578 matches
-
structura programelor e trasă la indigo. și, pe de altă parte, cultural (nu vorbesc de cultura populară, ci de cea înaltă) am vrut să fim "noi înșine", chiar mai mult: "noi înșine" din perioada interbelică. Printre cauzele acestei utopii culturale regresive trebui să mai aminim una: Generația '27 a avut o continuare după 1945. De fapt, o dublă continuare: una externă, altă internă. Reapariția lui Constantin Noica în cultura română după 1965 a generat singurul model endogen de excelență culturală al
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
împrejurimi. Cum se explică el? Singura explicație rațională pe care o pot găsi este următoarea. Societățile comuniste au căutat să deconstruiască diferitele instituții și matrici prin care se dirijau energiile și intențiile sociale. S-a ajuns astfel la o situație regresivă, în care structurile normale fiind treptat rase de pe fața pământului, au fost înlocuite cu forme primare, cu clanuri de sânge, cu grupuri în care se putea avea încredere, cu bande de oameni care aveau anumite interese comune. Acum o mie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
desfășoară ambiguu, implicând un mare grad de relativitate: „În ora de geometrie tăiam copaci,/ și priveam cercurile,/ dar nu priveam cercurile,/ ci niște păsări în cercuri,/ dar nici păsări în cercuri nu erau” (Lecție). Germinativul (sâmburele), concentrarea sugerată de mișcarea regresivă (arborii se retrag în rădăcini, fructele se întorc în semințe) sporesc neliniștea. „Aș vrea să spun adânc ceva/ ca un cearcăn”, declară poetul, care acuză neputința limbajului de a-i traduce stările. Dacă în Omul fără voie se produce accentuarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
mi-a luat s-o scriu. Povestirea era statică și artificială și precisă. Nu era un vis - romanul ar trebui să fie unul. Dar nu acesta era scopul povestirii. Scopul povestirii era să mă las transportat în trecut, să avansez regresiv și să modific câte ceva. Povestirea ca negare. Curând vocea lui Patrick Bateman începu să vibreze, șoptită și pierdută, până când pâlpâi stins și se vidă. (Însă era teribil de curios, poftea pătimaș, argumentă scriitorul. Să fi fost vina lui că își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
geluri de duș au miros de ciocolată, iar plăcinta „Jurassic cu Nutella” se bucură de succes. În parcurile de distracții, adulții joacă jocuri din copilărie. Dacă bătrânii vor să semene cu tinerii, tinerii adulți „refuză” să crească, în timp ce piața „consumului regresiv” se dezvoltă din ce în ce mai mult, refuzul de a se maturiza începe să se manifeste tot mai de timpuriu, iar tinerii adulți par a voi să trăiască într-o perpetuă prelungire a copilăriei sau a adolescenței lor. Cum trebuie interpretat un atare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
o imensă piață. De-acum înainte, indivizii încearcă să regăsească impresii trăite cândva în copilărie prin intermediul ofertei pieței; ei se joacă fără nicio inhibiție cu trecutul, surfează peste mărcile vechi sau reprezentative pentru toate perioadele vieții. De unde putem conchide: „consumul regresiv” este înainte de toate semnul unei culturi hedoniste, ludice și juvenile, semnul unei epoci în care cumpărăturile se fac în vederea unor experiențe subiective. Noua febră nu este altceva decât una dintre figurile ordinii dereglementate, emoționale, hiperindividualiste a fazeiIII. Orice ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
o atmosferă de reculegere, chiar dacă raporturile cu arta sunt tot mai supuse logicii nomadice a hiperconsumului, nu e mai puțin adevărat că experiența estetică funcționează pentru tot mai mulți oameni ca un ingredient al fericirii. Contrar tezelor care susțin condiționarea regresivă a sensibilității, adevărul este că societatea de hiperconsum a îmbogățit capacitățile estetice ale oamenilor, distanța privirii, sensibilitatea la frumos în afara oricărei perspective utilitare. În faza III se înregistrează un consum estetic de masă, o creștere a cererii de artă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
translation into party systems" (p. 5). Ceea ce dă valoare paradigmei pe care o propun pentru a răspunde acestei probleme este faptul că ea constituie un veritabil model logic care interpretează geneza sistemelor de partide. Acest model trebuie citit ca diacronie regresivă, în care localizarea partidelor politice prin intermediul clivajelor permite descoperirea conflictului inițial. Un model pe care autorii lui îl consideră posibil, ba chiar "a possible model" (p. 6). Demersul acestora se compune din două mișcări: pe de o parte, "a review
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
a sistemului politic lituanian între 1992 și 1996. Totuși, fluctuațiile structurilor sociale postcomuniste erodează originile sociale ale clivajului comuniști/anticomuniști. Datele arată că alegătorii nu mai realizează importanța conflictului. Caracterul tranzițional al clivajului pare să fie motivația tendinței mai degrabă regresive a stabilității sistemului politic lituanian. După ultimele alegeri parlamentare, sistemul politic lituanian a fost modificat radical, de vreme ce două partide noi (Uniunea Liberală și Noua Uniune) au intrat în parlament, iar două partide "tradiționale" (Partidul Creștin-Democrat și Uniunea de Centru) n-
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
te ai bine cu vecinul, schimbați cursul Tisei, Someșului, Crișurilor și Mureșului și lăsați-i fără apă în pusta lor. Și pentru că avem și noi „faliții noștri”, cred că nici Președintele, nici Primul ministru nu vor lua măsura, prin imitație regresivă, de a-i opri pe românii basarabeni, pe ucaineni, pe chinezi, pe alți năpăstuiți ai soartei, să vină în România. Totdeauna la masa săracului a mai încăput un sărac și să nu se uite că numai răbdatul de foame și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mare număr de analfabeți, oricât efort s-a făcut după 1918 pentru dezvoltarea învățământului. VIII. 4 Reducerea constantă a evoluției demografice Evoluția demografică în satele comunei Filipeni se integrează situației generale din țară. Încă din 1970 se constată o evoluție regresivă a natalității, deși până în 1990 se înregistrează constant o creștere absolută a populației înregistrat de la recensământul din 1930 până în 1990 (23.206.720 locuitori). În perioada la care ne referim s-au născut vii la mia de locuitori, în 1970
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
frecvent, intrând în componența unor imagini ce se remarcă prin plasticitate. O anumită tensiune lirică ce se transmite lectorului e semnul unei stări de nesiguranță în perceperea realului, ca expresie a inconsistenței și a evanescentului. Poeziile privilegiază metamorfoza prin mișcare regresivă către germinativ („Orele lichide până la țărmuri curg / Și trupul îmi descrește în neștire” - Stăvilare). Influențe din Ion Minulescu sunt evidente în amestecul de intimism melancolic și sugestivitate căutată. De altfel, V. se remarcă prin culorile, parfumurile, artificiile punerii în pagină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
arii de utilizare, acest procedeu poate să-și găsească o aplicație terapeutică, dar și ca mijloc de investigare a structurilor psihice profunde. Această ultimă indicație este mijlocul folosit de către psihiatri pentru cercetarea transmigrației sufletelor. Este vorba, de fapt, de hipnoza regresivă, care facilitează îndreptarea atenției voluntarului spre trecutul îndepărtat. În varianta clasică, această metodă se limitează la evenimentele din copilărie cu semnificație patologică pentru simptomele psihice prezente. Utilizată experimental, hipnoza regresivă continuă și dincolo de momentul nașterii subiectului. Pentru ca datele obținute să
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
pentru cercetarea transmigrației sufletelor. Este vorba, de fapt, de hipnoza regresivă, care facilitează îndreptarea atenției voluntarului spre trecutul îndepărtat. În varianta clasică, această metodă se limitează la evenimentele din copilărie cu semnificație patologică pentru simptomele psihice prezente. Utilizată experimental, hipnoza regresivă continuă și dincolo de momentul nașterii subiectului. Pentru ca datele obținute să aibă veridicitate științifică trebuie să fie luate câteva măsuri de precauție. Astfel, voluntarii trebuie să nu sufere de schizofrenie și nici să nu aibă o personalitate de tip schizoid sau
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nici un stimul real). De asemenea, se exclud subiecții care consumă substanțe halucinogene sau inductoare de experiențe “ciudate”, precum și epilepticii, știut fiind faptul că unele crize epileptice pot să fie și ele caracterizate prin halucinații. Pe de altă parte, desfășurarea hipnozei regresive se face în cursul a numeroase ședințe, de obicei întinse pe mai mulți ani. În cadrul fiecărei ședințe se lasă lucrurile să decurgă cât mai spontan. Cercetătorul are grijă să inducă numai transa hipnotică - starea modificată a conștiinței - și să îndrepte
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
sensul acesta, să fie interpretată ca o „imagine inversă a evoluției psihice”; ea nu are rol creator, ci eliberator al unor funcții și manifestări psihice mascate sau larvate; b) teza fenomenologică susține că structura bolii mintale este esențialmente negativă sau regresivă; ea apare ca o ruptură a comunicării și a relațiilor interpersonale necesare înțelegerii, fiind prin aceasta o altă formă de realitate umană, diferită de cea normală; c) teza clinică consideră bolile psihice (nevrozele și psihozele) ca fiind, prin structura și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice (nevrozele și psihozele) ca fiind, prin structura și dinamica lor clinică, forme tipice ale unor nivele variate de agenezie sau de disoluție a organizării aparatului psihic; d) teza etiopatogenetică consideră boala mintală ca pornind de la un proces organic; Fenomenele regresive, specifice bolii mintale, sunt preivite ca procese de „cauzalitate organodinamistă”, implicate în etiopatogenia bolii mintale. Concepția medicală clasică de factură clinico-biologică nu poate fi însă aplicată în totalitate în cazul patologiei psihiatrice. În viața psihică nu se poate stabili cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnav în scopul rezolvării suferinței. Din punct de vedere psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay, P. Pichot): îngustarea sferei umanului; egocentrism; o atitudine ambivalentă de tiranie și dependență. Toate acestea traduc instalarea unui comportament de tip regresiv al persoanei umane în condițiile apariției și evoluției clinice a unei boli. Aceste aspecte se vor reflecta în ceea ce privește dispoziția afectivă, dar și în comportamentul individului în cursul evoluției bolii sale. Pentru J. Delay și P. Pichot, elementele comportamentului modificat al
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
menită să asigure interfața eului cu lumea prin medierea discursului; în consecință, textul valorează doar în măsura în care comprimă o imago mundi, o reprezentare a cosmosului. De altfel, cele trei ipostaze lirice ale eului la Blaga (eul stihial/panic, „omul problematic”, eul regresiv) sunt delimitate în funcție de câteva constante atitudinale, asociate unor nuclee ale imaginarului și întrupate în forme retorice proprii. Însă poate cea mai bună carte a criticului este Jocul poeziei, care se concentrează asupra evoluției liricii românești din secolul trecut. Utilizând un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
din cele mai bune romane psihologice române, în sensul analizei evolutive a unui singur caz de conștiință, e un studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului. E. LOVINESCU Din felul regresiv cum s-a desfășurat talentul lui Liviu Rebreanu se pot desprinde aceste constatări: romancierul percepe ruralul și aproape deloc orășenescul, îmbrățișează colectivul și nu înregistrează individualul, pătrunde mințile haotice întunecate, prăbușite în instinct și nu e în stare să analizeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
a fost o cultură a spaimei. Iubirea vine mai târziu, izbăvitor și corectiv, ceea ce duce și la concluzia că ea se poate învăța, poate fi dobândită prin aculturație, în timp ce spaima sau teroarea sunt atitudini primare, care țin de fondul obscur, regresiv al ființei noastre, pe care nu îl putem controla. Iubirea o căutăm, mergem în întâmpinarea ei, la fel cum facem cu întregul, cu sinteza sau cu armonia; dimpotrivă, spaima "vine peste noi", "ne cotropește" și ne strivește, ne chircește și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Simptomatologie Simptomele apar de obicei tardiv, insidios când gradul stenozei este semnificativ, iar circulația colaterală este insuficientă. Simptomele au caracter progresiv, prin scăderea indicelui de claudicație la pacienții fumători sau cu unele agravări bruște, în rare cazuri evoluție staționară sau regresivă. Durerea reprezintă simptomul caracteristic al sindromului de ischemie periferică cronică. Caracterele generale ale durerii (intensitate, durată, timp de apariție) constituie criteriul principal în diagnostic, localizarea stenozei și precizării stadiului de evoluție pe baza clasificării Leriche Fontaine. Stadiul I, asimptomatic, în
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
confortabile la sugestiile de imagerie; răspunsuri confortabile la alte sugestii senzoriale, mai ales kinestezice și auditive; abilitatea de a iniția și stopa experiențele externe după dorință; semnalizarea ideomotorie/ideosenzorială (vezi capitolul 5 pentru o discuție detaliatăă; puntea afectivă/somatică (tehnică regresivă pentru centrarea pe experiențe pozitiveă; reorientarea în afara încăperii la finalul inducției formale. Angajarea în aceste experiențe permite pacientului să dezvolte senzația de abilitate și autocontrol și cu această subliniere a întăririi eului se construiește încrederea și se depășește orice rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
lovirea unei perne. Dacă clinicianul are o pregătire adecvată poate de asemenea să folosească tehnici din abordările orientate emoțional cum sunt terapia Gestalt (Perls, 1969Ă, boenergetica (Lowen, 1975Ă, psihodrama (Moreno, 1946Ă și terapia primală (Janov, 1973Ă. Uneori în timpul unei experiențe regresive spontane și intense pacientul poate pierde temporar contactul cu mediul înconjurător, ca și capacitatea de a comunica verbal. Aceasta se poate datora faptului că pacientul a intrat într-o stare de retrăire (Kroger, 1977Ă, o regresie deplină cu trăirea efectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
arătat că prin hipnoterapie se pot controla caracteristicile autoimune ale bolii sau se poate obține insight-ul asupra emoțiilor negative, ducând în general la remisiunea completă a bolii Crohn. Tehnicile de hipnoză folosite au inclus vizualizarea, sugestiile și metaforele împreună cu explorarea regresivă pentru insight și înțelegere, implicând rezoluția emoțiilor negative. În plus au fost utilizate întărirea eului, sugestii pentru sănătate în general și pentru creșterea stimei de sine. Abela (1999Ă concluzionează că hipnoterapia este indicată ca și terapie complementară pentru boala Crohn
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]