97,686 matches
-
au citit. Recenzia, iată un mod clar de a verifica lectura. l În Adev|rul literar Și artistic nr. 688, dl Daniel Cristea-Enache semnează un pamflet contra celor care întrețin un pretins conflict între generații. Intitulat Rogozanii, pamflet care se referă la redactorul „Evenimentului zilei”, dl C. Rogozanu. Între păcatele fostului nostru colaborator se va fi aflînd și o părere prea bună despre tineri, dar nu credem că dl C. R. este capul de serie în alimentarea falsului conflict cu pricina. Mi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
care nu ne dăm seama decît foarte tîrziu că am intrat. Uneori, niciodată. Căutînd să aflu semnificația acestei “libertăți”, am sfîrșit prin a descoperi cartea ca pe o scriitură pseudo-ficțională, un carusel de poliedre - respectiv cele 11 capitole, care se referă, cu acribie bibliografică, la istoria și identitatea jocului, la trăsăturile sale, la (cîteva dintre) domeniile în care poate fi întîlnit - lingvistica, semiotica, literatura, arta în general, dar și fotbalul, șahul, tenisul sau jocurile de noroc, matematica, jurisprudența, știința militară sau
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
disimulată atît de literaturitatea foarte acuzată uneori, cît și de estetica scriiturii și a demonstrației. Dacă e real că știința e și ea o artă, a gîndirii, a discursului, a structurii și a imaginilor sale, atunci cartea despre joc se referă mai întîi la frumusețea și la bucuria dialogului, prin joc, cu Celălalt. Tocmai de aceea autorul ei evită să se oprească asupra jocurilor tragice sau dramatice ale istoriei, deși face aluzie la ele (un exemplu ar fi putut fi “jocurile
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
un grupaj de articole despre N. Steinhardt, însoțit de cîteva fotografii pînă azi necunoscute. Dl Ioan Pintea comentează prima monografie închinată scriitorului, aceea de la Ed. Aula, datorată dlui George Ardeleanu. În încheiere răspunde unui alt comentator al monografiei care se referise la probele eventuale în sprijinul gestului lui G. Călinescu de a-l da afară de la Revista Fundațiilor Regale pe tînărul Steinhardt. „Există (probe), îi răspund, dacă un mss. N-St., în care se consemnază această samavolnicie, este o probă. Îl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
în Apus, un univers foarte diferit de clișeele curente - romane polițiste cu mafioți ruși, story-uri sentimentale à la Doctor Jivago, memorii și mărturii despre ororile totalitarismului ori dezbateri interminabile în jurul problemelor democrației ruse. Cunoscătorii avizați ai scenei literare ruse se referă la o adevărată revoluție culturală, manifestată printr-o deschidere fără precedent spre circuitul de valori, idei și bunuri din întreaga lume, dar în prelungirea unor tradiții ale literaturii ruse postbelice neoficiale, în care groaza și absurdul sunt categorii estetice constant
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
pe de o parte cu Minulescu, Bacovia, Emil Botta (la care se pot asocia, desigur, Ion Vinea, Voronca, Roll etc.), iar pe de alta cu Marin Sorescu, Nichita Stănescu și cu optzeciștii. Circumstanță ce dobîndește un reflex dramatic dacă ne referim la cadrul istoric în care nu putea fi vorba de o continuitate firească, ci de-o ruptură sîngerîndă de țesuturi vii, de necroze și amputări ale organismului creator care nu s-a mai putut redresa decît la mai bine de
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
să înlăture prejudecățile și să faciliteze cunoașterea și aprecierea reală, reciprocă”. Au fost acestea, în mare vorbind, și obiectivele Colocviului cu tema „Eu, celălalt”, desfășurat timp de trei zile în cadrul Festivalului, în alternanță cu recitalurile de poezie. Vorbitorii s-au referit la semnificațiile filosofice, politice, socio-istorice, lingvistice și, desigur, literare ale temei, la acestea din urmă oprindu-se în chip special Mircea Martin, care a deschis Colocviul în calitate de moderator al primei sesiuni. Au fost și divagări în expunerile prezentate, alunecări în
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
Oz, a cărui copilărie în Ierusalim l-a făcut să fie expert în „fanatism comparat”. “Orice fanatic are nevoie de un celălalt, ca țintă”, a spus Sami Michael, scriitor israelian rezident în Irak, iar Hannah Awwad, scriitoare palestiniană, s-a referit la aspirația păstrării identității și la faptul că nu în toate manifestările palestinienilor trebuie să vedem terorism, ci și “rezistență”. Felicia Antip a vorbit despre tribalism, primejdia opusă globalismului, iar poetul suedez Peter Curman despre necesitatea de a opune globalizării
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
create de totalitarism. Dinu Flămând, moderatorul sesiunii a doua a colocviului, a vorbit despre „noul Raskolnikov”, un personaj care-și caută identitatea consultând horoscopul, iar Gabriela Adameșteanu despre „celălalt care e doar oglinda care te urmărește”. Gabriel Chifu s-a referit în expunerea sa la confruntarea deseori violentă dintre “eu” și „celălalt”, despre tentativa de excludere („sau eu sau celălalt”), caracteristică lumii fără Dumnezeu. Rodica Binder s-a referit la „codurile identitare” și la „simptomatologia literaturii de emigrație”, iar Brenda Walker
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
celălalt care e doar oglinda care te urmărește”. Gabriel Chifu s-a referit în expunerea sa la confruntarea deseori violentă dintre “eu” și „celălalt”, despre tentativa de excludere („sau eu sau celălalt”), caracteristică lumii fără Dumnezeu. Rodica Binder s-a referit la „codurile identitare” și la „simptomatologia literaturii de emigrație”, iar Brenda Walker la egoism și la prejudecata după care „diferit înseamnă mai puțin valoros”. Despre problema identității au discutat Carme Riera (Spania), Ory Bernstein (Israel), Lucian Alexiu, Marius Tupan, Pia
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
1947-1952, astfel încât nu știm ce părere va fi avut, printre altele, despre abdicarea forțată a Regelui, pe care-l admira, și despre atacul ignobil din 1948 al lui Sorin Toma împotriva poeziei lui Tudor Arghezi. La marele său prieten se referă în anii 1945-1946, când, pe de o parte, revista „Bilete de papagal” era aproape interzisă și când, pe de alta, poetul a primit Premiul Național de Poezie, acordat de o comisie din care făcuse parte și Gala Galaction însuși. El
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
Iosif Sava, Aligică își provoacă interlocutorul: „Ați subliniat necesitatea pluralismului în jurnalism, și pe bună dreptate. Pe de altă parte, sînt totuși niște limite ale pluralismului. Mă gîndesc, de pildă, la peisajul publicistic românesc, pînă unde poți merge. Nu mă refer acum că cineva publică articole stupide sau tendențioase antiamericane despre războiul din Irak; te poți resemna cu ideea că antiamericanismul e ultima ideologie a proștilor, reziduul ce rămîne pe fund cînd socialismul s-a dus, cum zicea, cred, Jean François
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
cu ideea că antiamericanismul e ultima ideologie a proștilor, reziduul ce rămîne pe fund cînd socialismul s-a dus, cum zicea, cred, Jean François Revel, și că și proștii au dreptul să-și exprime punctul de vedere în mass-media. Mă refer la prezențe de tipul România Mare. Cred că ar fi interesant să punctăm (...) problema limitelor libertății și a limitelor pluralismului” (pp. 289-290). Puși în fața unei asemenea întrebări cei mai mulți dintre politicienii români s-ar fi lăsat, probabil, duși de val și
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
expoziției sale de la Muzeul Literaturii din 1999, privește relația directă dintre limbaj și un anumit pretext formal, în speță chipul uman redus la o schemă aproape abstractă, iar cea de-a doua, evidențiată în expoziția de la Hanul cu Tei, se referă la resursele și la energiile interne ale culorii, la capacitatea ei de a organiza structuri și de a se ridica la semnificație. Preocupată vizibil de acest potențial ascuns al culorii și al limbajului, pictorița, care a rezistat cu atîta fermitate
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
Dar, prin încrederea de care se bucură din partea lui Savel Rădulescu, fost adjunct al lui Titulescu la Externe, prin formația sa de jurist și în febra momentului, este însărcinat cu punctul 5 al Armistițiului, probabil cel mai ingrat, întrucât se referă la “repatrierea” în URSS a nord-bucovinenilor și a basarabenilor, în calitatea lor inedită de cetățeni sovietici. Este vorba despre refugiații din 1940 - iar prevederile Kremlinului sunt, și în această privință, o capodoperă a arbitrarului. Situația e disperată, mai ales că
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
a înțelege mecanismele poemelor homerice. Ei au elaborat studii remarcabile și au făcut descoperiri importante în Balcani: anii ’30 nu sînt chiar atît de departe de noi (rîde). Aceste laboratoare homerice produceau încă pasta, aluatul marilor epopei. RB: Cînd ne referim la harul de a povesti, nu luăm neapărat în seamă și realitatea de la care a pornit. Locuitorii Balcanilor, aș îndrăzni să afirm, au uneori o relație specială cu ceea ce s-ar putea numi adevărul. Ei nu-l percep atît de la
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Spuneați că amintirea îndulcește lucrurile odată cu timpul care trece. Dar nu cumva prin aceasta ea și tabuizează anumite fapte, ușurează un proces de refulare? Și nu cumva literatura poate avea un efect eliberator, chiar sau tocmai atunci cînd ea se referă la unele atrocități? ALA: Ca un fel de exorcism? RB: Da, ca un exorcism. ALA: Nu, nu cred. Cred că literatura are o misiune foarte specifică, nu cred în exorcism. Trebuie să trăiești cu obsesiile tale. Nu cred că se
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
al vieții oricărei societăți civilizate despre poluarea fonică. Fenomenul nu e, de astă dată, specific românesc, el atingînd, după cît îmi dau seama, proporții globale (în ce ne privește, însă, noi românii, avem și aici un trist „trend” ascendent!). Mă refer la ceea ce se înțelege prin „muzică” „tehno”, „hip-hop”, „rap”, „disco”, „rock” etc., produsă „live” ori prin intermediul înregistrărilor, dar la cote decibelice maxime, de parcă discreția n-ar fi compatibilă cu antrenul și buna dispoziție! Personalizînd abordarea, mă voi referi la o
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
ascendent!). Mă refer la ceea ce se înțelege prin „muzică” „tehno”, „hip-hop”, „rap”, „disco”, „rock” etc., produsă „live” ori prin intermediul înregistrărilor, dar la cote decibelice maxime, de parcă discreția n-ar fi compatibilă cu antrenul și buna dispoziție! Personalizînd abordarea, mă voi referi la o problemă locală: lupta mea de circa zece ani cu indivizi dubioși din zona de periferie unde locuiesc (anume în cartierul Berceni) asociați într-un fel de întreprinderi producătoare de zgomote, îndeosebi nocturne. Acoperiți de primărie și de poliție
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
ei în... marketing (a lucrat în publicitate), Margarida Rebelo Pinto este mîndră să-și exporte „produsele” made in Portugal în Brazilia, Germania și Olanda: „Romanele mele au succes fiindcă vorbesc despre pasiuni și visuri și asta e universal”, afirmă ea, referindu-se și la succesul mondial al telenovelelor, cu care îi seamănă poveștile siropoase. Cel mai frumos compliment - declară Margarida Rebelo Pinto în revista „única-Expresso” din Lisabona - l-a primit din partea marelui scriitor Antonio Lobo Antunes, care ar fi spus „fata
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
văzut cu alt prilej, de care nu-mi amintesc, cînd mi-a rămas tot necunoscută - mi-a cîștigat simpatia, după care, în timpul acestei seri, a pierdut-o, consacrîndu-se unui număr de convorbiri inutile la telefonul portabil. Tînărul la care mă refer era, de altfel, un sanitar sau ceva asemănător, care a cărat pe scenă pe un poet paralitic. Acesta nu a citit poezii. Se pare că, încă de prin anii ’60, el a renegat literatura convențională, cea scrisă sau vorbită, producînd
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
anii următori, mă voi ocupa de imaginarul medical, și, în special, de cel al medicinilor paralele și alternative pe care încerc să le abordez prin prisma unor dimensiuni mitice și simbolice. Am în proiect o altă lucrare ce se va referi la clarificarea imaginilor care sînt sursele, schemele și matricele filozofiei, o lucrare deci despre matricialul conceptelor.
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
anul 1977, în care un autor contemporan se mărturisea: „(...) la cincisprezece ani (...) m-am dus la Lovinescu să-i citesc poezii de inspirație religioasă. (...) Purtam pantaloni scurți și o cămașă albă, cu gulerul răsfrînt...” Este clar că ambele texte se referă la același episod și că adolescentul care a intrat în casa criticului este semnatarul articolului din „Flacăra”, Aurel Baranga. Din punctul de vedere al istoriei literare poate că deconspirarea identității copilului din memoriile lui Lovinescu nu reprezintă cine știe ce revelație, dar
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
fără să roșești. Dimpotrivă cele ce ți se par mai cum se cade la cimilit, acele au, pe rudă pe sămînța, răspunsuri mai «anapăda»”. Cred că rezultă de aici interesul deosebit pe care aceste observații și fenomenele la care se referă îl pot avea pentru sociolingvistică, pragmatică, antropologia lingvistică; pentru a înțelege mai multe despre uzul actual și trecut al limbii române populare (în ce măsură limbajul vulgar e tabuizat sau utilizat în scopuri umoristice, de către femei și bărbați, din diferite categorii de
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
francofon de la Facultatea de Chimie din București; donarea de cărți prețioase Bibliotecii Academiei, Institutului “Sergiu Al-George” și Colegiului Național “Spiru Haret”). Poate cea mai importantă a fost, însă, dărnicia sufletească, larghețea cu care și-a împărtășit amintirile. O prețioasă moștenire Referindu-se la prietena sa, Rica, Mircea Eliade scria de dragostea de absolut și de melancolia acesteia, de dragostea de adevăr, de inteligență și de “bunul-simț care uimește”, de puternica viață interioară și de “pofta de a pălmui pe imbecili”. În
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]