1,191 matches
-
pentru construcții, corelate cu funcțiile exercitate de către organism; ... b) pentru una sau mai multe caracteristici esențiale dintre cele prevăzute la pct. 3 din anexa V a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 , cu precizarea, pentru fiecare caracteristică esențială în parte, a referențialului/referențialelor cuprinzând metoda/ metodele de evaluare a performanței. ... (2) Tipurile de organisme EVCP sunt: ... a) organisme de certificare a produselor; ... b) organisme de certificare a controlului producției în fabrică; ... c) laboratoare de încercări. Articolul 6 (1) Organismul național de acreditare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252868_a_254197]
-
construcții, corelate cu funcțiile exercitate de către organism; ... b) pentru una sau mai multe caracteristici esențiale dintre cele prevăzute la pct. 3 din anexa V a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 , cu precizarea, pentru fiecare caracteristică esențială în parte, a referențialului/referențialelor cuprinzând metoda/ metodele de evaluare a performanței. ... (2) Tipurile de organisme EVCP sunt: ... a) organisme de certificare a produselor; ... b) organisme de certificare a controlului producției în fabrică; ... c) laboratoare de încercări. Articolul 6 (1) Organismul național de acreditare evaluează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252868_a_254197]
-
laboratoare de încercări. Articolul 6 (1) Organismul național de acreditare evaluează organismele care solicită acreditarea în vederea desemnării ca organisme EVCP pe baza cerințelor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 305/2011 cumulate cu cerințele prevăzute la art. 7-10, precum și de următoarele referențiale: ... a) pentru organismele de certificare produs: SR EN 45011/SR EN ISO/CEI 17065; ... b) pentru organismele de certificare a controlului producției în fabrică: SR EN 45011/SR EN ISO/CEI 17065 sau SR EN ISO/CEI 17021; ... c) pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252868_a_254197]
-
17065; ... b) pentru organismele de certificare a controlului producției în fabrică: SR EN 45011/SR EN ISO/CEI 17065 sau SR EN ISO/CEI 17021; ... c) pentru laboratoarele de încercări: SR EN ISO/CEI 17025. ... (2) Pentru evaluarea bazată pe referențialul SR EN 45011/SR EN ISO/CEI 17065 a organismelor de certificare a controlului producției în fabrică, organismul național de acreditare evaluează, suplimentar, îndeplinirea criteriilor de competență pentru: ... a) persoanele care desfășoară activități de evaluare a controlului producției în fabrică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252868_a_254197]
-
tehnice armonizate și a funcțiilor de exercitat pentru care se solicită desemnarea, întocmită conform tabelului prevăzut în anexa nr. 2.a; ... b) pentru cazurile care se încadrează în prevederile art. 5 alin. (1) lit. b), nominalizarea caracteristicilor esențiale și a referențialelor cuprinzând metodele de evaluare a performanței, întocmită conform tabelului prevăzut în anexa nr. 2.b. ... (4) Fiecare pagină a dosarului cuprinzând documentele prevăzute la alin. (2) trebuie să fie numerotată și să poarte ștampila și semnătura conducătorului organismului EVCP. (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252868_a_254197]
-
2.a la procedură Informații privind domeniile de competență pentru care se solicită*)/se acordă**) desemnarea Denumirea organismului de evaluare și verificare a constanței performanțelor produselor pentru construcții: ................... Adresa: ........................................... Telefon: .......................................... Fax: .............................................. E-mail: ........................................... Website: .......................................... Competența organismului a fost evaluată folosind ca referențial standardul/standardele: ............................................... Organismul solicită desemnarea/extinderea desemnării pentru următoarele domenii*)/domenii de competență**): *Font 9* ┌───────────┬──────���────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬────────────────┐ │ Numărul │ Familiile de │ Sistemul *) Se aplică în cadrul anexei la cererea de desemnare. **) Se aplică în cadrul anexei la ordinul de desemnare. ***) Pentru funcția "laborator de încercări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252868_a_254197]
-
2.b la procedură Informații privind domeniile de competență pentru care se solicită*)/se acordă**) desemnarea Denumirea organismului de evaluare și verificare a constanței performanțelor produselor pentru construcții: .................... Adresa: .......................................... Telefon: ......................................... Fax: ............................................. E-mail: .......................................... Website: ......................................... Competența organismului a fost evaluată folosind ca referențial standardul/standardele: ............................ Organismul solicită desemnarea/extinderea desemnării pentru următoarele domenii*)/domenii de competență**): **) Se aplică în cadrul anexei la ordinul de desemnare. ***) Conform pct. 3 din anexa V a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252868_a_254197]
-
examinării cu obiectivitate a activității de audit intern desfășurate în cadrul entităților publice, din punct de vedere al conformității și performanței. 6.1.3. Evaluarea activității de audit public intern se realizează pe baza unor criterii de apreciere care reprezintă un referențial ce poate fi utilizat sub forma unor liste de verificare, chestionare, grile de apreciere, planuri de interviuri etc. și pe baza cărora se raportează rezultatele obținute în urma evaluării. 6.1.4. Structurile implicate în evaluarea activității de audit public intern
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249730_a_251059]
-
Dialectica stilului (Ed. "Cartea Românească", 1984); în pofida titlului volumului, care pare a indica circumscrierea demersului critic într-o perspectivă stilistică, în fapt, Theodor Codreanu își plasează interpretarea în zona unui dublu comparatism de echivalare și de diferențiere -, intenționând să depășească "referențialul estetic" din care "critica nu poate ieși" pentru a-și oferi un spațiu de investigație mult mai amplu care să-i permită "reevaluarea" creației lui Eminescu în orizontul modernității. Studiul se deschide cu un capitol, intitulat Romantismul eminescian, în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe poet drept "luetic"), respingând acuza de nebunie pe care nici expertizele recente medicale nu o confirmă. Și iată, Theodor Codreanu ține să precizeze: S-a insinuat aici o formidabilă viclenie a istoriei secrete: în vreme ce poetul a fost "salvat" prin referențialul "nebuniei" superioare (ca ipoteză a geniului romantic), ziaristul a fost asociat cu mizeria și vulgaritatea bolii propriu-zise. De aici insinuarea că ziaristica a fost scrisă "pentru o bucată de pâine" sau că e un produs al "urilor" patologice, al obsesiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
hățiș de cauze, care și astăzi mai încorsetează spiritul critic. Se pare că geniul eminescian i-a derutat, mai întâi de toate, pe criticii români, ispitiți ei înșiși de modelul cultural europocentric, înclinați fiind să-și judece propriile valori prin referențiale "exogene"" (p. 59). Astfel, eminescologia tradițională punând accent pe comparatismul sursologic I-a etichetat pe Eminescu drept "romantic întârziat", ori "ultimul mare romantic". Consecința se subînțelege: "majoritatea istoriilor literare consideră că poezia românească modernă nu începe de la Eminescu, ci de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
două structuri). El este un Narcis extrem de accentuat căzut în mașinăria măcinătoare a lui Cronos." Poetul Plumbului a privit centrul nopții, adică a privit "centrul nopții în noapte". El nu se pierde, are un acut simt al realității, livrești și referențiale, totodată. Cu raportare la "complex", "Complexele, ca realități psihice abisale, se supun legii oglinzii (cvasi-exhaustiv studiată, cu aplicație la expresia biografică și literară bacoviană). Aceste imagini arhetipale au un dublu conținut: unul manifest, accesibil conștiinței, altul latent, destinat descifrării hermeneutice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
raportare la "complex", "Complexele, ca realități psihice abisale, se supun legii oglinzii (cvasi-exhaustiv studiată, cu aplicație la expresia biografică și literară bacoviană). Aceste imagini arhetipale au un dublu conținut: unul manifest, accesibil conștiinței, altul latent, destinat descifrării hermeneutice (...). Metoda dublului referențial se află în elementul ei." Și autorul studiului hermeneutic nu mai puțin. Pentru că simte că stăpânește obiectul analizei, că-l înțelege și poate da formă comprehensiunii. Fără îndoială, structurile imaginarului bacovian și cele mai ascunse subtilități nu au fost străine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Într-o singură traiectorie biografică se topesc câteva vieți interioare, în tangență, în intersectare, în volute și paralelisme evolutive. Prin multiplicitatea aspectelor, însemnările lui Theodor Codreanu din Numere în labirint adună și disipează simultan ceea le apropie de alte texte referențiale: (auto)biografia, jurnalul, amintirile, memoriile, însemnări de călătorie, corespondența, reportajul, confesiunea ș.a. Poate, de aceea, ca literatură de frontieră, însemnările au un statut aparte, rămânând în categoria "opera aperta", fiindcă ceea ce a intenționat emițătorul are ecouri deviate în orizontul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cred, episod din istoria literaturii autohtone, o adevărată pată oarbă în biografia marelui poet. Demersul lui Theodor Codreanu, unul dintre cei mai autentici istorici și critici literari ai contemporaneității, nu se bazează pe negarea contribuțiilor anterioare, ci, abordând metodologia dublului referențial, se orientează către un traiect al complementarității. Autorul nu contestă referențialul maladiei lui Eminescu, dar nici pe cel opus, susținut de acei investigatori biografici considerați că ar fi alunecat pe căi greșite, cum ar fi teoria conspirației. În preambulul volumului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
biografia marelui poet. Demersul lui Theodor Codreanu, unul dintre cei mai autentici istorici și critici literari ai contemporaneității, nu se bazează pe negarea contribuțiilor anterioare, ci, abordând metodologia dublului referențial, se orientează către un traiect al complementarității. Autorul nu contestă referențialul maladiei lui Eminescu, dar nici pe cel opus, susținut de acei investigatori biografici considerați că ar fi alunecat pe căi greșite, cum ar fi teoria conspirației. În preambulul volumului de față, autorul ne avertizează că: "Nu trebuie să se confunde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reprezintă, neîndoios, geniul ca nebunie "superioară", ieșire din normă ("cercul strâmt"); sau, cu vorbele lui A.C. Cuza, "normal, în înțelesul vulgar, (el) nu era". Motiv temeinic, așadar, de a propune, metodologic vorbind, un dublu referențial, fără a manevra exclusivist doar referențialul nebuniei. Or, "spargerea referențialului unilateral" (vol. cit., p. 73) presupune a conjuga perspectivele (patologică și ideologică), luând în calcul conjunctura geopolitică și implicarea masonică. Înțelegem de ce, citit în rama epocii, incomodul gazetar, "stricat cu toată lumea", trebuia anihilat, "uitat", purtând stigmatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nebunie "superioară", ieșire din normă ("cercul strâmt"); sau, cu vorbele lui A.C. Cuza, "normal, în înțelesul vulgar, (el) nu era". Motiv temeinic, așadar, de a propune, metodologic vorbind, un dublu referențial, fără a manevra exclusivist doar referențialul nebuniei. Or, "spargerea referențialului unilateral" (vol. cit., p. 73) presupune a conjuga perspectivele (patologică și ideologică), luând în calcul conjunctura geopolitică și implicarea masonică. Înțelegem de ce, citit în rama epocii, incomodul gazetar, "stricat cu toată lumea", trebuia anihilat, "uitat", purtând stigmatul nebuniei. Evident, publicistica l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Evident, publicistica l-a epuizat, procurându-i adversități ireconciliabile; după cum predispoziția ereditară părea a-l fi condamnat unui "drum prescris" (recunoștea poetul, într-o epistolă din 3 mai 1880), asumându-și soarta "bolnavului exemplar". Îndreptățit, Theodor Codreanu insistă acum asupra referențialului secund și scoate la lumină date suplimentare, confruntă variante care se contrazic, încercând a face ordine într-un "haos de informații" (vol. cit., p. 266). Observam cu un alt prilej că lectura textuală, în firea lucrurilor, se cuvine întregită prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
De fapt, Theodor Codreanu propune, în volumul ce face obiectul atenției de fată, o privire nepărtinitoare asupra "celor din urmă șase ani ai lui Eminescu", așa cum precizează însuși autorul în prefața cărții (Eminescu în captivitatea "nebuniei"), vizând în fapt "psihologia referențialului", adică al acestuia. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o încercare de descifrare a "nebuniei lui Eminescu", activitatea sa de ziarist fiind asociată cu mizeria și vulgaritatea bolii de care suferea. Tocmai de aceea Theodor Codreanu consideră că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că s-au găsit într-un buzunar, imediat după ce a murit, poeziile Viața și Stelele-n cer, o asemenea minune ar fi fost imposibilă în faza terțiară a sifilisului din zilele care au precedat moartea poetului. Adoptând, pe lângă metoda dublului referențial, și cea a pașilor mici, Th. Codreanu înaintează în cercetare pe baza unei vaste bibliografii, comparând informațiile cu o logică fără fisură, care confirmă cu asupra de măsură că Eminescu-omul, spre deosebire de toți ceilalți din jurul său, n-a știut ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vedere precomunicațional - și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației - în procesul propriu-zis al comunicării reprezintă o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. Din această perspectivă, modul cum este obținută o anumită informație, cum capătă un referențial pentru cel care o transmite și cum se transformă apoi în mesaj reprezintă un factor comunicațional important, depășind o viziune simplistă asupra procesului, potrivit căreia comunicarea începe strict în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de cunoștințe extrem de diversificate (având acces la o multitudine de surse informaționale, îndeosebi la cele oferite de mijloacele moderne de comunicare - spre exemplu, rețeaua Internet), astfel încât „pierderea” acestei puteri poate să influențeze negativ climatul școlar. Soluția constă în utilizarea acestui referențial informațional multiplu pe care-l reprezintă cursanții și folosirea lui în special în activitățile de echipă. Figura 9. Reprezentarea grafică a celor cinci baze ale influenței Trebuie remarcat că prin prisma comunicării eficiente moderne, cadrul didactic, managerul ori părintele (toți
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicare; în această ordine de idei, ea poate fi - la un nivel primar - cel mai simplu mod de a comunica, iar - la un nivel secundar- atunci când ținem cont de toate influențele interpersonale, de grup și publice, cea mai complexă, incluzând referențialul finalităților. În acest mod, din perspectiva autoevaluării, este necesară utilizarea unor criterii care trebuie să conțină, pe de o parte, elemente obiective, de relevanță socială în raport cu individul și, pe de altă parte, mecanismele interne trebuie să se structureze într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atitudini și opinii, credințe și valori, la nivelul receptorului sunt atitudinile, opiniile și prejudecățile, credințele și valorile, receptivitatea la idei noi, structura de referință folosită, caracteristicile personale. În sfârșit, la nivelul mediului avem conflictul interpersonal, „ciocnirile” emoționale, diferențele de status, referențialul grupului, experiențe anterioare în interacțiuni similare; • Barierele acțiunii se constituie, de asemenea, atât la nivelul emițătorului (unde regăsim memoria și nivelul acceptării), cât și la cel al receptorului (memoria și atenția, nivelul de acceptare, flexibilitatea pentru schimbarea atitudinilor, comportamentului etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]