375 matches
-
epiteliale din ADPKD. Astfel, se poate produce o localizare greșită sau anormală a proteinelor membranei plasmatice, exprimată în special prin (12): localizarea apicală a Na-K-ATP-azei; poziția anormală a cotransportorului Na+-K+-2Cl la polul bazal; expresia cystic fibrosis transmembranar conducatance reglator (CFTR) de către celulele epiteliale chistice la polul lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre cavitatea chistică, în locul poziției bazolaterale normale prin care mediază reabsorbția 3. Localizarea apicală a pompei de sodiu a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Această proliferare este reglată prin mecanisme intracelulare și extracelulare, și anume: acțiunea factorilor de creștere solubili, expresia receptorilor pentru factorii de creștere, existența semnalului de transducție relevant în activitatea mitogenă; expresia proto-oncogenelor; MEC sediul de localizare a factorilor de creștere, reglator al diferențierii celulare și modelării tisulare. Hiperplazia celulară la nivelul cavităților chistice poate să prezinte trei aspecte diferite (10): tipul comun, în care celulele apar normale, recognoscibile după segmentul tubular de origine, sau sunt doar ușor modificate; este specific tuturor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
total sau parțial, corelate fiind și cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
școlare în ciclul primar” - coordonator Marinela Gulei, Editura „Spiru Haret”, 2001, și „Medierea pas cu pas” - autori: Lorena Bujor și Daniela Dumitrașcu, Editura „Spiru Haret”, 2003 - ceea ce demonstrează preocuparea corpului profesoral în abordarea acestei probleme. „Planul-cadru de învățământ reprezintă documentul reglator esențial care jalonează resursele de timp ale procesului de predareînvățare”. El cuprinde activități comune tuturor elevilor în scopul asigurării egalității de șanse ale acestora, și prevede activitatea pe grupuri/ clase de elevi, în scopul diferențierii parcursului școlar în funcție de interesele, nevoile
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
ca un ansamblu de „procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, însoțesc și urmează proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea și revizuirea permanentă și dinamică a setului de învățare, oferite în școală”. În sens restrâns, curriculum desemnează „sistemul documentelor de tip reglator, sau de altă natură, în cadrul cărora se consemnează experiențele de învățare recomandate prin școală elevilor” (Mihai Stanciu, 2003). Tipuri de curriculum Prima clasificare „este elaborată din perspectiva cercetării fundamentale a curriculum-ului”, iar a doua „din perspectiva cercetării aplicative a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
fungi (Michel și colab., 2001). Astfel, se presupune că Toll este activată de către molecule de recunoaștere solubile, care declanșează cascade proteolitice distincte, și care se îndreaptă către Späetzle. La început, calea de semnalizare Toll de la Drosophila a fost caracterizată ca reglator al polarității dorsoventrale a embrionului, fiind identificați genetic mulți intermediari care prezintă similitudini cu receptorul interleukinei 1 (IL-1) și cu reprezentanți ai căilor de semnalizare TLR, de la mamifere. Genomul drosofilei conține copii singulare ale genelor care codifică aceste componente de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
supresoare (TS) sunt implicate în modularea răspunsului imun umoral. Toate funcțiile fiziologice atribuite celulelor T derivă din interacțiunea receptorului lor membranar (RCT) cu antigenul. În cazul CTL, interacțiunea are ca rezultat liza celulelor purtătoare de antigen. Celulele TH au rol reglator esențial al răspunsului imun. Ele stimulează proliferarea celulelor B activate de antigenul specific. Interacțiunea dintre RCT al celulelor TH cu antigenul legat de receptorul imunoglobulinic al celulelor B declanșează sinteza și eliberarea de către celulele T a unor factori stimulatori ai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În condiții fiziologice produșii acestor gene limitează răspunsul imun secundar infecțiilor microbiene prin apoptoza celulelor imune;- Sindromul APECED (endocrinopatia poliglandulară autoimună cu candidoză și displazie ectodermală) este determinat de mutațiile în gena care codifică pentru proteina AIRE care este un reglator autoimun. Această proteină participă la reglarea etapelor timice (selectarea limfocitelor T și dezvoltarea toleranței centrale timice la antigene periferice) și a toleranței periferice. Boala este caracterizată prin imunodeficiență și autoimunitate. - APS-1 este un subtip de DZ determinat de mutațiile în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
DZ determinat de mutațiile în gena AIRE. Această boală autoimună debutează la tineri. - IPEX este un subtip de DZ1 determinată de mutații în gena foxP3, care codifică pentru o proteină implicată în reglarea dezvoltării unui subset de limfocite cu rol reglator. Această variantă autoimună de DZ debutează în perioada neonatală. Studiile realizate pe populațiile din Japonia și Sardinia nu demonstrează contribuția semnificativă a genei foxP3 la apariția formelor comune de DZ1. Trebuie precizat că deși aceste afecțiuni sunt determinate monogenic se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
T-ALL). Activarea ectopică a acestei gene, fie prin translocație, fie printr-o deleție interstițială din amonte, apare frecvent în T-ALL. SCL / tal-1 este un membru al clasei de factori de transcriere de tip basic helix-loop-helix (bHLH) care cuprinde reglatori cu specificitate celulară precum myoD și Mash-1, dar și proteine ubicvitare de tip E2A cu roluri bine stabilite în dezvoltare. Proteina SCL / tal-1 recunoaște motive de tip cutie E canonică (CAN-NTG). O altă genă, desemnată Rbtn2 / Lmo2 codifică pentru o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ce poate fi recunoscută morfologic este proeritroblastul. În stadiul de proeritroblast funcționează mai multe gene, care condiționează diferențierea eritroidă terminală, printre care și acelea care codifică pentru componente ale eritropoietinei și pentru diferiți factori de transcriere cu specificitate eritroidă. Principalul reglator al diferențierii eritrocitelor este hormonul glicoproteinic eritropoietina (epo). Receptorul acestui hormon, desemnat epoR, este un membru al suprafamiliei receptorului citokinelor și este exprimat specific pe celule precursoare eritroide, precum și pe mastocite și megacariocite. Semnalizând prin promotorii epoR supraviețuirea și proliferarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
eritrocitului, dar nu este necesară pentru inițierea angajării și diferențierii pe calea eritroidă. Virtual, toate genele cu specificitate eritroidă care se exprimă conțin un motiv GATA cu secvențe cis-reglatoare. GATA-1 este un factor abundent, limitat la celulele stem hematopoietice, ca reglator central al transcrierii genelor eritroide și al diferențierii hematiilor. GATA-1 este unic prin capacitatea sa de a reprograma fenotipurile celulare într-o manieră dominantă. Deși gena GATA-1 este exprimată în celule precursoare multipotențiale, înainte de angajarea acestora pe o singură linie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
conduce la persistența ereditară a hemoglobinei fetale (HPFH) (fig. 16.19). Deși secvențele înalt conservate CACCC, CCAAT sau ATAAA nu sunt afectate ca reprezentând situsuri „interzise” pentru mutații, numărul mutațiilor observate întărește semnificația secvențelor necodificatoare păstrate ca având valoare de reglatori la distanță ai transcripției, adică de super-enhanceri, fiind implicați în comutarea funcționării diferiților loci genici, în cursul dezvoltării embrionare și fetale (Gelehrter și Collins, 1990). În diferitele populații umane se înregistrează cu o frecvență mai mare sau mai mică anumite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o dereglare X-lincată cu un fenotip remarcabil de uniform și o formă blândă de HbH, fără a se înregistra vreo deleție α -globinică. Explicația implicării cromozomului X într-o asemenea condiția patologică este prezența în acest cromozom a unui factor reglator trans-activator care influențează activitatea genelor din clusterul α-globinic. S-a descris și fenomenul HPFH care înseamnă persistența ereditară a hemoglobinei fetale, reprezentând un grup de condiții patologice heterogen din punct de vedere genetic în care este alterată programarea în ontogenie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a asimila sensul pe care oamenii îl dau unui discurs, unui text, pe care ar fi suficient să-l citești a fost puternic criticat. O epistemologie relativistă foarte la modă, care nu mai face din adevărul științific un orizont reglator al practicilor științifice, incluzând aici și propria sa activitate de cercetare, ar duce, fără îndoială, dacă s-ar generaliza, la disoluția disciplinei. Dar ea se traduce mai degrabă prin convertirea cercetătorilor la filosofie sau la activități artistice. La antipozii scepticismului
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
școlare în ciclul primar” - coordonator Marinela Gulei, Editura „Spiru Haret”, 2001, și „Medierea pas cu pas” - autori: Lorena Bujor și Daniela Dumitrașcu, Editura „Spiru Haret”, 2003 - ceea ce demonstrează preocuparea corpului profesoral în abordarea acestei probleme. „Planul-cadru de învățământ reprezintă documentul reglator esențial care jalonează resursele de timp ale procesului de predareînvățare”. El cuprinde activități comune tuturor elevilor în scopul asigurării egalității de șanse ale acestora, și prevede activitatea pe grupuri/ clase de elevi, în scopul diferențierii parcursului școlar în funcție de interesele, nevoile
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
ca un ansamblu de „procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, însoțesc și urmează proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea și revizuirea permanentă și dinamică a setului de învățare, oferite în școală”. În sens restrâns, curriculum desemnează „sistemul documentelor de tip reglator, sau de altă natură, în cadrul cărora se consemnează experiențele de învățare recomandate prin școală elevilor” (Mihai Stanciu, 2003). Tipuri de curriculum Prima clasificare „este elaborată din perspectiva cercetării fundamentale a curriculum-ului”, iar a doua „din perspectiva cercetării aplicative a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
cunoscute, dar este foarte eficientă în prevenirea hiperhidratării. Analogul setei pentru sodiu, apetitul pentru sare, este o parte importantă a homeostaziei sodiului la majoritatea mamiferelor. Este alcătuit din două componente comportamentale: apetitul hedonic (legat de satisfacerea unei plăceri) și apetitul reglator. Apetitul hedonic este prezent și la animale, cărora “le place” sarea și o consumă când au posibilitatea, indiferent dacă au sau nu deficiență de sodiu și, pe de altă parte, motivația de căutare a sării este crescută atunci când există o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este crescută atunci când există o deficiență de sodiu. La om, apetitul hedonic este foarte important - un individ mediu consumă zilnic 10-15 grame de sare, deși i-ar fi suficient 0,5 grame. Pe de altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este tamponată de sistemul H2CO3-HCO3și majoritatea restului este tamponat în interiorul celulelor. In cazul alcalozei metabolice, aproximativ 30-35% din încărcarea cu OHeste tamponată în interiorul celulelor, în vreme ce în cazul variațiilor de pH respirator, aproape toată tamponarea este extracelulară. La nivelul celulelor, principalii reglatori ai pH-ului intracelular sunt transportorii de HCO3-. Până la ora actuală au fost identificați antiporterul Cl-/HCO3-, trei cotransportori Na+/HCO3și un cotransportor K+/HCO3-. 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic Când se adaugă o cantitate importantă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nivelul inteligenței senzorio-motorii este asimilarea„integrarea de noi obiecte sau noi situații la schemele anterioare” (Piajet, J., „Psihologia copilului”, 1970, p. 39). Instrumentul ce servește ca suport al acțiunii menite să devină fapt mental, de gândire, este cuvântul (limbajul). Rolul reglator al limbajului se manifestă pe planul activității practice. Din experiența pe care am acumulat-o, am constatat că apar diferențe cantitative și calitative în ceea ce prive[te capacitatea copiilor preșcolari de a opera cu limbajul. În general, categoriile verbale uzual
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
crearea unei stări de tensiune, atât intelectuală cât și emoțională. Această tensiune duce la tulburarea conduitelor motrice obișnuite, însușite. Rolul pregătirii psihice în vederea participării la concurs, constă în formarea la sportiv a unei structuri de conduite și atitudini cu caracter reglator, prin care acestă să se adapteze la situațiile impuse de concurs sau adversar. Zi de zi, lumea sportului are parte de situațiile specifice lipsei de adaptare a sportivilor față de condițiile de competiție , căderi și răsturnări de situații, precum și la situații
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
forurilor superioare ale sistemului educațional, referitor la programele școlare reforma curriculară a adus o serie de aspecte noi. Dincolo de faptul că programa școlară - element central în realizarea proiectării didactice - nu mai este privită ca un document rigid, ci ca unul reglator, ce permite o lectură și abordare personalizată, se merge până acolo încât fiecare cadru didactic poate deveni conceptor de programe. De aceea, se impune o cunoaștere punctuală atât a demersului de parcurs în elaborarea unei programe pentru o disciplină opțională
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
mai mult accent, care nu urmărește o simplă clasificare, ierarhizare a elevilor, ci are ca scop atingerea cât mai completă și eficientă a finalităților educaționale corespunzătoare momentului respectiv. II.3.a. Standardele de performanță - aspecte formative și de conținut Documentul reglator al proiectării didactice - programa școlară a fiecărei discipline - cuprinde și standardele curriculare de performanță ce trebuie să stea la baza procesului de apreciere și evaluare a rezultatelor activității și comportamentului elevilor. Implicit, elaborarea unei programe de disciplină opțională presupune și
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
fatică. Însă redutele limbajului sunt condiționate de timpii care conlucrează la construcția scenică, prezentul inaugurând, cu fiecare reprezentație, noi forme de retrăire a trecutului și/sau a viitorului, printr-o durată scenică a cărei comprimare atinge limitele imploziei. Ca gest reglator în actul creației, aceasta va impuneo mișcare în afară, dinamitarea "centrului fix" al spectacolului și partajarea unor spații de conduită și de semnificare mobile, în care cuvântul (fiecare cuvânt!) vanăzui să închidă în sine un sens deplin al vieții, o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]