615 matches
-
în regia lui Radu Penciulescu), pe care, cu excepția câtorva colaborări, nu a mai părăsit-o până în 1978, când s-a alăturat trupei Teatrului Mic. Aici, sub directoratul scriitorului Dinu Săraru, s-a produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu și în parteneriate legendare de scenă cu actorii Ștefan Iordache și Gheorghe Visu. Marile roluri din această etapă le-a creat în spectacole precum "Să îmbrăcăm pe cei goi", "Maestrul și Margareta", "Niște țărani", "Cerul înstelat deasupra noastră
Valeria Seciu () [Corola-website/Science/309227_a_310556]
-
comunist, continuând însă să joace și la Teatrul Mic, cu realizări notabile: recitalul "Arta iubirii" sau rolul Arkadina, din "Pescărușul" de Cehov, ambele în regia Cătălinei Buzoianu. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare inspirată a actriței cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul "Pelicanul", după August Strindberg (1994), montat într-un spațiu neconvențional (un depozit al Sălii Dalles). În 1998 a colaborat la Teatrul Nottara cu regizorul Alexandru Dabija în spectacolul "Lungul drum al zilei către noapte (E. O
Valeria Seciu () [Corola-website/Science/309227_a_310556]
-
mai bună actriță într-un serial de televiziune - comedie sau musical pentru prestația ei din serialul "Action". A mai jucat în filme precum "Băieți buni" și "Promontoriul groazei". A fost gazdă a unei emisiuni difuzate de Turner Classic Movies despre regizoarele din trecut. Douglas s-a născut în Quincy, Massachusetts, ca fiică a lui Joan Douglas (născută Georgescu), profesoară, și a lui Gregory Douglas, pictor. Tatăl ei a fost fiul actorului de la Hollywood Melvyn Douglas și a soției sale, artistul Rosalind
Illeana Douglas () [Corola-website/Science/336415_a_337744]
-
găsi: • texte de Augusto Boal, Irina Costache, Valentina Iancu, Vladan Jeremic&Rena Raedle, Mihai Lukacs, Nicolae Mandea, Mihaela Michailov, David Schwartz, Ionuț Sociu, Marius Tudor, Art Young; • interviuri cu scriitorul Radu Aldulescu, recuziterul Cristi Badea, artistul vizual Matei Bejenaru, regizoarea tehnică Zoe Costache, mașinistul Costel Neagu; • desene de Laurențiu Ridichie. Grafica publicației este realizată de Alma Cazacu. Identitatea vizuală este concepută de Cătălin Rulea. Gazeta de Artă Politică este o publicație trimestrială independentă și autofinanțată. G.A.P. se distribuie gratuit
Lansare Gazeta de Artă Politică #2 - Munca și muncitorii () [Corola-website/Science/295656_a_296985]
-
lui Limonada și lui Vlad Trifaș, vocea lui Fred. Cu toții s-au declarat foarte încântați de experiență și de faptul că Disney s-a gândit la ei pentru dublaj, au împărtășit experiențe din studioul de dublaj și amintiri plăcute cu regizoarea filmului, Anca Sigartău, la final dându-le tuturor oamenilor mari sau mici un îndemn: ""Este un mod de a visa, si daca învățăm să visăm, s-ar putea să învățăm foarte multe lucruri"". De asemenea mai multe publicații din România
Cei 6 super eroi () [Corola-website/Science/333142_a_334471]
-
o considera mult peste original și din pricina vârstei modelului care îi dă glas în engleză, Daniel Henney, ce avea 35 de ani când a interpretat personajul, Noni având doar 22 în momentul înregistrărilor pentru ""Cei 6 Super Eroi"". Anca Sigartău, regizoarea filmului pentru varianta în limba română povestește despre lucrul cu Noni și despre plăcerea de a repeta experiență oricând: Mixajul aparține Shepperton Internațional, dublajul fiind realizat de Ager Film cu cea mai nouă tehnlogie în materie de înregistrare audio, prin
Cei 6 super eroi () [Corola-website/Science/333142_a_334471]
-
în România s-a dovedit aproape unanim. Dacă în primă instanță, mulți dintre copiii răspundeau că jurnalistul este acea persoană care ia interviuri vedetelor și politicienilor, întâlnirile cu invitații atelierelor - fotojurnalista Ioana Moldovan, documentaristul Vlad Petri, activistul Ionuț Ruscea și regizoarea Vera Ion - au nuanțat definiția jurnalistului. Cu toate acestea, aproape niciunul dintre ei nu a putut oferi inițial un nume de jurnalist român, excepție făcând câțiva prezentatori de emisiuni TV. Principalele motive pentru care elevii participanți susțin că nu urmăresc
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
(născută Voight, pe 4 iunie 1975) este o actriță și regizoare de film americană; laureată a unui Premiu Oscar, trei "Premii Globul de Aur" și două "Screen Actors Guild Awards". A fost numită de către "Forbes" cea mai bine plătită actriță de la Hollywood în 2009, 2011, și 2013. Viața ei fiind pentru
Angelina Jolie () [Corola-website/Science/312585_a_313914]
-
postume ale filosoafei. Au mai fost consultați Lotte Jonas, văduva lui Hans Jonas, coleg în Marburg al lui Arendt, și Wally Shawn, fiul editorului William Shawn al revistei New Yorker (între 1952 și 1987). Ingrid Scheib-Rothbart i-a prezentat-o regizoarei și pe Lotte Köhler, ultima prietenă în viață a lui Arendt, decedată în 24 martie 2011, la vârsta de 92 de ani, în New York. Prima variantă a scenariului a fost terminată în 2002, însă doar în vara lui 2010 a
Hannah Arendt (film) () [Corola-website/Science/328627_a_329956]
-
Luxemburg. La Ierusalim s-a filmat chiar în clădirea unde avusese loc în 1961 procesul împotriva lui Eichman. Este vorba de un centru cultural, care îndeplinise de pe atunci același scop, fiind folosit doar în acel caz ca sală pentru proces. Regizoarea a apelat la Steven Spielberg Jewish Film Archive și la Universitatea Ebraică din Ierusalim, pentru a folosi înregistrări originale de la procesul lui Eichmann. Filmul folosește în principal engleza, existând însă și scene în germană și ebraică. Și materialul de arhivă
Hannah Arendt (film) () [Corola-website/Science/328627_a_329956]
-
și la Universitatea Ebraică din Ierusalim, pentru a folosi înregistrări originale de la procesul lui Eichmann. Filmul folosește în principal engleza, existând însă și scene în germană și ebraică. Și materialul de arhivă este în limbile originale ale participanților la proces. Regizoarea a insistat asupra acestor detalii, pentru a reconstitui fundalul de imigrantă al protagonistei. Filmul este prima producție digitală a regizoarei, fiind filmat cu o cameră Red One, folosind procedeul CinemaScope.
Hannah Arendt (film) () [Corola-website/Science/328627_a_329956]
-
existând însă și scene în germană și ebraică. Și materialul de arhivă este în limbile originale ale participanților la proces. Regizoarea a insistat asupra acestor detalii, pentru a reconstitui fundalul de imigrantă al protagonistei. Filmul este prima producție digitală a regizoarei, fiind filmat cu o cameră Red One, folosind procedeul CinemaScope.
Hannah Arendt (film) () [Corola-website/Science/328627_a_329956]
-
actori de la Teatrul Național, Nicolae Massim a pus în scenă primul spectacol de marionete "Cu Țăndărică spre Mările Sudului" după care a rămas aproape întreaga carieră un entuziast colaborator al teatrului, fiind în același timp un adevărat mentor artistic al regizoarei Margaretei Niculescu, o fostă studentă de la IATC, care în 1949 a înlocuit-o pe Lucia Calomeri în funcția de directoare a teatrului. După o lungă și distinsă carieră regizorală și didactică, Nicolae Massim a fost transferat din motive politice la
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
și de acolo au mers pe jos până la cinematograful Grand din strada Sveavägen. Acolo i-au întâlnit pe Mårten și pe logodnica acestuia. Era aproape ora 21:00. Olof Palme a cumpărat el însuși bilete pentru filmul „Frații Mozart” a regizoarei Suzanne Osten, care a început la ora 21:15. După ce s-a terminat fimul, cei patru au stat de vorbă în fața cinematografului până la ora 23:15, după care soții Palme au mers pe jos pe strada Sveavägen. După ce au traversat
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
jucat în prima ei piesă de teatru în urmă cu 20 de ani. A inițiat un Laborator de Teatru pentru profesioniști la Teatrul Bulandra în perioada 2010-2012. În anul 2013 Andreea începe o nouă etapă a carierei sale: debutează ca regizoare cu spectacolele „Shot sau Comedia relațiilor” de Theresa Rebeck și „Moș Crăciun e o jigodie” iar după un an se dedică pentru prima dată teatrului de improvizație în cadrul spectacolelor „Comedy Show” de la Teatrul La Scena. În 2015 a inaugurat un
Andreea Bibiri () [Corola-website/Science/321508_a_322837]
-
un bătrân în drum spre familia sa, un țigan cu piranda sa, un fel de muncitor zilier cu aspect de desperados, un fante gelat cu ifose și o întreagă cohortă de nou sosiți, până ce camera cu șase paturi devine neîncăpătoare. Regizoarea s-a bazat și pe umorul de situație în felul unui scheci pentru că morala se întrezărește cu ușurință. În patria simbolică a romanității, mica Românie se înghesuie într-o cameră de hotel care cuprinde aproape toate stările și toate opțiunile
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
umorul de situație în felul unui scheci pentru că morala se întrezărește cu ușurință. În patria simbolică a romanității, mica Românie se înghesuie într-o cameră de hotel care cuprinde aproape toate stările și toate opțiunile destinale. Jucând pe cartea absurdului, regizoarea a creat un efect de ironie superioară dintr-o situație (im)posibilă. La categoria documentar, premiul i-a revenit Andei Pușcaș și lui Dragoș Dulea cu filmul Stremț 89, un reportaj despre „revoluția” care a avut loc într-un colț
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
și descendenți, sau dacă această apartenență se transmite descendenților ca o calitate umană intrinsecă și ca o propensiune spre înfăptuirea binelui în folosul semenilor și al societății, am să spun și că Nicolae Mărgineanu este tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu, bunicul regizoarei Ana Mărgineanu și al muzicianului Petru Mărgineanu, și socrul compozitorului Cornel Țăranu, căsătorit cu Dana Țăranu-Mărgineanu, profesoară de limba engleză și ea și membră activă a fundației Memoria din Cluj. El este, în fine, fratele mai mic plecat la școală
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
convins că filmul feminist le e necunoscut și avizaților, și neavizaților. Așa că voi comenta - pe foarte lung - lungmetrajul Orlando (1992), care mi se pare unul pe de o parte ilustrativ, pe de alta temperat ca exponent al curentului. De altfel, regizoarea filmului, Sally Potter declară că nu se consideră feministă. Povestea e cronologic inteligibilă: un tânăr (Orlando) devine, netam nesam, nemuritor. Parcurge astfel mare parte din istoria Angliei, din epoca elizabetană până la cea contemporană. Își schimbă și sexul, devenind femeie în
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
feminismului și reabilitată de reprezentantele celui de-al treilea. Greu de adaptat, din cauza numeroaselor pasaje lirice și din cauza stilului brevetat de autoare, "stream of consciousness". Oricum, nici Woolf, nici Potter nu cred în măsurătoarea unei adaptări în funcție de fidelitatea față de original. Regizoarea afirma într-un interviu că o ecranizare care se comportă ca un sclav față de roman, care încearcă să-i dea viață, e condamnată să plictisească spectatorul, cel puțin din punctul de vedere al scenariului. Woolf, care a fost contemporană cu
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
se mânjesc cu ceară pentru a-și păstra temperatura corpului constantă. Și politica colonialistă a regelui William este aspru criticată printr-un personaj episodic: hanul care comentează că englezii au o reputație de colecționari de țări. Filmul oferă, în cuvintele regizoarei, o explorare a unui mit nostalgic pe care britanicii îl cultivă cu obstinație și îl dau drept istorie națională. Istoria pe care o substituie filmul celei oficiale e una nu progresivă, ci circulară. Acest fapt e demonstrat și de unele
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
care această "vară a celor 27 de săruturi lipsă" va însemna despărțirea de copilărie, prima mare dragoste, prima mare suferință, descoperirea lumii și a femeii din ea; Summer or 27 missing Kisser este semnat de talentata și pe drept multipremiata regizoare gruzină Nana Djordjadze și are la bază un scenariu al soțului ei, scriitorul Iraklej Kvirikadse, colaborator al multor filme ale lui Nikita Mihalkov. Premiul special al juriului - "pentru profunzimea trăirilor și lirism", Marele Premiu - Irisul de Aur (dublat de 80
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
am cunoscut-o, dacă se poate spune așa, prima oară pe Ada Milea. Absolvise școala de teatru din Tîrgu-Mureș, secția actorie și s-a prezentat, în aceeași vară, la București, la preselecția pentru Gala Tînărului Actor. Comisia era formată din regizoarea și profesoara Sanda Manu și cu mine, o comisie care a funcționat în formula aceasta, aleasă de Cornel Todea, directorul manifestațiunii, cîțiva ani buni. Monologul ales mi s-a părut atipic, în primul rînd prin numele autorului, ieșit complet din
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
Anca Murgoci „ Viața este un cadou irepetabil. Nu lăsați să moară Zeul din dumneavoastră” a spus regizoarea Alice Barb în emisiunea „Oamenii Realității” difuzată la Realitatea TV. Ediția a fost una cu totul specială, așa cum a recunoscut, în direct pe parcursul emisiunii realizatorul și moderatorul ei Dorin Chioțea, scrie Ziarul Metropolis. Alice Barb a realizat pe parcursul a 90
Eveniment TV: un spectacol montat într-o emisiune by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50633_a_51958]
-
drumul fascinat pe care orice om trebuie să-l parcurgă spre realizarea propriului vis. „Dacă nu vrei să abdici de la visurile tale poți să fii un om al realității. Numele meu m-a obligat să fiu o visătoare” a spus regizoarea, referindu-se la „ Alice în Țara Minunilor” spectacol pe care l-a montat cu ceva vreme în urmă la Teatrul Țăndărică. Alice Barb a povestit cum acest îndemn spre visare este într-un fel o moștenire de familie. Mama sa
Eveniment TV: un spectacol montat într-o emisiune by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50633_a_51958]