398 matches
-
o dea repede uitării. Fericirea iluminată, de care rareori avem parte, este cea care ne strivește, ne subțiază, ne ia suflul; este insuportabilă, cuprinzându-ne toată ființa, până la sufocare, ocazie în care apare acea reacție paradoxală de respingere. Conștiința imposibilității reiterării fericirii devine atât de apăsătoare, încât imortalizarea ei prin extincție constituie o posibilitate. Este poate unicul moment în care gândul morții se ivește curajos, curat, firesc, eliberat de orice regrete. La limita unei suferințe insurmontabile, gândul morții poate fi salutar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
decât iluzia unei clipe cuprinse în univers. Dacă e năprasnică sau iluminată și ne lovește ca o revelație, o respingem brutal dintr-o reacție de apărare; ne protejăm de strivirea ei sau suntem copleșiți de regretul, deja instituit, al imposibilității reiterării ei. Desigur, protecția presupune o adâncă suferință, căci prin eliberare, adică prin pierderea fericirii, ne provocăm implicit disperare, marasm sau stări imposibile de conștiință. Dacă încercăm s-o reținem și s-o prelungim, ea devine atât de subțire și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
său de credință, nedezvoltându-se niciodată în În afara unde gândirea, cea științifică mai cu seamă, caută și găsește tot ceea ce găsește. Nefiind niciodată acolo în față, ea nu este nici în felul a ceea ce este acolo, stabil și permanent, oferit reiterării indefinite a unui scop intențional. Ființa originară a vieții și a științei înseși în calitate de mod al vieții, în calitate de patos, nu este, ea survine ca necontenita venire în sine a vieții, ca ceea ce, necontenind a se simți și a se încerca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
s-a părut că secundarul Citizenului se mișcă, dar, grăbit fiind, n-a stat să se convingă. La Întoarcere Însă, și-a apropiat cu o ușoară, indefinită strângere de inimă privirea ochelarizată de cadranul alb al ceasornicului cu năbădăi. Gândul reiterării În Împrejurări noi a Întâmplării din studenție Îi fluturase nesigur și inconsistent prin minte, Însă, de data asta, ar fi fost În stare să parieze averea lui Bill Gates contra un yen că faptul nu mai avea cum să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
am cerut. Nu țin neapărat să-ți fiu Îndatorată: dacă exista altă rezolvare, recurgeam fără ezitări la ea. Avea dreptate, cred. În orice caz, vorbea ca și când ar fi avut. În ceea ce mă privește, plaja de opțiuni individuale se Îngustase până la reiterarea șanselor omologului meu biblic căruia Dumnezeu i-a spus: Adame, alege-ți o nevastă. Intrasem În horă, trebuia să joc până la capăt. Sau până la epuizare. Norocul meu a fost că am ajuns la capăt Înainte de a ajunge la epuizare, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Scrisorile dumneavoastră, repet, au fost citite cu mult interes de către destinatari, în special în punctul în care spuneți că o anumită femeie neidentificată a comis, acum patru ani, un asasinat. Nu exista nici o întrebare în frază, era doar o simplă reiterare, de aceea bărbatul rămase tăcut. Avea pe chip o expresie de confuzie, de dezorientare, nu pricepea de ce comisarul nu mergea direct la esența chestiunii în loc să piardă timpul cu un episod care fusese evocat doar pentru a întuneca umbrele unui portret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cataclism sufletesc, din moment ce are imensa fericire că, prin ea, a avut totul, că ea e o condiție sine qua non a existenței lui, încât îi declară: Dacă nu ai fi fost de la începuturi / te aș fi creat, sentimentul făcând posibilă reiterarea Genezei: duhul meu plutind peste apele nevăzute / ar fi poruncit să se facă lumină / fixând cerul în cuiele stelelor, ar fi ivit / munți și câmpii și toate viețuitoarele, pentru că în a șasea zi aș fi împodobit / firea cu tine / tu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
implora: Sfântă Maria pentru noi roagă-te... Angoase, dezabuzări, regrete, ratări, sacrificii, renunțări etc., toate alcătuiesc noroiul de lângă inimă, care-l determină să-și strige spre Dumnezeu tunetele și fulgerele și norii / inimii. O imagine-laitmotiv a volumului este cea a reiterării, prin asemenea acte ale vieții sale, a destinului christic. De altfel, inima, Isus, Dumnezeu și poezia sunt punctele cardinale spre care se îndreaptă glasul, gândul, privirea poetului aproape continuu, încât, alături de actul crucificării, acestea sunt, la nivelul volumului, laitmotive: două
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ca să încolțească la primăvară. Știam că liedul pe care-l cântă sturzul / este sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii), sunt punctul de plecare pentru textele-psalm (Laudatio Domine; Unde ești, Doamne?; Sufletul; Din pulberi strig către Tine), unde încearcă reiterarea dialogului cu sacrul, posibil în altă epocă a ființei (În turla de pe umeri se face noapte. / În turla unde îl aștept pe Domnul să vină. Să vină și să lămurim o dată pentru totdeauna lucrurile / ca să îmi pot vedea mai departe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
parfumu-n trandafiri..., fiindcă femeia e, în sonetele lui Emilian Marcu, poezie și mister (Ce nopți de poezie în trupul tău ascunzi...; odor de soi) și, în consecință, trebuie ocrotită într-un regat de ceară. În acest context, e prezentă și reiterarea sacrificiului christic, dar aluziv, amplificând, de asemenea, imaginea iubirii ca sentiment nepereche, cu obârșie demiurgică: Culorile de fulgere se aprind / Curgând pe noi prin cuiele de miere...; De cât am mers cu spinii toți în rană / Zăpezile sunt roșii de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
această probă și este scrisă sau verbală. Cât privește mărturisirea verbală, noul Cod de procedură civilă, prevede expres că aceasta nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă (art. 350 al. 2). Este o reiterare a dispozițiilor articolului 1205 din Codul civil de la 1864. Este apreciată a fi mărturisire extrajudiciară: declarația părții într-o cerere adresată unui organ de stat sau cea consemnată într-un proces verbal întocmit de executorul judecătoresc, precum și recunoașterea făcută într-
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cât și pentru bunurile imobile. Deosebirile dintre cele două tipuri de ipoteci rezidă în faptul că, ipoteca imobiliară se consideră constituită de la momentul înscrierii sale în cartea funciară. 151 În materie de vânzare-cumpărare, de exemplu, noul Cod civil conține o reiterare nuanțată a efectelor principiului consensualismului privind momentul la care are loc transmiterea proprietății. Art. 1674 din noul Cod civil prevede că "în lipsa unor dispoziții contrare prevăzute în lege sau convenția părților, transmiterea proprietății are loc instantaneu, în momentul încheierii contractului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
identificare a avut loc în Al doilea Război mondial în cazul japonezilor americani care erau internați în lagăre de concentrare și în perioada crizei din Golf cînd FBI-ul a început să investigheze situația arabilor americani. Rezultatul a fost o reiterare a rasismului împotriva arabilor și a actelor de violență împotriva lor. Rasismul anti-arab s-a răspîndit în sînul culturii populare americane. Ani la rînd, arabii fuseseră în mod regulat prezentați în roluri negative în filmele hollywoodiene și în divertismentul din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și impresia că textul ar fi rămas neterminat au sporitnebuloasa jin jurul acestui neobișnuit roman polițist. Reeditarea din 2008 a romanului poate fi înțeleasă ca o afirmare a singularității sale în literatura română și, într-un sens metaforic, ca o reiterare a naturii sale misterioase, evidentă deopotrivă în formă și în substanță. Trei episoade distincte se conturează ca prilejuri pentru poveste, meditație și nostalgie. La "Carul cu bere", protagonistul narator își întâlnește un vechi prieten, pe conu Rache, polițist pasionat de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Liderii unei școli de gîndire reiterează aceeași idee. Mulțimile strigă de mii de ori aceeași lozincă. E o manieră de a-și recunoaște continuitatea, apartenența la un grup. E un mod de a se proteja împotriva unei separări mereu posibile. Reiterarea încăpățînată, neobosită pe care o observăm la adulți se remarcă și la copii, dar multiplicată de sute de ori: "... copilul, scrie Freud, nu obosește să repete și să reproducă evenimentele, înverșunîndu-se să obțină o identitate perfectă a tuturor repetițiilor și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
al Bisericii) pe care unii țari (Petru cel Mare) și-o arogau. Experiența Bisericii Creștine a fost una complicată, cu suișuri și coborâșuri, cu variabile diferite. Spre exemplu, Catolicismul, în pofida încercării de a fi reprezentat printr-un suveran pontif (o reiterare a lui pontifex maximus) si de a organiza un fel de Stat al lui Dumnezeu pe pământ, nu a putut opri tendințele divergente din cadrul lui, dând naștere Reformei protestante, cu tot cortegiul său de anomalii si de libertinisme. Orientul a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
podgorean ar putea urî vinul pentru insolența de a se socoti mesagerul în transcendent al viei, plătind vămile perfecțiunii cu adevărurile, uitate unul câte unul, ale butucilor"147. Poetica nouă pe care o promovează Ana Blandiana este, în consecință, o reiterare a poeticii anterioare stănesciene. Dar puțin altfel. Cuvintele care în modernitate sunt instrument esențial, de neînlocuit, pentru realizarea perfecțiunii lipsesc în neomodernitate, fiind înlocuite cu necuvintele. Menirea acestora din urmă nu este aceea de a crea perfecțiunea, ci de a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pot fi cântar/ Și toate punctele reper/ Ale lumii se clatină,/ Rar, tot mai rar ?,/ Sunt eu ființa din oglindă,/ Sau doar o formă umplută cu lapte / Ca o păpușă cu câlți ?" (Un altul) Oglinda nu este altceva decât o reiterare a paradoxului, o redare a lui, sub o altă formă. Oglinda poate fi, de data aceasta, acea punte de trecere, între cele două existențe promovate de autoare, sau poate fi poemul însuși, instrumentul de configurare a unei noi realități sau
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
știe nimic din toate astea. El îmi va continua psaltirea" (VIII. Celălalt Lazăr). Deși, în aparență, ultima dintre cele Nouă variațiuni... pare a rupe seria istovitoare a reflectărilor (pe ultimul Daniel îl privește primul Kiril), finalul redeschide cercul demonic, sugerând reiterarea nesfârșită a poveștii: Se sfârșea luna april și începea luna martie. Daniel se apropie de fântână. (...) Era într-o noapte de vineri spre luni. Luni stătu toata ziua și plânse aplecat peste fratele său Daniel. Din puț îi privea cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
meu primitiv/ alungat de oriunde/ și prezent peste tot" Marele ospăț din Poema mâinilor înroșite de hohot) ori a exilului interior ("pasărea din mine/ a plecat în exil" Cu mare pompă din Galeriile amare). Ori, în fine, senzația copleșitoare a reiterării destinului christic ("trupul/ altar de jertfă/ poruncă divină/ pe umeri/ ca o cruce/ dezgroapă străine/ cuiele/ am început să le simt" Sfârșitul mai glorios decât începutul din Galeriile amare). Din perspectiva confesiunilor din ultimele cărți însă, aceste antecedente ale suferinței
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
susține echilibrul precar al lumii. Ca în această mărturisire directă, lapidară, a impasului lăuntric, poetul preferă peste tot dicțiunea nerelativizată a suferinței inerente procesului de chestionare identitară. Proces în cursul căruia intervin și invariantele bine știute: spectrul ratării, anxietatea, oboseala reiterării acelorași atitudini, incertitudinea soluționării crizei. Scriitorul le dă însă glas nemijlocit, fără să le învăluie în aburii metaforismului desuet, fără să încețoșeze peisajul oricum aspru al propriei interiorități o interioritate ce își deconspiră de la început slăbiciunile: "uneori, după lungi hăituieli
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
naturi îl infestează, cu o lentoare otrăvită. Dar în ultima secțiune a cărții, instanța auctorială își devoalează, finalmente, miza portretistică, cea de a reface traseul existențial al Poetului însuși, cel în sufletul căruia moare lumina, într-o sisifică tentativă de reiterare a splendidei istorii a prințului ce își caută nemurirea: "moare lumina/ în sufletul călăului:/ Buona Pasqua!// n-am scris nici în noaptea asta/ poezia genială/ la care visez de când am venit pe lume/ aceasta a fost basmul meu/ cu tinerețea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
decenii, rezultă o puternică tendință către formele de instruire care îngăduie un grad mai înalt de individualizare a procesului instructiv. Este și firesc, din moment cel accentul se pune tot mai mult pe stimularea învățării, pe creativitate și nu pe reiterare. Se pare că, în viitor, clasa, care grupează elevii după vîrstă avînd o tradiție de peste trei secole -, va ceda locul, cel puțin în parte, altor structuri învățămîntului individual și pe grupe. Pentru anumite materii s-ar putea organiza ,,grupe de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
transpare în cultura actuală sub forma unor tipare create recent, a căror misiune este să le înlocuiască pe cele vechi. În plus, chiar și obiceiurile și ritualurile zilnice, pe care le îndeplinim aproape mecanic, ar putea fi văzute ca simple reiterări ale celor tradiționale, mitice, sau ca forme corupte, democratizate și secularizate ale acestora. O interesantă analiză antropologică, referitoare la cultura populară, de această dată, este prezentată de sociologii australieni Jack Nachbar și Kevin Lause în lucrarea Popular Culture: An Introductory
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de prejudecată pe care le putem dezvolta față de cultura populară. În general, cultura populară este privită drept o cultură simplistă și exclusivistă. Partizani ai culturii populare, Nachbar și Lause o descriu ca formă cu sensuri multiple, complexe și adânci prin reiterarea miturilor, ritualurilor și iconilor. Nici trivială nu este, deoarece, privită în complexitatea ei, aparține unei grile culturale foarte diversificate, al cărei studiu este serios și destul de complicat. Nu pare să fie nici iminentă și nici exclusivistă, alte două prejudecăți, pentru că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]