16,575 matches
-
și Familiei consideră că nu mai puțin de o treime dintre români trăiesc la limita sărăciei, aproape 7 milioane de români fiind considerați în mod oficial săraci și beneficiind de ajutoare sociale din partea statului l Din recentele evidențe ale Poliției reiese că în primele nouă luni ale anului, peste 500 de tineri cu vârste cuprinse între 10-18 ani au comis 849 de infracțiuni, aproximativ 60% din totalul infractorilor minori având vârste între 16-18 ani l Echipa românească de alpinism formată din
Agenda2004-49-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283129_a_284458]
-
că închide ochii asupra anomaliei, dar se ferește pînă și să divulge numele coscenaristului fictiv pe care-și face datoria să-l scuze solidar: "subliniem încă o dată faptul că utilitatea ăteoretică a unui asemenea film este dincolo de orice discuție". Nu reiese despre care teorie utilitara pusă de cronicar între ghilimele e vorba, nici de ce este ea "dincolo de orice discuție". Solidarul comentator nu poate să nu înșiruie precaut cîteva dintre cele mai stridente "precarități" dramaturgice ale filmului și "mijloacele pirotehnice" ale regizorului
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
raiul mioritic luase neașteptate proporții și că el trebuie reașezat în dimensiunile corecte și plauzibile. Poate că tocmai ceea ce a conferit mîțului mioritic valoare de mit fondator este transformarea lui în semifabricatie a psihozei colective a românilor. Din ideatica baladei reiese că acel ciobănaș moldovean, cînd e anunțat de o mioara că tovărășii săi s-au înțeles să-l ucidă pentru a-i fură turmă, nu reacționează justițiar. El se resemnează, ca în fața unei decizii divine, așteptînd moartea pe care o
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
și durata în absolut, emoționează la fel ca unele din paginile lui Marcel Proust. Opera lui Ion Pillat este o reflectare a propriei sale vieți, o autobiografie deci și o desfășurare a devenirii sale sufletești și intelectuale. Viziunea să istorista reiese și după cum își clasase opera prin anii 1936, deci în plină maturitate: I Parnasion: Simbolist. Visări păgâne (1912). Eternități de o clipă (1914). Amăgiri (1916). Grădină între ziduri (1919). ÎI Tradiționalist: Bătrânii (1918-1922). Pe Argeș în sus (1922). Satul meu
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
i-a comunicat, telefonic, lui Pop că a fost însărcinat cu formarea guvernului. Pop s-a oferit să-i acorde sprijin pentru constituirea guvernului, mai ales pe lînga legionari, semn că era mai demult în bune relații cu ei. Antonescu, reiese din acest memorial al lui Pop, nu numai că nu i-a acceptat serviciile, dar era gata să depună mandatul pentru formarea guvernului. Nu dădea de Horia Sima, iar cu Maniu și Dinu Brătianu nu voia să colaboreze, deși le
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
în putință pentru salvarea domniei sale și îndrumarea ei pe calea cea bună. Acum nu-mi rămăsese altă datorie de îndeplinit decît evitarea prăbușirii totale a țării și salvarea vieții Suveranului". În această din urmă îndatorire ce și-o asumă, cum reiese din acest memorial, Pop a fost eficient, stăruind pînă a fost găsită o formulă eficientă pentru deplasarea, într-un loc convenabil (Germania îl acceptă la Singmaringen, dar - evident - fără Elenă Lupescu), care a fost găsit, tranzitoriu - Italia. Însemnările memorialistice ale
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
care, cu un remarcabil simt al proporției, afirmă explicit că democrația românească a existat și nu reprezintă doar o proiecție în trecut a aspirațiilor noastre: "Din acest sistem al consultărilor electorale, mereu uzând de aceleași mijloace vexatorii și falsificatoare, ar reieși absența dimensiunii democrației în România. Ar fi, de s-ar trage această încheiere, o judecată pripită și neadevărata. Democrația și libertățile individuale erau realități indubitabile, dar, aș spune relativizant, imperfecte. Pentru că dacă excludem din ecuație modalitatea consultării electorale (dar e
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
sunt parlamentarii și ziariștii de altădată? Intelectual autentic, rațional și lucid, Z. Ornea nu este de acord cu idealizarea trecutului. El demonstrează că societatea românească dinaintea comunismului nu era o lume "ce vorbea în basme și gândea în poezii". După cum reiese din demonstrația să, bazată pe o imensă documentație, stilul de viata occidental în curs de instituire în România cuprindea numeroase reminiscențe ale existenței patriarhale și ale moravurilor balcanice. În plus, democrația era frecvent eludata de însăși firea omenească, așa cum se
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
jucătorului Ștefan Vrăbioru în timpul meciului dintre Rapid și Astra Ploiești ar fi fost afacerea salvării. * Pe un alt canal de televiziune mai puțin dornic să împroaște cu noroi sistemul social, ci mai atent să vadă ce s-a întîmplat, a reieșit că sistemul celălalt, cel a fotbalului, nu e în stare să rezolve o chestiune elementară atunci cînd e vorba de viață și de moarte, deoarece medicii care ar trebui să se ocupe de așa ceva habar n-au cum s-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
puncte oferite de persoane care azi ar avea de gînd să voteze pentru alegerile din 2000. * Ca răspuns la întrebarea cetățeanului obișnuit, din provincie, cu cine să voteze, Ioan Grosan intra, tot în Ziua, într-un șah etern din care reiese că nimeni nu are pe cine să voteze. Nu acesta e însă și punctul de vedere al ROMÂNIEI LIBERE care vede în actuala conjunctură politică o probă că fostul partid de guvernămînt ignoră de ce a pierdut alegerile și că a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
să înțeleagă că debusolarea lui de pînă la călugărie se datora lenei în care se complăcuse. Treptat, găsește calea credinței. La împlinirea stagiului de ucenicie (de doi ani), Pafnutie, desi n-are harul hirotoniei, îi cere tînărului să se spovedească. Reiese că era fiul unei familii bogate de moșier, cu un tată aspru, bețiv, care își bătea cu sălbăticie soția, aproape nevorbindu-i. Nechifor a plecat în țară leșeasca la carte. În vacanțele petrecute acasă atmosferă era aceeași. Ba chiar într-
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
intelectualii, ceea ce vrea să acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu trebuie adoptat cu destulă rezervă, poate fi acceptat că ipoteza (criteriu) de lucru ordonator. Din lectură atentă a fiselor genealogice pentru fiecare personalitate în parte reiese că marea lor majoritate proveneau din familie cu averi constituite în proprietăți funciare, ceea ce le asigura o anume independența economică. Sigur, ăsta nu i-a ferit de a se îmbogăți, în timpul funcțiunii ministeriale și în intervalul dintre acestea pe seama avuției
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
proprietari funciari liberali, vestindu-i franc că, de nu-i accepta reformele, demisionează. Apoi, în Constituanta a avut de înfruntat împotrivirea conservatorilor, pe care, de fapt, se bizuiau și mării latifundiari liberali deloc dispuși să renunțe la privilegiile lor. Cum reiese și din unele medalioane din cartea d-lui Rădulescu, din 1880, cînd se crează Bancă Națională, o parte a elitei liberale a devenit și burghezie financiară, acumulînd averi prin sistemul bancar creat. E, aici, încă o dovadă a variilor ipostaze
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
fost, în consecință, cum s-ar fi cuvenit, guvernator al B.N.R. ci numai director. Acest om din umbră, o mare personalitate politică, a exercitat roluri colosale. Eminescu îl vitupera mereu că fanariot și "lifta grecească". Din medalionul d-lui Rădulescu reiese că familia lui Carada era demult stabilită în Muntenia, ca bunicul său matern era sîrb (nu grec), aparținînd unei vechi familii boierești din țară, pomeniți în documente încă din secolul al XVII-lea. Iar tatăl lui Carada a primit în
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
au adus, pentru asta, numeroase acuzații, părăsind și secretariatul Ligii Culturale. Dar și-a păstrat, neclintita poziția. Unii au spus ca Ducă, ca ministru al Instrucțiunii, a avut misiunea de a-l răsplăți pe Iorga pentru atitudinea să, ipoteza care reiese și din memoriile lui Ducă. E însă un neadevăr sfruntat, Iorga slujind unei convingeri. Pertinent e portretul regelui Ferdinand, om cultivat și prea timid, pasionat după lecturi care, curînd, va dovedi calități de monarh, totuși mereu influențabil de soția sa
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
fanta a fluxului temporal, personajul-narator observa că o femeie ascunde o scrisoare în scorbura unui copac. Bineînțeles, se îndrăgostește instantaneu de necunoscută, care mai și seamănă cu Audrey Hepburn și, după plecarea ei, intră fraudulos în posesia scrisorii. Din scrisoare reiese că femeia, pe nume Căra, corespondează cu un bărbat, amendând opiniile lui în legătură cu povestea de dragoste imaginata cândva de Denis de Rougemont. Vlad așează pe ascuns scrisoarea la locul ei pentru a nu întrerupe corespondență. El interceptează ulterior și alte
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
filme documentare despre planetă și animale. Cert e că optică să violență se schimbă subit. Cred că de vină fusese și Sfîntul Francisco din Assisi cu predicile lui celebre despre iubirea de animale). De unde, intervenind și savanții cei mai moderni, reieși că oamenii, biologic, sînt frați, neamuri, cu toate organismele Terrei de la viermi, paianjeni, șerpi, elefanți. De lei, tigri sau maimuțe nu mai vorbesc, că uneori te întîlnești cu ei pe strada nas în nas și zici pardon! Mai reieșea că
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
moderni, reieși că oamenii, biologic, sînt frați, neamuri, cu toate organismele Terrei de la viermi, paianjeni, șerpi, elefanți. De lei, tigri sau maimuțe nu mai vorbesc, că uneori te întîlnești cu ei pe strada nas în nas și zici pardon! Mai reieșea că Bunul Dumnezeu avea un Frate, cam bețiv, cam artist, - Doamne ferește, - și că dacă primul din frați lucra cu Beethoven, cu Rafael, cu Leonardo da Vinci, cu Bramante și alții, fratele boem și care le cam trăgea la măsea era
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
pachetele de țigări "Bucegi" Nu este deloc exagerată comparația care s-a făcut între manuscrisele eminesciene și cele rămase de la Cristian Popescu. Se poate sesiza, bineînțeles, o diferență de anvergură a gândirii, dar gradul de mobilizare intelectuală este același. După cum reiese din cele 468 de pagini de manuscris care formează caietul editat de Manuscriptum, Cristian Popescu studia atent lumea, își supraveghea propria viață sufletească, experimenta posibilitățile cuvintelor limbii române, încerca să se exprime prin intermediul unor desene, își nota titlurile unor viitoare
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
Societății, cel ce redacta invitațiile pentru banchetele anuale și aniversare ale Junumii, spiritul ei managerial. Aceasta deși în Junimea ocupa poziții modeste, și el recunoscînd în Titu Maiorescu pe spiritus rector, cel ce, de fapt, avusese ideea întemeierii Societății (cum reiese dintr-o scrisoare a criticului către sora sa Emilia din martie 1864). Dar, încă o dată, cu tot rolul proeminent al lui Titu Maiorescu, Junimea s-ar fi risipit dacă n-ar fi existat grija, mereu la post, a lui Iacob
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În iunie 1895, cînd "m-a amărît rău" un inutil articol al lui
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Bogdan-Duică i-a comunicat - prin intermediar - lui Rusu-Șirianu (conducătorul ziarului) că, prin astfel de articole, gazeta "numai discredita se poate. I-am spus să convoace pe redactori pe mîine la 5 ore la conferință. A promis că-i cheamă". De unde reiese că avea anumite prerogative în coordonarea activității gazetei. Pînă la urmă, va sfîrși prin a-i nega însușirile de gazetar și conducător de publicație lui Rusu-Șirianu, delăsător cum era și, după aprecierile lui N. Cristea, gafeur politic. În iulie e
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
literaturii absurdului. Este scriitor în toate privințele, dar are un temperament de ziarist. Pentru el scrisul este o reacție la evenimente. Evenimentele pe care le-a trăit sau la care a asistat au provocat în conștiința lui ample reverberații. După cum reiese din fiecare pagină a cărții recent apărute, nimic nu-l lăsa indiferent pe "mandarinul valah". Pe Petre Pandrea îl impresionează nu numai executarea lui Lucrețiu Pătrășcanu, ci și odioasa indiferență de statui cu care tratează acest act Mihail Sadoveanu, Gala
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
a ținut la distanță de aceste presiuni, într-un război al nervilor care, din păcate, spune multe despre mizele politice puse la bătaie la această oră. Războiul pe care e dispus să-l poarte dl Isărescu, cel puțin așa a reieșit la întîlnriea sa cu mai marii presei din România, ține de politica pe termen mediu a României și de problemele cabinetului pe termen scurt, de pildă legea bugetului. În privința chestiunilor politice care țin de buna funcționare a cabinetului pe care
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
declarînd sus și tare, - că trabucele acelea cubaneze îmi fuseseră oferite personal de Fidel Castro, ceea ce produse rumoare în încăperea plină de invitații interesați să vadă cum arată niște scriitori din Est. Grecul nu spusese, dar, din toată elocința lui, reieșea că Fidel Castro ne întreținea cu trabuce pe toți cei din est, numai să-i fi fost lui simpatici. S-a rîs și s-a glumit mult pe chestia aceasta. La un moment dat, un tînăr, un reporter american, atras
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]