862 matches
-
larg. însă autoreferențialitatea ține exclusiv de domeniul enunțurilor. Dacă separarea dintre universul enunțurilor și cel al faptelor este o distorsiune a realității, atunci obținem probabil același rezultat în sfera faptelor, relație pe care urmărește să o exprime conceptul de reflexivitate. Reflexivitatea reprezintă un mecanism de feedback, afectând nu doar enunțurile îa căror valoare de adevăr devine nedeterminată), ci și faptele îintroducând un element de incertitudine în desfășurarea evenimentelor). Reflexivitatea pe piețele financiare Tot ceea ce am spus până acum este foarte abstract
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
sfera faptelor, relație pe care urmărește să o exprime conceptul de reflexivitate. Reflexivitatea reprezintă un mecanism de feedback, afectând nu doar enunțurile îa căror valoare de adevăr devine nedeterminată), ci și faptele îintroducând un element de incertitudine în desfășurarea evenimentelor). Reflexivitatea pe piețele financiare Tot ceea ce am spus până acum este foarte abstract și, ca atare, sunt necesare câteva exemplificări. în The Alchemy of Finance, am citat multe exemple din domeniul piețelor financiare. Fiecare caz implica un fel de scurtcircuit între
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de managerii care utilizau acțiunile lor supraestimate pentru a cumpăra alte companii în condiții avantajoase, sporind astfel și mai mult valoarea acțiunilor lor. Analitic vorbind, această concepție greșită nu ar fi putut apărea dacă investitorii ar fi înțeles noțiunea de reflexivitate, realizând că supraestimările pot genera creșterea profiturilor. Raporturile au crescut, iar realitatea nu s-a putut ridica la nivelul așteptărilor. Din ce în ce mai mulți oameni au început să conștientizeze concepția greșită pe care se baza expansiunea, deși continuau să procedeze la fel
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
făcut pe proprietari să se simtă bogați; rezultatul a fost o creștere a consumului care a susținut economia în ultimii ani. Din nou, bula speculativă poarte fi atribuită unui scurtcircuit între valoarea activelor și actul estimării, numit efectul de avere. Reflexivitatea ca normă Reflexivitatea funcționează și în viața de zi cu zi, dar este mai greu de analizat și de demonstrat decât pe piețele financiare, din cauza ubicuității ei. Reflexivitatea nu constituie o deviere de la normă, ci norma însăși. Pentru a înțelege
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
să se simtă bogați; rezultatul a fost o creștere a consumului care a susținut economia în ultimii ani. Din nou, bula speculativă poarte fi atribuită unui scurtcircuit între valoarea activelor și actul estimării, numit efectul de avere. Reflexivitatea ca normă Reflexivitatea funcționează și în viața de zi cu zi, dar este mai greu de analizat și de demonstrat decât pe piețele financiare, din cauza ubicuității ei. Reflexivitatea nu constituie o deviere de la normă, ci norma însăși. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
unui scurtcircuit între valoarea activelor și actul estimării, numit efectul de avere. Reflexivitatea ca normă Reflexivitatea funcționează și în viața de zi cu zi, dar este mai greu de analizat și de demonstrat decât pe piețele financiare, din cauza ubicuității ei. Reflexivitatea nu constituie o deviere de la normă, ci norma însăși. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să evităm greșeala de a confunda reflexivitatea cu procesul expansiune-recesiune. Ea poate avea numeroase forme și dimensiuni. Pe piețele financiare, așa-numita teorie a echilibrului
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cu zi, dar este mai greu de analizat și de demonstrat decât pe piețele financiare, din cauza ubicuității ei. Reflexivitatea nu constituie o deviere de la normă, ci norma însăși. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să evităm greșeala de a confunda reflexivitatea cu procesul expansiune-recesiune. Ea poate avea numeroase forme și dimensiuni. Pe piețele financiare, așa-numita teorie a echilibrului este infirmată de ciclurile periodice expansiune-recesiune. Nu există însă o teorie similară care să fie invalidată în cazul condițiilor sociale sau al
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
o teorie similară care să fie invalidată în cazul condițiilor sociale sau al evenimentelor istorice, deși o ipoteză generală a raționalității a devenit bine înrădăcinată în perspectiva noastră asupra lumii de la Iluminism încoace, ipoteză care este combătută de conceptul de reflexivitate. Iluminiștii considerau rațiunea ca fiind separată de realitate. Deși creierul este evident o parte a corpului, se presupunea că mintea constituie un intelect imaterial, capabil să raționeze, ceea ce nu ar fi posibil în lipsa unei scindări între minte și creier. Felul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
pe erori fertile. Culturile diferă între ele. Diferențele demonstrează că subiectivitatea și alte forme de înțelegere imperfectă sunt importante în modelarea realității. însă doar această observație nu dovedește nimic. E nevoie de ceva mai mult pentru a da consistență teoriei reflexivității. Am încercat să fac acest lucru analizând situațiile departe de echilibru, când percepțiile sunt desprinse de realitate. Identificarea unor asemenea situații poate fi suficientă pentru a arăta că interpretarea dominantă a realității este oarecum distorsionată. în acest scop, am căutat
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în termenii unui proces expansiune-recesiune, iar în Supremația americană: un balon de săpun am comparat politicile administrației Bush cu o bulă speculativă la bursa de valori. Aceste încercări pot fi grăitoare, dar nu definitive, întrucât o trăsătură distinctivă a teoriei reflexivității este că nu pretinde să ofere explicații sau predicții precise. Experiența situațiilor departe de echilibru Experiențele mele personale sunt mai convingătoare. Situațiile departe de echilibru au jucat un rol important în viața mea. într-adevăr, ele încep înainte de a mă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
care se întâmplă de fapt pot fi foarte diferite de așteptări și că perspectiva dominantă este adesea inadecvată condițiilor concrete. Distanța dintre percepții și realitate poate deveni o adevărată prăpastie. A început să mă preocupe această problemă. Dezvoltând conceptul de reflexivitate, am ajuns să văd erorile și alte concepții greșite drept factori cauzali în modelarea istoriei. Am supraestimat, într-adevăr, rolul interpretărilor subiective și distorsionate în influențarea evenimentelor. Am afirmat că ele dau istoriei un caracter unic, ireversibil; dar și acestea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
greșite drept factori cauzali în modelarea istoriei. Am supraestimat, într-adevăr, rolul interpretărilor subiective și distorsionate în influențarea evenimentelor. Am afirmat că ele dau istoriei un caracter unic, ireversibil; dar și acestea constituie, fără îndoială, o viziune deformată, pentru că, pe lângă reflexivitate, sunt în joc mulți alți factori. Dar s-a dovedit a fi o distorsiune utilă, întrucât mi-a atras atenția asupra unui fenomen care era, în mod ciudat, neglijat la vremea respectivă, și anume bula speculativă financiară. Perspectiva mea asupra
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a fi o distorsiune utilă, întrucât mi-a atras atenția asupra unui fenomen care era, în mod ciudat, neglijat la vremea respectivă, și anume bula speculativă financiară. Perspectiva mea asupra istoriei se încadrează în categoria erorilor fertile. După cum am văzut, reflexivitatea aduce un element de incertitudine sau nedeterminare în gândirea participanților și în situația în care se află. Principiul incertitudinii există și în fizica cuantică, dar diferă de cel din viața socială. Principiul incertitudinii formulat de Werner Heisenberg dirijează comportamentul particulelor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
autoreferențialitate i-a preocupat pe filosofi din cele mai vechi timpuri. De asemenea, teoria actelor vorbirii își anume faptul că vorbirea constituie acțiunea) a fost larg acceptată. Totuși, consider că mecanismul de feedback în ambele direcții pe care îl numesc reflexivitate nu a fost suficient discutat. Problema morții Pentru a vedea dacă schema conceptuală pe care am propus-o poate avea același înțeles și pentru alții, intenționez să-mi expun viziunea asupra morții. Moartea constituie o problemă importantă pentru o persoană
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
practică a cadrului conceptual în tot acest răstimp am fost ghidat de cadrul conceptual prezentat mai devreme. în cartea mea apărută în 1990, Pentru o transformare a sistemului sovietic, am combinat modelele statice ale societăților deschise și închise cu teoria reflexivității pentru a oferi o interpretare a ascensiunii și prăbușirii imperiului sovietic. în aceast scop, am conceput o modificare interesantă a teoriei expansiune-recesiune ce implică un proces de schimbare care inițial se autoconsolidează, după care se își dăunează în final. Am
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în privința problemelor ordinii globale dominante, cadrul conceptual pe care l-am dezvoltat este limitat. El explică de ce capacitatea omenirii de a se autoguverna nu a ținut pasul cu cea de a exploata natura - lucru care are de-a face cu reflexivitatea -, dar nu poate oferi un plan de guvernare globală. Schema mea se bazează pe un anumit mod de înțelegere a raportului dintre gândire și realitate și nu constituie o imagine exhaustivă a lumii. Este inadecvată mai ales în cazul relațiilor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
societate deschisă. Dar ideea de la baza ei, și anume că realitatea e independentă de ceea ce cred oamenii, este inadecvată când realitatea are participanți capabili de reflecție. Am încercat să scot în evidență acest lucru atunci când am discutat despre conceptul de reflexivitate. Gândirea face parte din realitatea pe care o încercăm să o înțelegem. în consecință, capacitatea noastră de înțelegere nu atinge cunoașterea, pentru că ne lipsește un criteriu independent cu ajutorul căruia să evaluăm adevărul enunțurilor noastre. în aceste condiții, de ce să urmărim
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
speranță. Realitatea era văzută ca un teritoriu virgin care aștepta să fie descoperit și cunoașterea era instrumentul ce îl făcea pe om stăpân pe teritoriul respectiv. Orizontul rațiunii părea nelimitat. Doar odată cu progresul cunoașterii am descoperit că rațiunea are limite. Reflexivitatea este o descoperire relativ recentă - dacă poate fi numită astfel - și e departe de a fi general acceptată. Democrația americană se bazează pe separarea puterilor, nu pe recunoașterea faptului că adevărul absolut ne este inaccesibil. Dimpotrivă, preambulul Declarației de Independență
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
vulnerabilă la tot felul de ideologii false, „nouvorbă” orwelliană sau alte minciuni. Pentru ca America să rămână o societate deschisă, oamenii trebuie să se dedice căutării adevărului. Acest lucru nu este atât de simplu ca în epoca Iluminismului, pentru că am descoperit reflexivitatea. Respectul pentru adevăr nu mai poate fi considerat de la sine înțeles, devenind o chestiune de valori. Onestitatea și integritatea intelectuale constituie valori pe care America trebuie să le redescopere pentru a se reabilita. Mulți dau vina pe mass-media pentru starea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
principii diametral opuse. Totuși, fiecare prezintă o perspectivă coerentă asupra realității. Cum este posibil acest lucru? Doar prezentând o viziune deformată. însă distorsiunea nu trebuie să fie atât de mare ca atunci când ar fi aplicată acelorași condiții, deoarece, conform teoriei reflexivității, condițiile sunt influențate de modul dominant de gândire. Cel tradițional este asociat cu ceea ce numesc societate organică, pe când cel critic cu societatea „deschisă”. Acesta este punctul de plecare pentru modelele teoretice pe care vreau să le construiesc. Cât de aproape
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
științei: aceleași metode și criterii se aplică atât în studiul fenomenelor naturale, cât și sociale, lucru cu care nu sunt de acord. Există o diferență fundamentală între cele două direcții: obiectul de studiu al științelor sociale are caracter reflexiv și reflexivitatea elimină separarea dintre enunț și fapt, care a făcut procesul critic atât de eficient în științele naturale. Reflexivitatea impune anumite dificultăți procesului critic, care sunt absente în științele naturale. Trebuie să facem distincție între două probleme diferite. Una spune că
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nu sunt de acord. Există o diferență fundamentală între cele două direcții: obiectul de studiu al științelor sociale are caracter reflexiv și reflexivitatea elimină separarea dintre enunț și fapt, care a făcut procesul critic atât de eficient în științele naturale. Reflexivitatea impune anumite dificultăți procesului critic, care sunt absente în științele naturale. Trebuie să facem distincție între două probleme diferite. Una spune că teoriile pot influența obiectul la care se referă, iar cealaltă afirmă că înțelegerea limitată a participanților introduce un
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
amintită. Echilibru este un concept abstract modelat după fizica newtoniană și bazat pe prezumpții care nu sunt predominante în realitate. Prin urmare, datele empirice care arată că piețele financiare nu tind constant spre echilibru nu invalidează teoria. Dificultățile impuse de reflexivitate nu sunt cunoscute suficient. Științele sociale s-au străduit din greu să imite științele naturale pentru a căpăta reputația acestora. Teoria economică, în special, ar nega cu orice preț reflexivitatea. Considerând condițiile cererii și ofertei ca fiind date independent, ea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
tind constant spre echilibru nu invalidează teoria. Dificultățile impuse de reflexivitate nu sunt cunoscute suficient. Științele sociale s-au străduit din greu să imite științele naturale pentru a căpăta reputația acestora. Teoria economică, în special, ar nega cu orice preț reflexivitatea. Considerând condițiile cererii și ofertei ca fiind date independent, ea a reușit să elimine reflexivitatea din obiectul său de studiu. Ca atare, teoria economică prezintă o imagine deformată a realității, însă distorsiunile sunt greu de demonstrat atât timp cât științele sociale sunt
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Științele sociale s-au străduit din greu să imite științele naturale pentru a căpăta reputația acestora. Teoria economică, în special, ar nega cu orice preț reflexivitatea. Considerând condițiile cererii și ofertei ca fiind date independent, ea a reușit să elimine reflexivitatea din obiectul său de studiu. Ca atare, teoria economică prezintă o imagine deformată a realității, însă distorsiunile sunt greu de demonstrat atât timp cât științele sociale sunt judecate cu același set de criterii ca științele naturale. Teoriile științifice trebuie să ofere predicții
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]