1,579 matches
-
de limbă par absurde sau contradictorii. Acum o jumătate de secol, Alexandru Graur observa indignarea unor cititori sau ascultători față de presupusa folosire improprie a termenilor a deservi și deservire. Tema a fost reluată în „Capcanele” limbii române, carte din 1976, reeditată în 2009 sub îngrijirea lui Liviu Groza: „Ni se spune că de fapt a deservi înseamnă «a face un rău serviciu», adică «a dăuna», așa cum a decolora, de exemplu, este contrariul lui a colora. Lucrurile nu stau așa. În primul
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
de rău nu-l grăia.” Cel care va consemna însă toate aceste istorii de familie nu va fi un urmaș al dinasticului Antonie, ci al întâiului născut, Constantin. Este vorba de memorialistul Radu Rosetti (1853-1926), căruia Editura Humanitas i-a reeditat de curând, în proaspăta colecție „Vintage”, Amintirile. (Un prim volum al acestora, de fapt, intitulat Ce am auzit de la alții.) Memorialist, cum spuneam, dar și istoric, genealogist, prozator, Radu Rosetti e un autor, așa-zicând, născut la maturitate. Până atunci
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
Nicolae Manolescu Deși prezent în cele mai recente dicționare literare, Ștefan Ciobanu (1883-1950), profesor de literatură veche la Chișinău (1926-1938) și la București (1938-1949), membru al Academiei Române, autor al unei foarte temeinice Istorii a literaturii române vechi (1947, reeditată în 1989 de Dan Horia Mazilu), este aproape uitat astăzi. Din aceeași generație cu Nicolae Cartojan și Sextil Pușcariu, pionieri și ei ai studiului literaturii din secolele XVI-XVIII cu mijloacele secolului XX, Ștefan Ciobanu venea din Basarabia și predase la
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
de istorie literară. Mai nimeni nu mai pomenește astăzi de Romanische oder walachische Sprache und Literatur din 1937 a lui Mihail Kogălniceanu, prima încercare de acest fel, când autorul avea 20 de ani și era student la Berlin (o va reedita fiul lui în 1895). Nici de Crestomația sau analecte literare din 1858 a lui Timotei Cipariu nu se mai știe, a cărei prefață este totuși o încercare mult mai amplă decât a lui Kogălniceanu de a „schița” o istorie a
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
biografii. Tot în Lepturariu i-a descoperit pe poeții evocați în Epigonii. Uitată complet e Crestomația română a lui Moses Gaster din 1891. Ca și Istoria limbii și literaturii române, prima istorie propriu-zisă, aceea a lui Aron Densusianu din 1885, reeditată în 1894, ca și Schițe de istoria literaturii române a lui V. Ureche, tot din 1885, ca și, un an mai târziu, Istoria limbii și a literaturii române a lui I. Nădejde, ca și, în fine, Introducere în istoria limbii
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
imprimări discografice în variantă CD, imprimări editate la case importante de discuri cum sunt Sony Classics, PolyGram, Time Warner, Helicon și altele; iar albumul "Messias" de Haendel s-a bucurat de un succes care a făcut ca acesta să fie reeditat succesiv într-un număr de peste un milion de exemplare.
O suită de concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6699_a_8024]
-
condescendență unui superior, în vreme ce acesta din urmă se poate simți profund ofensat de un asemenea tratament. Am mai scris asupra acestui subiect, în urmă cu zece ani (în România literară, nr. 39, 1999). Revin asupra lui pentru că tocmai au fost reeditate (sub îngrijirea lui Liviu Groza, București, Humanitas, 2009) două lucrări de cultivare a limbi aparținând lui Al. Graur: "Capcanele" limbii române (din 1976) și Dicționar al greșelilor de limbă (din 1982). În ambele, lingvistul explica și combătea definiția neutră, care
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
Cosmin Ciotloș Când își reedita, în 2002, Elegiile politice, Ion Gheorghe rupea o tăcere care durase un deceniu și jumătate. (Cel mai apropiat volum anterior, Zalmoksiile, fiind din 1988.) S-a scris puțin despre această ediție a doua, tot atât de puțin cât se scrie în genere
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
Nicolae Manolescu Au fost reeditate de curând în Franța două cărți ale scriitorului german Lion Feuchtwanger. Apariția a căpătat importanța unui eveniment. Nu atât datorită valorii literare a cărților, cât soartei uneia dintre ele și anume romanul Evreul Süss (1925). Pornind de la roman, regizorul german
Cazul Lion Feuchtwanger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6491_a_7816]
-
1848-49. Scrise la senectute, în 1885, și editate postum, zece ani mai târziu, memoriile acestui interesant personaj nu s-ar zice că i-au preocupat pe istoricii literari, în ciuda faptului că, sub o formă sau alta, ele au mai fost reeditate în ultimele decenii. Astfel, după ediția din 1895, apărută sub auspiciile Tipografiei A. Mureșianu din Brașov, prima reeditare (parțială) survine în cadrul lucrării Memorialistica revoluției de la 1848 în Transilvania, îngrijită de Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988) și
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
și pretențiile, uneori fanteziste, ale autorului, era totuși abrupt și departe de norma limbii literare. Apoi, între 1944 și 1989, romanul a fost pur și simplu interzis, fiind considerat nepublicabil chiar și atunci când puseele anti-rusești ale lui Ceaușescu deveniseră acute. Reeditat între 1990-1991 la Chișinău, romanul lui Stere a fost victima inexplicabilei opțiuni a cercetătorului Vasile Badiu, care a retipărit primele patru volume ale ciclului după ediția I, iar următoarele patru după cea de-a IV-a. În sfârșit, marele editor
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
reprodus în Puțină gramatică, II, 1988, p. 94), propunea o soluție utopică: „cel mai bine ar fi să renunțăm atât la încontinuu, cât și la incontinuu, de vreme ce continuu e suficient pentru a exprima ideea" (Dicționar al greșelilor de limbă, 1982, reeditat în 2009, p. 42). Evoluția limbii sa îndreptat însă în direcția opusă: departe de a fi eliminat, încontinuu a devenit o formă foarte frecventă. În ultimii ani, încontinuu a căpătat însă un concurent redutabil în anglicismul non-stop. Înregistrat de Florica
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
talentul, un talant neprețuit. Poet convertit la dramaturgie și jurnalist, Matei Vișniec publică în România, în perioada 1980- 1984, trei volume de versuri: La noapte va ninge, Orașul cu un singur locuitor, Înțeleptul la ora de ceai, care vor fi reeditate într-o ediție-antologie în anul2004. Convertirea la dramaturgie nu anulează fidelitatea pentru poezie, iar raportul dintre cele două este de adiacenți. Stabilit în Franța din anul 1987, Matei Vișniec semnează peste 20 de piese de teatru, scrise în limba franceză
Matei Vișniec - „Și eșecurile sunt fructul eforturilor noastre“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6356_a_7681]
-
Caragiale. E un joc de speculație elevată. Nici mai mult, nici mai puțin de atât. Nu mi se pare deloc improbabil ca la originea acestui joc intelectual să stea o relectură a volumului Martei Petreu, Filosofia lui Caragiale, de curând reeditată cu adăugiri în seria de autor de la Polirom (prima ediție apărând în 2003, la Albatros). O carte care aceluiași Nicolae Manolescu i se păruse, în Istoria critică, „adorabilă” și pe care, acolo, o rezumase cu vădită plăcere. Dovadă alternanța alertă
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
română, Lucruri și, respectiv. Viața, mod de întrebuințare. Radicalismul nouveau roman al literaturii lui Perec, care i-a asigurat succesul printre prietenii din Oulipo, nu și în rândul marelui public, a fost cauza pentru care romanele n-au mai fost reeditate și nici băgate în seamă de critică de la sfârșitul anilor 1970 înainte, când apărea cel din urmă dintre ele. Condotierul se tipărește abia acum, cu o prefață foarte savantă, care încearcă să deslușească o intrigă la fel de voit dificilă ca și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
și Doru George Burlacu. Prefață de Aurel Sasu, Editurile Comunicare.ro, București, și Eikon, Cluj-Napoca, 2012. Remarcabil efortul editării Jurnalelor lui Constantin Fântâneru, parte a unui proiect vizând readucerea în actualitate a întregii opere a autorului celebrului, la apariție, Interior (reeditat în 1981, de Ștefan Borbély, colecția Restituiri), dar și al unui studiu, și el reeditat acum, despre Lucian Blaga. Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu pun la dispoziția cititorului de azi o ediție critică acurată și inteligent alcătuită
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
2012. Remarcabil efortul editării Jurnalelor lui Constantin Fântâneru, parte a unui proiect vizând readucerea în actualitate a întregii opere a autorului celebrului, la apariție, Interior (reeditat în 1981, de Ștefan Borbély, colecția Restituiri), dar și al unui studiu, și el reeditat acum, despre Lucian Blaga. Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu pun la dispoziția cititorului de azi o ediție critică acurată și inteligent alcătuită. O selecție din Caietele acoperind perioada 1969-1973 este organizată sub titlurile Halucinația ideatică, Semenul uitat
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
care o căuta întorcînd spatele vieții publice, cuprins fiind și de o fervoare mistică (de altfel, face o traducere din limba rusă a Sfîntului Ignatie Briancianinov, Cuvînt despre moarte. Ediția, publicată mai întîi la Editura „Pelerinul Român”, Oradea, 1993, și reeditată la Editura „Ileana”, în 1997, este însoțită de o scurtă prefață și de un laborios sistem de note întocmit de Monciu-Sudinski). E interesant de remarcat că Monciu-Sudinski a fost acuzat de diaspora română că ar fi făcut un pact cu
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
scrie aproape singur, Kraus lua în derâdere viața intelectuală a vremii, fără menajamente. Toată lumea îl ura pentru limba lui drăcească, toată lumea îl citea cu sfințenie. Aforismele, o dată adunate în volum, în 1909, sub titlul Ziceri și Contra- Ziceri, și rareori reeditate după aceea, erau teribile în laconismul lor expresiv. Vienezii au avut o anumită predilecție pentru gen, de vreme ce și Ludwig Wittgenstein, mai tânăr cu un sfert de secol decât Kraus, a scris unele care vor deveni la fel de celebre ca și ale
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
ei, dar nu comunicăm. Au acumulat suferințe și reproșuri tăcute la care n-am fost atenți, acum e prea târziu. Își și au viața lor. Și încă o frază pe care nu pot să n-o rețin: „În fiecare zi reedităm isprava imbecilității fericite de a ne crede eterni.” Brusc și fără legătură cu ceva, îmi amintesc că tata avea o vorbă, probabil răspândită în Banat: „Ții cu bețârcul.” Cu autoritatea, adică (Bezirk). Cum nu cunoșteam cuvântul, înțelegeam bețâc. Fiindcă o
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4590_a_5915]
-
cunoscuți de toată lumea. Cum articolul se adresează editorilor, Al. Piru nu se sfiește chiar să accentueze: „De ce se încurajează prostul gust, reeditîndu-se mereu aceiași scriitori mediocri din trecut, cu tiraje de masă, în colecții și în afara colecțiilor? De ce nu se reeditează cărțile bune, al căror tiraj, oricît de mare, s-a epuizat în cîteva zile?”. Iar cum se știe bine că editorii nu erau o categorie independentă în regimul comunist, întrebările lui Al. Piru sînt de fapt retorice și dau seamă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4640_a_5965]
-
Manolescu Cu ocazia publicării înPleiade a prozelor lui Drieu la Rochelle (1893-1945), s-a pus, din nou, întrebarea dacă operele unor colaboraționiști și extremiști notorii, îndeosebi din timpul Ocupației, precum Céline, Jouhandeau, Morand, Chardonne, Rebatet, Brasillach sau Montherlant, pot fi reeditate astăzi în integralitatea lor. Din volumele lui Drieu din Pleiade lipsește, de pildă, Jurnalul ținut de scriitor între 1939 și 1945, în care atașamentul față de hitlerism este cât se poate de limpede. Editorului actual i s-au părut, nu fără
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
încolo. Răspunsul la întrebarea de la care am pornit este împărțit. Unii, chiar dintre legatarii testamentari (între ei, văduva lui Céline, care are 100 de ani), se opun publicării anumitor texte. Alții nu văd o piedică serioasă în faptul de a reedita texte care proclamă idei condamnate de istorie. „În artă, remarcă romancierul Claude Simon, distins cu Premiul Nobel, un ticălos nu vrea să însemne nimic.”: Și cum mulți dintre scriitorii de mai sus sunt valoroși, ideea ar fi că opera lor
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
Adina Dinițoiu De curând a fost reeditat, la Editura Casa de Pariuri Literare, volumul de poeme jucăria mortului de Constantin Acosmei, apărut inițial în 1995 și aflat acum la a patra reeditare - o ediție frumoasă, revăzută de autor (cu o prefață de Daniel Cristea- Enache). E un
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
cuvinte de apreciere, corectura nu este la înălțime. Ceea ce, desigur, nu face bine unui text repus în circulație, într-un alt context literar, după 120 de ani. Mai simplă a fost misiunea lui Ion Buzași și Ion Moldovan de a reedita, pentru prima dată în volum, micromonografia pe care a dedicat-o lui Augustin Bunea istoricul Ștefan Manciulea. Practic necunoscută în țară, deoarece în 1969 Biserica Română Unită cu Roma continua să rămână interzisă, ca și revista Buna Vestire, ce apărea
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]