1,076 matches
-
susține subiectul. Prin exemplificare se ajunge la dezvoltarea aparatului critic și la persuadarea lectorului. Exemplificarea poate fi realizată și prin citare sau prin realizarea unor trimiteri la lucrări de specialitate. e) analizaoperație necesară deoarece nu este suficient să formulam, să reformulam și să exemplificam un subiect. Prin analiza realizăm punctual esențial care poate fi utilizat într-un paragraf, este vorba despre demonstrarea subiectului propus studiului respectiv. Este indicat că analiza să fie realizată în relație directă cu prima propoziție prin analizarea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
demonstrarea subiectului propus studiului respectiv. Este indicat că analiza să fie realizată în relație directă cu prima propoziție prin analizarea unor aspecte ale subiectului, expansiunea sau limitările lui. f) concluzia trebuie să fie finalizată printr-o propoziție care reiterează sau reformulează propoziția inițială a paragrafului. Chiar dacă apare o suprapunere între analiza și concluzie, aceasta este necesară pentru a întemeia studiul paragrafului. TEMA 1. REDACTAȚI UN REFERAT ȘTIINȚIFIC PE O TEMĂ LIBERĂ DIN DOMENIUL FIZICII ATOMICE SAU NUCLEARE, RESPECTÂND CERINȚELE NECESARE ÎNTOCMIRII
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
modificat ordinea textelor în interiorul fiecărui capitol. Am explicitat apoi intuițiile mult prea criptice, lăsând adesea loc pentru dualismul atât de puțin ascetic: text vs notă de subsol. Acolo unde era necesar, am suprimat pasajele redundante sau expresiile îndoielnice, completând sau reformulând eseuri întregi în lumina înțelegerii pe care o am astăzi despre subiectul tratat. Am adăugat ca „bonus” un singur text cald despre relația dintre Biserică și fosta Securitate. Pe alocuri, am întărit tezele cărții cu referințe bibliografice suplimentare, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
entropia Shannon (pe vremea aceea cea mai cunoscută măsură a informației!). Introducând conceptul de entropie ponderată în anul 1971, Silviu Guiașu a extins entropia Shannon, definind cantitatea medie de informație utilă asociată unui experiment statistic și cu această ocazie a reformulat Principiul Informației Maxime al lui Jaynes în sensul entropiei ponderate, astfel că: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează cantitatea medie de informație utilă asociată experimentului studiat”. 9.1.3. Principiul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
anumite ponderi prin care sublinia, ca și în cazul entropiei ponderate, că unele rezultate pot fi mai importante decât altele, iar acest lucru trebuie reflectat și în expresia măsurii diversității. Având în vedere conexiunea dintre entropie și diversitate, Guiașu a reformulat încă o dată Principiul Informației Maxime al lui Jaynes, dar în termenii diversității, enunțând astfel Principiul Diversității Maxime conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează măsura diversității asociată experimentului studiat
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Diversității Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad de diversitate prestabilit, se alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Problema poate fi reformulată înlocuind diversitatea prin concentrare și obținem Principiul Concentrării Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr dat de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad de concentrare prestabilit, se alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
and the Common Environment (Routledge, Londra, 1993). S-ar părea că Soros a preluat termenul de la Gray, dar nu știu să-l fi citat în acest sens. Soros, poate cel mai paradoxal adversar al capitalismului fără limite și fără frontiere, reformula proiectul popperian al societății deschise pe baza a ceea ce eu am numit „normativitate slabă”, cu o referință oblică la „gândirea slabă” identificată de Gianni Vattimo ca trăsătură a „modernității târzii”, numele dat de el epocii noastre, îndeobște desemnată prin termenul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dintre oameni. Pentru Buber, aceste legături, și nu indivizii izolați, construiesc temelia vieții împreună; mai mult, în afara legăturilor interumane nu există individualitate: cum am spune astăzi, după Freud, dar fără a subscrie neapărat la psihanaliză, nu există identitate fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al destinului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
relativismului, divulgându-i efectele pernicioase în plan epistemologic, etic și moral, civic și politic, fiindcă relativismul proclamă falsa „virtute” unică a „deschiderii”, dar în fapt conduce către contrariul ei, omogenizând cultura americană în numele unei pseudodeschideri către alteritățile non-occidentale și eșuând - reformulez aici, dar rămân în spiritul acestei diatribe tocquevilliene - într-un fel de „tiranie a minorității”. Dincolo de virulența ieremiadei lui Bloom, semnalez o bună doză de ironie, care ne ajută să o... relativizăm întru câtva, fără a-i subestima gravitatea și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a unei situații-problemă reprezintă antrenarea într-o activitate nouă, diferită de activitățile curente ale programului de instruire, pe care profesorul o propune în clasă (fiecărui elev sau grup) cu scopul dezvoltării creativității, gândirii divergente, imaginației, capacității de a generaliza, a reformula o problemă etc. În funcție de domeniul solicitat, în principal cel al gândirii convergente sau divergente, comportamentele care pot fi evaluate sunt cele din categoriile aplicării sau explorării. Este evident faptul că acestea nu pot fi manifestate decât în condițiile în care
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
fost creat, așadar, pentru a ocupa un loc în tranșeele nou-săpate ale bătăliei între formulele vechi, idealist-sentimentale, și cele noi care, în ciuda aerului afișat de realismul contondent, nu resping infuziile unui romantism rezidual. Atenția acordată stilului corespunde dorinței de a reformula întregul proiect al realismului-detectivistic, care trebuie să consiste în acțiuni plauzibile ale unor oameni plauzibili în împrejurări plauzibile, cu precizarea că plauzibilitatea e în mare parte o problemă de stil (Chandler, 1976, p. 35). Oricine își amintește că definițiile realismului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mine. De fapt, în aproape majoritatea cazurilor, gândesc ca tov. Mihăileanu. Totuși întâmpinările sale sunt binevenite, întrucât îmi dovedesc că niciodată nu trebuie să renunț la silința de a da cea mai mare limpezime ideilor și-mi oferă prilejul să reformulez unele puncte care-mi vor fi utile în explicațiile ce vor urma (...)”. Mulțumindu-i tov. Mihăileanu că m-a făcut să văd nevoia de a aduce aceste explicări, rugându-l cu toată sinceritatea să-mi destăinuie nedumeririle sale asupra propozițiilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
umanității. Avertismentul său, idealul visat de el, are un simbol și o valoare care traversează veacurile și care, neîmplinit încă, împinge în fața noastră o multitudine de întrebări, de idei, ne propune să ne revizuim ca mod de existență, să ne reformulăm crezul, să stabilim sensurile adevărate și raționale ale vieții cât nu e prea târziu. Personalități, opere și tendințe Într-o reevaluare a dimensiunilor gândirii moderne trebuie să se țină seama de existența unui efort susținut pentru formarea unor idei clare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
limbajului oral. De pildă, este greșit să scriem: „Fără să vreau, am văzut pe o bancă doi tineri certându-se pe o bancă”. Pe de o parte, este echivoc să precizăm: „pe o bancă”. Pe de altă parte, trebuie să reformulăm fraza, ba chiar să o separăm în propoziții distincte: „Doi tineri stăteau pe o bancă. Se certau de mama focului”. Mai trebuie apoi să eliminăm formula „fără să vreau”, câtă vreme nimeni nu-și propune să vadă doi tineri pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
oral, adeseori lipsit de rigoare: „Am strâns toate lucrurile despre Spania”. Chiar dacă în goana condeiului putem greși, nimeni nu ne împiedică să recitim atent textul și să operăm corecțiile sau adăugirile clarificatoare. Când acest lucru nu este posibil, trebuie să reformulăm fraza, să operăm schimbări în topică, atenți fiind nu numai la echivoc, dar și la pleonasmul care se poate instaura fără alte semne avertizatoare (dezacord, cupuri etc.): „Stăteam în fața televizorului ca să privesc...”, „Am deschis ziarul ca să citesc” etc. În afară de echivoc
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Dăm dovadă de nesiguranță. În definitiv, ce ne interesează? Ce urmărim? Ce vrem să aflăm de la interlocutor? În cazul în care sensul discuției merge într-o direcție neașteptată pentru noi, trebuie să luăm decizia cea mai înțeleaptă. De pildă, să reformulăm subiectul interviului. Nu același lucru este posibil în cazul unui interviu-expres, pe un subiect punctual. * Importanța unghiului de atac este vădită mai ales în textele lungi - în reportaj, de pildă. Îmi amintesc că am ajuns în satul Lancrăm pentru un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-vă noilor tendințe din domeniu. Învățați un minimum de vocabular tehnic, pentru a avea un dialog profesionist cu secretarul. Învățați câteva noțiuni tipografice curente. Comparați macheta mai multor ziare, fără a uita presa cotidiană. Faptul că secretarul scrie chapeau-ul sau reformulează titlul nu trebuie să vă deranjeze. Este datoria lui. Predați articolul, respectând normele curente, pentru a ușura munca secretarului. Nu ignorați noua tehnologie a calculatoarelor. Respectați munca în echipă. Important este rezultatul final, și nu orgoliul de moment. Într-un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care impune regula interviului nu trebuie neapărat să fie în criză de timp. Pur și simplu, vrea să arate că el este cel puternic și important. Chiar și în aceste situații, aveți grijă să negociați câteva condiții: dreptul de a reformula întrebările, dreptul de interveni pe text (cu acordul subiectului, desigur), dreptul de a comasa unele răspunsuri etc. Interviul amuzant sau umoristic. Chiar dacă subiectul nostru are un accentuat simț al umorului, datoria noastră este să-l provocăm prin întrebări inteligente, neașteptate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acum la voia întâmplării: regimul publicațiilor, responsabilitatea conducerii ziarului în fața legii, definirea profesiunii etc. Jurnalismul - o viitoare profesie pe cale de dispariție? Trăim într-o lume extrem de complicată și parțial imaginară - o lume de hârtie și de imagini, ce rescrie și reformulează realitatea după bunul ei plac. E timpul să ne punem serios câteva întrebări. Presa este cu adevărat un intermediar între om și lume sau doar se comunică pe sine, cum spune McLuhan? Vorbind despre rolul fundamental al presei - de a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
instrumentarul de specialitate și asistate de cei mai buni specialiști în domeniu. Vom putea desluși teoria relativității chiar sub „îndrumarea” binecunoscutului fizician, eventual în „prezența” celor care l-au continuat sau l-au contestat. Conceptul de mijloc de învățământ trebuie reformulat în concordanță cu „obiectele” virtuale, deosebit de operaționale, dar mai puțin materiale. 7. Strategiile didactice se vor lărgi sub aspect semantic, dar și ca arie a preocupărilor. Gestionarea unei situații de învățare va presupune deseori să ieși din spațiul îngust al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sunt juste (jus in bellum) și că Încheierea conflictului se face În termeni corecți (jus post bellum). Dată fiind dificultatea de a ajunge la un consens În aceste privințe, inclusiv În cadrul juridic instituit de ONU, literatura academică a Încercat să reformuleze problema ordinii internaționale și a justiției din alte perspective (Roberts, 2003). Una dintre cele mai promițătoare tentative pare a fi doctrina mai recent elaborată a „păcii juste”. Conform acesteia, pacea poate fi stabilă dacă două sau mai multe părți care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
personalismului energetic a d-lui Rădulescu-Motru (1927) conține in nuce o bună parte a sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i fusese profesor, el glosează în jurul conceptului de autohtonizare a culturii, reformulează în mod original idei de gnoseologie fundamentală, de teorie a receptării și redefinește contextual însăși ideea de filosofie. „Filosofia integrală”, pe care o vede eseistul în doctrina „personalismului energetic”, este fundamentată pe realitatea etnică, devenind „într-un sens, cea mai
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
acum desfășurarea comentariului va parcurge aceleași etape. Operele cercetate, literare și istorice, acoperă un spațiu destul de vast, de la poemele homerice și Hesiod la lirica, tragedie și istoriografie. E vorba de o schiță a valorilor mai însemnate, prin mijlocirea căreia se reformulează, în curgerea vremii, judecați cu privire la mentalități, opere și personalități ale culturii. Este o optică, până la un punct, inedită și rezultatele sunt pe măsură. Adăugiri sintetice va conține și Antichitatea clasică. 100 de figuri celebre (1976) - tablete instructive și picante, datorită
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
este, prin urmare, condiția esențială a Împlinirii unei misiuni a persoanei umane. Care este, prin urmare, semnificația dublului? Pentru ce este el necesar? Care sunt virtuțile sale? Acestor Întrebări li s-a răspuns deja. Nu vom face decât să le reformulăm sintetic. Dubletul are ca rol scoaterea În evidență a unor aspecte particulare ale persoanei, a unor virtualități Închise În aparenta structură unitară a acesteia. Dar dubletele ne dovedesc că persoana nu este constituită unitar, că este formată din părți cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Afirmația pe care o am în vedere se află în Despre divinație, II, 58: „Însă, nu știu în ce fel, nimic nu poate fi spus atât de absurd încât să nu fi fost spus de unul dintre filozofi“. Încerc să reformulez puțin acest gând. Oricât de absurd am căuta să vorbim, acest mod de vorbire poate fi deja întâlnit la un filozof sau altul. Orice absurditate am căuta să enunțăm, ea a fost deja spusă de un filozof. Nu poți formula
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]