 100 de excursii, îi revine fiecărui individ câte o excursie, chiar dacă în realitate unii au stat acasă, iar alții s-au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
al așa-numitului șovinism omenesc ne propun Richard și Val Routley 132. Voi prezenta în continuare în detaliu contribuția celor doi. Gândirea și etica de tradiție occidentală presupun asumarea unei atitudini șovine în sensul că valoarea și moralitatea sunt considerate reductibile la interesele clasei oamenilor. Tot ce nu aparține acestei clase este considerat inferior și este privit discriminatoriu. În sens tare, se consideră că restul entităților au valoare numai în măsura în care servesc intereselor omului, în sens slab, că marile valori sunt alocate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indivizi, și anume, agenții morali, au o valoare intrinsecă. Regan deosebește între valoarea intrinsecă a agenților morali și valoarea intrinsecă a experiențelor trăite de aceștia, așa cum ar fi satisfacerea anumitor plăceri sau preferințe. Valoarea intrinsecă a agenților morali nu este reductibilă și nici comensurabilă cu valoarea intrinsecă a experiențelor acestora, fie chiar și cu totalitatea acestor experiențe.218 Drept consecință, valoarea intrinsecă a unei ființe umane nu crește sau scade dacă viața pe care o trăiește este mai plăcută sau mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
responsabilitatea omului față de natură în sensul manifestării grijii față de păstrarea integrității ei. Teoreticienii mediului accentuează asupra schimbării de perspectivă, oarecum în sensul unei schimbări de paradigmă, prin adoptarea unui nou mod de gândire, diferit de cel tradițional, impregnat de mecanicism, reductibil la măsurarea cantitativă a proceselor, produs prin imitarea fizicii de tip newtonian. Noul mod de gândire, efect al unei conștiințe ecologice, este holist și calitativ. De fapt, chiar și în fizica newtoniană explicațiile depind de asemenea factori de tip calitativ
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
subit de la „cher collègue” la „cher ami” și, în cele din urmă, la sfârșitul anilor ’60, fără îndoială subinfluența întâlnirii de la Chicago, la „cher Stig”, „cher Mircea”. Beneficiile care sunt de așteptat de la o lectură atentă a acestei corespondențe sunt reductibile în esență la două ordine de idei. Din punctul de vedere al istoriei studiilor religioase, avem o galerie de portrete ale unor personaje de primă importanță în câmpul istoriei religiilor, care cu greu își găsește vreo paralelă în recenziile pretențioase
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
observații, care nu trebuie luate în serios, în marginea lecturilor mele... Dar ar fi interesant de făcut un tabel al celor mai răspândite simboluri și de văzut dacă oul, nodul, cochilia, perla etc. semnifică peste tot același lucru, dacă sunt reductibile la un limbaj comun, sau dacă nu cumva diversele cercuri culturale le-au folosit într-un mod destul de diferit. Dar sarcina este dificilă și, între timp, ceea ce rămâne din civilizația noastră se prăbușește (nu suportă ultimele cunoștințe, se distruge analizându
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un eseu : „Problema moralei - eterna ̀ ntrebare : ce este bine și ce este rău - m-a preocupat cu înverșunare și durere din primii ani ai tinereții” - cf. Ipocrizia disperării, p. 86), toate aceste înfățișări ale răului sunt, în viziunea lui, reductibile la stupiditate, la prostie ; există un fel de idealism al prostiei care l-a fascinat irezistibil pe Mazilu și pe care el l-a aureolat în faimoasa sintagmă Proștii sub clar de lună. „Un om prost nu poate fi niciodată
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fie intenționată de autor, conștientă, fie inconștientă, depășind intențiile inițiale (acest din urmă aspect nu era presupus de critica "tradițională"). Prin analogie cu fenomenele lumii fizice, critica, să-i zicem, scientifică este de părere ca fenomenul literar (și artistic) este reductibil (nu ireductibil ca în critica intuitivă) și cognoscibil, analiza lui sistematică, "la rece", neavând darul să distrugă emoția cititorului, ci să i-o explice, aducând în lumina conștiinței reacții tulburi, insesizabile din timpul lecturii. Este aici, desigur, o prelungire a
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
acuzele bolnavului reumatismal, mai ales la cei cu afecțiuni ale coloanei vertebrale. Denumită și miopatia paravertebrală tardivă sau cifoza lombară dobândită a adultului, camptocormia se caracterizează printr-o cifoză lombară posturală, perfect reproductibilă pasiv sau În decubit, dificil și incomplet reductibilă sub efectul contracției voluntare a mușchilor spinali posteriori și rezultând din deficitul funcțional al acestora. Bolnavii acuză uneori lombalgii și radiculalgii ale membrelor inferioare, palparea maselor musculare neevidențiind amiotrofie netă sau asimetrie, iar electromiograma evidențiază de obicei trasee miogene la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
suprafața lichidului, iar particulele de steril se udă cu apă și cad la fundul vasului; spuma se îndepărtează iar minereul util concentrat se supune proceselor chimice de obținere a metalelor; Aducerea compușilor chimici din minereu într-o formă ușor prelucrabilă (reductibilă), ca să nu dea naștere la prea mulți produși de reacție; ex: calcinări simple (arderi, descompuneri) sau oxidative în prezența aerului: ZnCO3 → ZnO + CO2 CaCO3 → CaO + CO2 ZnS + 3/2 O2 = ZnO + SO2 2FeS2 + 11/2 O2 = Fe2O3 + 4 SO2 Prelucrarea
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
zonă centrală este cea din care pornesc inițiativele, atitudinea practică, fiind în același timp sediul identității cu sine. În calitate de ființă practică, persoana vizează și provoacă lumea din jur, și nu doar se adaptează. Motivația are autonomie conjuncturală, e multifațetată, nefiind reductibilă la unul sau câteva principii motivaționale. Persoana se maturizează treptat, ajungând să fie capabilă de dragoste, de un sens extins al sinelui, simțindu-se sigură, încrezătoare, acceptându-se pe sine, la nevoie cu umor și cu o filosofie de viață
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se răspândește - ceea ce stă în destinul ei - diferența lor e menită să se neutralizeze. Distanța care califică genialitatea nu e din acest punct de vedere decât temporară: între poetul profet și cei care îl urmează nu e decât un interval reductibil. Saint-simonismul oferea astfel în același timp o formulă prin care optimismul progresist al iluminismului era aplicat în câmpul realităților naționale, și una dintre cele mai simple "rețete" de producere a geniului. 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
centrale ale notațiilor de la 1868 este anatomia efectelor ne intenționate ale schimbărilor produse în societate. În absența unei mature examinări a contextului, în absența apelului la prudență și la gradualism, moder ni zarea nu poate produce decât acel efect secundar reductibil la apariția unui hibrid cultural și politic, a unui mutant ce nu se încadrează în legile de evoluție a progresului. Din acest punct de plecare a filozofiei liberal conservatoare, critica lui Maiorescu este o invitație la aban donarea optimismului naiv
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sau mutarea de la o figură la alta a anumitor caracteristici. în ultimele 12 două aspecte ale travaliului visului, Jacques Lacan nu ezită să recunoască, făcând explicită referire la Quintilian, figurile retorice: metafora și metonimia. Tot la metaforă și metonimie sunt reductibile cele două axe ale limbajului: paradigma și sintagma. După Jakobson, aceste două axe se structurează pe două tipuri de afazie (tulburări de limbaj): afazie sintagmatică - afazie paradigmatică. Importanța și tăria discursivă a metaforei și metonimiei, a figurilor retorice, ne sunt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mai juste interpretări, dar Eco crede în formularea unor criterii de control care să permită măcar delimitarea interpretării de uz. Astfel, impulsurile interpretative trebuie controlate/confirmate de o coerență internă a textului (prin identificarea izotopiilor semantice constante) și să fie reductibile la criteriul de economie (ignorarea insignifianței). Prin urmare, fără a avea virtualmente limite, textul își conține totuși propria intenție (intentio operis), independentă de cele ale autorului și lectorului, dimensiune care indică prima suprainterpretarea. Eco nu susține că ar fi niște
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
unei radicale voințe de geometrizare și de abstractizare, iar conceptele teoretice și ideile abstracte capătă pondere materială și formă cuantificabilă. Construcția și destructurarea sînt, în acestă amplă demonstrație, strategiile majore ale artistului. El a descoperit, asemenea fizicienilor, că lucrurile sînt reductibile, că orice structură poate fi analizată pînă la particulele sale ultime și că acestea, odată descoperite, devin surse proaspete pentru cele mai neașteptate construcții. Chiar dacă varietatea acestor elemente primare nu este foarte mare - ele pot fi reduse, în definitiv, la
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
în cazuri dintre cele mai ilustre, de condamnarea la moarte civilă. Granița dintre spațiul estetic și cel penal este abolită, prin introducerea crimei ideologice. Ca de atâtea ori, ordinea totalitară este inserată teleologic în evoluția istoriei și partidul comunist este reductibil la un instrument al progresului. "Reacțiunea", la nivel estetic și politic, se cere identificată/ neutralizată: polemica cu "poetul neangajat" oferă imaginea fasonată bolșevic a unui trecut recent, a cărui violență revoluționară delegitimează orice tentativă de a invoca izolarea. Primatul ideologic
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]