900 matches
-
fost "câștigătorii", și regiunea a fost o "câștigătoare" în sensul că statutul ei judiciar, funcțiile și poziția din cadrul sistemului politico-administrativ, au fost toate reînnoite și consolidate, iar această consolidare va continua pentru următoarele câteva decade. Chiar dacă obiectivele inițiale urmărite de reformatori nu au fost îndeplinite în totalitate, acest lucru nu a însemnat că nu a existat o schimbare semnificativă. Aceasta chiar a avut loc, deși prin mijloace neprevăzute de către reformatori, iar, în cazul regiunilor, cel puțin câteva dintre obiective au fost
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
va continua pentru următoarele câteva decade. Chiar dacă obiectivele inițiale urmărite de reformatori nu au fost îndeplinite în totalitate, acest lucru nu a însemnat că nu a existat o schimbare semnificativă. Aceasta chiar a avut loc, deși prin mijloace neprevăzute de către reformatori, iar, în cazul regiunilor, cel puțin câteva dintre obiective au fost atinse. Ridicarea regiunii la rangul de "collectivité territoriale" Una dintre cele mai importante inovații ale reformelor de descentralizare din anii 1982 a fost aceea de a oferi regiunii, pentru
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de către politicienii majoritari și ferm susținută doar de către cei care erau într-un fel marginali precum Michel Rocard și politicieni din interiorul regiunii, care erau fie regionaliști, fie membri ai partidelor majoritare. Se poate presupune că adaptarea față de regionalism din partea reformatorilor din 1982 a fost mai degrabă "moderată" și strategică (pentru a obține voturi din regiuni ca Bretania și Alsacia) decât sinceră. Totuși, reformele au dat naștere, deși cu greutate, regiunii ca entitate politică, iar regiunea s-a maturizat treptat de-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și în special față de statul centralizat. Mai mult, stânga socialistă reprezentată de vechea Secție Franceză a Internaționalei Muncitorești (SFIO Section Française de l'Internationale Ouvrière) a fost ea însăși divizată între marxiști și non-marxiști, mai bine spus, între revoluționari, și reformatori, atâta timp cât cei din urmă foloseau uneori retorica marxistă. În practică, ramura reformistă a socialismului francez, chiar dacă erau iacobini înflăcărați, în propriile discursuri retorice simpatizau cu dimensiunea locală a politicii franceze și chiar cu descentralizarea moderată. Nu este surprinzător, dat fiind
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
primarului orașului, orășelului sau satului... astfel încât lanțul ordinelor descrește fără întrerupere de la ministru la subaltern și transmite legile și direcțiunile guvernului... cu rapiditatea curentului electric"! Referirea la curentul electric trădează așa zisa bază rațională și științifică a sistemului, pe care reformatorii au văzut-o ca depășind caracterul "irațional" și confuz al Vechiului Regim. Mitul controlului atotputernic a fost simbolizat prin opulența biroului prefectoral: uniformele spledide și palatele somptuoase (la préfecture) în care locuiau (și încă locuiesc) și de unde își conduceau teritoriile
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în anii 1970. Dar această perioadă coincidea cu cea în care statul bunăstării sociale intrase în criză, iar expansiunea economică keynesiană ieșea din sistem din cauza creșterii stagnării economice și a nivelului ridicat de inflație și șomaj. Giscard a fost un reformator social, dar și un liberal economic și a propus soluții de piață acestor probleme, iar acest lucru l-a îndepărtat și mai mult de opinia publică franceză, marcată de tradiția intervenționalistă a statului francez. Eșecul lui Giscard în rezolvarea câtorva
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de expansiune, având ca rezultat faptul că măsurile de austeritate au început să fie puse în practică în sectorul public, dar și în alte domenii politice în timpul acestei perioade socialiștii au fost forțați să se reîntoarcă la unele obiective ale reformatorilor giscardieni și să se conecteze încă o dată la noțiunea de "modernizare administrativă"; * 1989 până în prezent: "modernizarea administrativă" este aprofundată și extinsă, devenind o politică distinctivă în deplinătatea ei, transformându-se apoi în "reformă a statului". În fiecare dintre aceste etape
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
4 august 1789 și s-a făcut prin impunerea unui impozit general aplicat tuturor și prin desființarea impozitelor indirecte care erau gîndite în special pentru a-i pedepsi pe membrii mai slabi ai societății. Ideile fiziocraților 15 au dominat gîndirea reformatorilor, în mod deosebit ideea fiziocraților potrivit căreia sursa prosperității o constituiau proprietățile funciare care trebuiau impozitate.16 Cele "quatre vieilles" s-au dovedit a fi insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de stat și, într-adevăr, nepotrivite naturii schimbătoare a societății
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
graduale a constrângerilor centrale ca urmare a descentralizării și a noilor abordări ale managementului public simbolizate de transformarea DATAR în DIACT), nu prea este cazul. Iar în al doilea rând, "Europa" a devenit un cadru de referință important pentru acei reformatori din rândul elitelor politice și administrative care doreau să stimuleze procesul de descentralizare. Multe rapoarte care provin din diferite surse Adunarea Națională, Senat, diferite guverne au invocat în mod constant "Europa" pentru a-și justifica reformele. În plus, ceea ce ar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și Povestirile din Canterbury, din perspectiva unei moralități creștine, la care scriitorii se raportau, dar pe care încercau totuși să o ignore. Nici Boccaccio, și nici Chaucer nu sunt niște reformatori, niște critici severi ai decăderii umane. Privesc lumea, pe care o descriu detașat, cu toleranță, îi interesează mai mult plăcerea pe care o oferă textul lor și apoi dimensiunea didactică pe care nu o puteau definitiv eradica. Universul aceasta permisiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lume care mai are resurse să discearnă binele de rău și nu e dominată de un scepticism nihilist, dincolo de slăbiciunile morale ale celor ce ar fi trebuit să constituie un model, transcende frumusețea și complexitarea creștinismului. Boccaccio nu este un reformator în adevăratul sens al cuvântului, nu neagă religia sau importanța ei, nu are tăria invectivei unor predicatori de mai târziu, ca Savonarolla, ci râde doar pe seama păcatelor clerului și ale papalității, nu este un malițios în forul său lăuntric. Semnalează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și Povestirile din Canterbury, din perspectiva unei moralități creștine, la care scriitorii se raportau, dar pe care încercau totuși să o ignore. Nici Boccaccio, și nici Chaucer nu sunt niște reformatori, niște critici severi ai decăderii umane. Privesc lumea, pe care o descriu detașat, cu toleranță, îi interesează mai mult plăcerea pe care o oferă textul lor și apoi dimensiunea didactică pe care nu o puteau definitiv eradica. Universul aceasta permisiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lume care mai are resurse să discearnă binele de rău și nu e dominată de un scepticism nihilist, dincolo de slăbiciunile morale ale celor ce ar fi trebuit să constituie un model, transcende frumusețea și complexitarea creștinismului. Boccaccio nu este un reformator în adevăratul sens al cuvântului, nu neagă religia sau importanța ei, nu are tăria invectivei unor predicatori de mai târziu, ca Savonarolla, ci râde doar pe seama păcatelor clerului și ale papalității, nu este un malițios în forul său lăuntric. Semnalează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
într-o societate compusă din gangsteri și asistați" (F. Thom, 1996:242). Tipurile sociale ale societății comuniste poziționate în raport cu puterea și resursele: nomenklaturistul, activistul, specialistul și contestatarul sînt înlocuite de tipuri noi poziționate în raport cu capitalul uman, simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a declarat opoziția formală și intransigentă doar față de politeism și nu a combătut niciodată în antichitate oficial, cel puțin în mediul latin, vreo altă instituție a Imperiului, nici măcar sclavia. Întrucât nu a întâlnit în religia ebraică, al cărei continuator și reformator era, nici una dintre prevederile morale și religioase contrare meseriei de soldat ori folosirii armelor, creștinismul a adoptat o atitudine similară și față de acestea. Ba mai mult chiar, după cum am văzut în paginile Vechiului Testament, creștinismul, își vedea afirmate garanțiile accepțiunii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
refacerea granițelor țării, iar pentru atingerea acestui deziderat era necesară o reformă a tuturor instituțiilor informativ/ contrainformative. În această operă de reașezare și de reconstrucție a structurilor specializate, Eugen Cristescu poate fi considerat în istoria serviciilor secrete românești drept adevăratul reformator. Acesta a organizat și restructurat Serviciul Special de Informații ca pe un serviciu de informare generală, fiind pus la ordinele și sub directivele conducerii statului. Noua organizare a Serviciului Special de Informații (vezi Anexa nr. 24, documentele nr. 1 și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și provinciale. MDF nu a cîștigat alegerile din 1990, decăzînd patru ani mai tîrziu și avînd un viitor compromis. Magyar Demokrata Forum MDF a fost creat în septembrie 1987 în urma unei reuniuni oficioase convocate la inițiativa lui Imre Pozsgay, comunist reformator, care va fi sufletul tranziției. Ca mișcare socială ce dorea democratizarea țării, nu ca partid, MDF a strîns la un loc contestatarii membri ai partidului și opozanții care acceptă colaborarea cu aceștia. O dată cu cea de-a doua fază a tranziției
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ghideze o eventuală cercetare. Prima sarcină care ne așteaptă este identificarea actorilor. Să-i numim "inovatori" atunci când propun valori noi și "păstrători" atunci când apără starea de fapt. Să ne gândim, spre exemplu, la congresul unui partid în care se înfruntă reformatori și apărători ai programului în vigoare sau la Biserica catolică, unde întâlnim adepții unei reînnoiri și pe cei ai tradiției. Problemele pe care le punem în legătură cu antagoniștii sunt numeroase. Nu cităm decât câteva dintre cele mai frecvente: cine sunt ei
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
omenesc. La o asemenea carte visa, în fond, și Camil Petrescu. Prin urmare, nu-i exclus ca răstălmăcirea bergsoniană a lui Proust să fi fost un act deliberat, prin care prozatorul român ținea să-și acorde lui însuși rolul de reformator al literaturii moderne. Întorcându-ne la distincția dintre cele două tipuri de memorie, remarcăm că naratorul proustian "privește" realitatea doar indirect, pentru a o putea reinventa mai bine cu ochiul interior, trezit la viață de niște senzații obscure, din alt
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și al epicului tradițional, deconstruit cu subtilitate. Din cele prezentate până acum s-ar putea trage concluzia că proza lovinesciană pare a fi când teatru, când poezie, dar aproape niciodată... proză! Într-adevăr, Lovinescu a nutrit, ca romancier, ambiții de reformator și, la fel ca în opera de doctrină 232, a sfârșit prin a aplica (inițial involuntar, mai apoi conștient) și în literatura de ficțiune legea cauzalității inverse, potrivit căreia cuvântul ("forma") nu mai are menirea de a exprima trăirea interioară
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai puternic este cel care se deplasează odată cu trupa, iar când presimte pericolul, se ascunde și în gaură de șarpe, numai să-și apere viața. El se adaptează la orice situație. Tu te faci că nu înțelegi. Te crezi un reformator. În realitate, te comporți ca un copil, ca unul care nu se poate acomoda, ca un inadaptabil, un nonconformist. Nimeni nu are nevoie de unul ca tine! De acum în acolo trebuie să ai grijă de tine și când mergi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Ceaușescu și invazia cehoslovacă România a primit o puternică lovitură în eforturile ei pentru independență pe 21 august 1968, cînd în Cehoslovacia au năvălit trupe din cinci state socialiste, punînd capăt "Primăverii de la Praga". În ianuarie 1968, un grup de reformatori și staliniști nemulțumiți îl înlăturaseră pe Antonin Novotni din funcția de secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac, înlocuindu-l cu Alexander Dubcek. Novotni fusese considerat o marionetă a Moscovei, pe cînd Dubcek era o figură reprezentativă pentru reforma liberală și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vor fi tot mai mari. Principalii dușmani în perioada următoare vor fi Iranul și Coreea de Nord. Împotriva terorismului se impune o strategie pe mai multe planuri, dezvoltarea unor sisteme și reprezentări politice mai deschise, a unor oportunități economice mai mari, sprijinirea reformatorilor musulmani ș. a. Dar amenințarea teroristă va rămîne. Împotriva ei vor interveni însă, cu posibilități crescute, și noii actori globali. Problemele etice vor împărți , de asemenea, lumea. Acestea includ schimbările de mediu și de climă, clonarea și biotehnologia, drepturile și libertățile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pattern-uri de comportament colectiv, în așa fel încât ele să opereze pe termen lung și nu să se destrame odată cu rezolvarea unei probleme punctuale. Punerea în practică a acestor idei este complexă și dificilă. Pentru sociologul dezvoltării și pentru reformatorul social se deschide aici un larg spațiu de cercetare și de invenție socială. Rolul asociațiilor voluntare și al rețelelor sociale în dezvoltarea durabilă a comunității Dezvoltarea durabilă a comunității este de neconceput în afara unui grad ridicat de coeziune socială. Într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
probleme 35. 3. Marcion văzut de Harnack Cercetările contemporane asupra lui Marcion se află Încă sub imperiul impozantei lucrări din anii 1921-1923 a Învățatului luteran Adolf von Harnack, care vede În navigatorul din Sinope un teolog biblic radical și un reformator (de fapt, un precursor al lui Luther Însuși), ce nu dă Înapoi din fața celor mai revoluționare consecințe ale mesajului creștin. Potrivit lui Harnack, exegeza marcionită pornește de la principiul „discordiei Între Noul și Vechiul Testament”, Întemeiat În primul rînd pe o lectură intențională
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]