1,230 matches
-
decât să accentueze criza contabilă contemporană. Astfel, autorul atrăgea atenția asupra faptului că în România sunt necesare schimbări de ansamblu cum ar fi: „orientarea contabilității românești către o concepție dinamică”, „orientarea spre managementul întreprinderii”, dar mai ales este necesară perfecționarea referențialului contabil prin: precizarea terminologiei, definirea clară a obiectivelor contabilității, stabilirea utilizatorilor și a schemei de preferințe după care sunt satisfăcute nevoile lor informaționale, definirea clară a tuturor principiilor care operează în contabilitatea românească și explicitarea lor, introducerea tablourilor de flux
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
urmează îmi propun să abordez o serie de probleme legate atât de convențiile de bază ale contabilității, cât și de politicile și principiile contabile, deoarece nu putem vorbi despre contabilitate creativă fără să ne raportăm la un cadru, la un referențial. Din acest punct de vedere, pentru a putea descrie tehnicile de contabilitate creativă care își au izvorul în gradele de libertate îngăduite de politicile și principiile contabile, trebuie ca mai întâi să analizăm critic aceste elemente, să relevăm care sunt
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cu Directivele contabile europene reprezintă una dintre cele mai curajoase provocări. Toate organizațiile și instituțiile la care s-a făcut referire, atât cele de talie națională, cât și cele de talie internațională, se preocupă de dezvoltarea contabilității și de armonizarea referențialelor contabile, în scopul îmbunătățirii calității informației care este transmisă utilizatorilor situațiilor financiare, deoarece contabilitatea nu este redusă la funcția de întocmire și de clasare a documentelor sau a altor înscrisuri, ci contribuie la conducerea entităților, într-o manieră care corespunde
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
sau reguli cu valoare de principiu în domeniul contabilității financiare; 2) uniformizarea limbajului contabil internațional în limba engleză (limba oficială a IFRS-urilor și cu atât mai mult a US-GAAP-urilor), prin elaborarea unor dicționare oficiale ale IASB și FASB; aceste referențiale reprezintă elemente de bază pentru toți profesioniștii contabili și pentru toate firmele, chiar dacă le aplică întocmai sau nu; 3) elaborarea unor norme mai clare, mai transparente din punctul de vedere al prezentării principiilor contabile care le guvernează, prin indicarea explicită
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
oarecum virtuală, polifuncțională și deschisă. Presupune și o parte invizibilă sau „misterioasă”. Ea însăși poate fi un construct cultural sau rezultatul unei opinii sau reprezentări personale. Profesorii se bazează uneori pe ipoteze de lucru, pe aproximări ale competențelor având ca referențial ultim niște concretizări posibile ale acestora. Așa cum scrie și Perrenoud (1998, p. 49), competența e o chestiune de conformism și obișnuință. Nu putem afirma cu certitudine că o competență a fost achiziționată complet, pentru totdeauna. Din faptul că un elev
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
performanța altuia, distribuția performanțelor constituind norma. Redăm în tabelele de mai jos o succintă recapitulare a trăsăturilor ce caracterizează strategia formativă și cea normativă a contextualizării evaluării (cf. Meyer, 2000, p. 41). Evaluarea formativătc "Evaluarea formativă" Evaluarea normativătc "Evaluarea normativă" Referențialul în conformitate cu care se face evaluarea se schimbă în cele două situații (vezi și Kerlan, 1988, p. 20). Obiectele măsurate în cazul evaluării normative sunt produsele, selectate uneori arbitrar de profesori. În situația evaluării formative se vor avea în vedere procesele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cicluri de învățământ. De asemenea, o astfel de materializare a unui parcurs poate deveni factor relevant pentru întreaga biografie a elevului, rămânând în viața sa ca un element cu reverberații emoționale profunde. Portofoliul ca dosar de evaluare va servi ca referențial al măsurării performanțelor elevilor. Uzanța portofoliului se înscrie în procesul de evaluare continuă (de parcurs), dar și sumativă (de final), prin strângerea unor elemente ce dau seamă de performanțele elevilor după o etapă de învățare. În acest al doilea caz
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de acordare a notelor, pentru asigurarea coerenței și comparativității acestor note la nivelul întregului sistem de învățământ. Din dorința de a crește obiectivitatea și precizia evaluării, s-a pus problema structurării unor referențialuri clare și unice în evaluare și notare. Referențialul evaluativ este constituit dintr-un sistem de referință ușor de circumscris în plan real la nivelul conduitelor expresive ale elevilor. Referențialurile se pot constitui din mai multe elemente (cf. Voiculescu, 2001, pp. 133-134): - referențialuri de activități (în care sistemul de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
p. 218): a) standardele de performanță. Sunt norme evaluative construite la nivel macroeducațional și care sintetizează cerințe globale ale educației redate în termeni de competențe generale, dar decelabile la nivelul proceselor și produselor educaționale; b) indicatorii de performanță. Sunt sisteme referențiale mai concrete, deduse din standardele de performanță, ce sunt coextensive capacităților și subcapacităților specifice unor discipline sau tipuri de activități educaționale; c) descriptorii de performanță. Aceștia apar explicitați ca o suită de enunțuri normativ-valorice care circumscriu activități și performanțe probate
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu foarte sigure în furia valurilor) pentru a semnaliza eșecurile raționalității, naufragierea acțiunii intenționate (pentru crearea de avuție) în bancul de nisip constituit neintenționat de mișcările ofensive și defensive din bătălia din adâncurile subiectivității (prin legile mecanicii „iraționale” a intereselor). Referențiale antropice Ca atare, Economia nu-și întemeiază ipoteze pe simțurile al căror semnal este atestat de experiment, ci pe ceva ce constituie reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acceptanței principiale ca egalitate, similitudine, consistență, sens decelabil rațional etc., evident din nevoia de a opera cu preconceptele de omogenitate și reversibilitate din concepția mecanicii. Ipoteza fondatoare a echilibrului din teoria microeconomică, chiar și când viziunile tutelare au oscilat față de referențiale (de la mecanism, la organ, apoi la automat, sistem cibernetic și spațiu virtual), conferă certitudine predictivă, dar din păcate rezultatul are valoare în sine, el spune ceva care nu explică decât starea de echilibru și fluctuațiile ei în contextul ipotetic, abstract
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În expresie fenomenologică, Economia, pe de o parte, se reduce (după metoda matematică) la o stare punctiformă a materialității vieții, nevoile, și, pe de altă parte, transcende (după metoda metafizicii) la un univers inflaționist, al așteptărilor legitimate de randament. Dar referențialele Economiei nu sunt în sine nici materialitatea, nici spiritualitatea, deși operează cu acestea. Demersul Economiei vizează explicit structura comportamentului uman stabilizat de obiectivitatea nevoilor și tulburat de subiectivitatea aspirațiilor. Pe treapta de jos a funcționării sale, Economia este o știință
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ș.a.m.d. și mai ales scoate în evidență fatalitatea intercondiționărilor. Lumea ca materialitate scalată, intersubiectivitate învățată și finalitate contextualizată. Consecințele se explică în contexte, acestea fiind în esență o problemă de convenție, de înțelegere, de diferențiere geometrică prin internalizarea referențialelor. Lumea este ceea ce reușește să înțeleagă, să explice și să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc de interese, scopuri, așteptări sau valori, ca dialectică a normei și ca discernământ procedural. Termenul distinctiv pentru această cogniție ar putea să genereze unele percepții
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dicteu (de inițiați), toate fiind însă aproximări ale inversiunii, trăiri subiective ale conexiunii la universul mental, la mișcarea subtilă a minții. Inversiunea despre care vorbim vizează transformările în context intersubiectiv, de schimbare radicală a poziției reflexive, care configurează prin alte referențiale cognitive universul conceptual. Inversiunea pe care am numit-o abstractă se referă la prima mare străpungere înspre autoreflexivitate, o întoarcere a conceptului spre sine însuși, spre interior, echivalentă cu învestirea conceptului cu conștiință de sine, cu evadarea din relația definitorie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
transformări esențiale ale conținuturilor cogniției pe dialectica dintre divizare și integrare a cunoștințelor, ca forme de mișcare specifice evoluției cunoașterii. Este o procesualitate transformațională ce implică și creșterea cantitativă a cunoștințelor și rafinarea lor calitativă, ca sinteză mereu reînnoită a referențialelor gândirii, ca dinamică în fapt a contextelor înțelegerii și explicației. Cunoașterea este eminamente nedesăvârșită și prin faptul că implică tetraedre conceptuale, proba și ca expresie a determinărilor lumii conștiente în reperele cvadridimensionale ale continuumului spațio-temporal. Se știe (fără să fac
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
analizei unei științe numite sociale, chiar și psihologia aliniindu-se acestui tipar de influențe. În sens general, ideea creează imaginea de ordine a lumii, pe care omul prin informație, înțelegere și explicație devine conștient de poziția sa și de existența referențialelor identitare. Este cazul, între altele, al funcției cosmologiei, care se ambiționează să lumineze inserția omului în univers. În acest caz, ideea creează imaginea universului și nu universul în sine, deși prin faptul conștienței relaționate universul este chiar ceea ce realizăm că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
implicați. Dacă are ceva relevanță nu s-ar putea menționa decât raporturile intervenite în consistența principiilor și natura operatorilor. Disjungerile, când intervin, sunt în același timp de sens și de nivel. Prima fractură a algoritmilor înțelegerii înseamnă schimbarea radicală a referențialelor, când consistența devine paraconsistență, în timp ce operatorii abstracți se configurează situațional, creează contexte. Această mișcare subtilă, din clasa inversiunilor în căile cognitive, ține în egală măsură de experiența teoretică și de experiența practică, își lărgește orizontul de semnificații cu aliniamentele metateoriei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cel care este considerat drept principiu ordonator al lumii actuale aflate la confluența a două paradigme, una aflată în centrul primei modernități, cealaltă generatoare a globalizării ca a doua modernitate. Corecția este radicală deoarece conceptualizarea clasică a Economiei are ca referențial de bază concurența, practic o translatare a principiului adversității specific lumii preglobale în sistemul său noțional. Problemele grave nesoluționare de concentrarea avuției, dar și a factorilor primari, bunăoară, nu pot fi separate de efectele concurenței, după cum nu pot fi depășite
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sistemul său noțional. Problemele grave nesoluționare de concentrarea avuției, dar și a factorilor primari, bunăoară, nu pot fi separate de efectele concurenței, după cum nu pot fi depășite tendințele monopoliste cu extensia controlului discreționar al piețelor globale fără să se schimbe referențialul concurenței excluzive. Mai sunt și alte provocări de neevitat fără închiderea orizontului înțelegerii și blocarea funcției explicative a Economiei. Zona analizelor comparative scoate la iveală tarele viziunii clasice în Economie mai ales ca urmare a faptului că în cercetările semnificative
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lansează lumea globală în care condiția umană depinde în mod esențial de forța naturii umane de a găsi echilibrul în toate, prin ceea ce creează și inovează, prin cunoaștere ca resursă preponderentă. Suma valorilor specifice identificate, inclusiv prin analize empirice, asigură referențialele pentru fixarea înțelesului, iar schimbarea setului de valori definitorii marchează delimitările dintre stările reale ale conceptelor. Schimbarea setului de valori, după proceduri ce țin de consistența intersubiectivității, de raționalitatea convențională a câmpului acțional uman, în dubla sa configurare teoretică și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
segment important al câmpului social. El preia, ca un seismograf, cutumele, stereotipurile, frica și mișcările câmpului social. La rândul său, livrează comunității standarde intelectuale, norme morale, coduri atitudinale și reguli de stil. Normele instituționale ale universității sunt considerate adesea modele referențiale pentru alte tipuri de organizații, iar homo academicus oferă criterii de evaluare a prestigiului social. Din rândurile universitarilor se recrutează clasa politică, directorii de conștiință, experții. Rareori o personalitate publică se poate impune dacă provine din alte medii. Sintagma «profesor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Viitoare cercetări derulate pe un orizont metodologic interdisciplinar vor putea recupera și formaliza și alte expresii ale fenomenului rezistenței anticomuniste. Etape În rezistența anticomunistătc "Etape În rezistența anticomunistă" Reperele cronologice ale fenomenului rezistenței anticomuniste din România, dincolo de proiecțiile lor strict referențiale, pot să inducă semnificațiile și dinamica internă ale acestui fenomen istoric ce talonează instalarea și consolidarea procesului de comunizare În România. O anumită gradualitate care se derulează, așa cum am arătat mai sus, de la formele acute precum rezistența armată spre cele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
neapărat dintre valorile cheii primare cu care se află în legătură. Conceptul de integritate referențială este unul din conceptele fundamentale, care asigură coerența datelor stocate în baza de date. În figura 2.2 se observă modul de acțiune a integrității referențiale. Atributul CNPAngajat din tabela Lucreaza nu poate lua valori decât dintre valorile atributului CNPAngajat din tabela Angajat. Cu alte cuvinte, nu se poate înregistra un angajat la un contract dacă angajatul nu este înregistrat în tabela Client. În figura 2
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
atributului CNPAngajat din tabela Angajat. Cu alte cuvinte, nu se poate înregistra un angajat la un contract dacă angajatul nu este înregistrat în tabela Client. În figura 2.3 este prezentat un alt exemplu privind modul de acțiune a integrității referențiale. Atributul CUIClient din tabela Contract nu poate lua valori decât dintre valorile atributului CUIClient din tabela Client. Cu alte cuvinte, nu se poate înregistra un contract cu un client care nu este înregistrat în tabela Client. În notația utilizată în
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
1:1 și 1:n au la bază respectarea restricțiilor de integritate referențială. Astfel, într-un tabel valorile pentru cheia externă trebuie să se regăsească în tabelul în care este definită cheia primară sau pot fi nule. În prezența integrității referențiale, mai întâi trebuie adăugate înregistrările în tabelul sursă, înainte de a putea adăuga o valoare pentru atributul celuilalt tabel pus în relație cu tabelul sursă. În plus, nu se poate șterge o înregistrare din tabelul sursă dacă celălalt tabel (cel legat
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]