8,522 matches
-
Lovinescu n.n. Tudoran (...), crede că Mihai Botez este stipendiat de Securitate (...) Încercăm să-i scoatem gărgăunii securiști din cap: orice se poate crede despre Botez, doar asta nu.” (Jurnal, vol.1990-1993, p. 304). Iar apoi, joi 23 decembrie:1993, rezumând relatările lui Mihnea Berindei. la întoarcerea de la București, unde îl întâlnise pe Mihai (Mihnea n.n.)”Furios pe care răspândește sau mai curând a răspândit acum e la Chișinău peste tot că Botez e și a fost... securist.” (ibid., p. 403). La
Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Viorica Oancea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_76]
-
4, 5 și 6 iunie 1892, care au fost republicate, la rîndul lor, în seria de Opere îngrijite de d-na Emilia Milicescu (vol. VII, 1970, p. 207-220). Deși n-a asistat la conferință, Delavrancea o rezumă pe larg după relatările unui martor competent, un "distins profesor" și fost elev al criticului la Iași, în 1865, cînd (îl citează Delavrancea) "am avut ocazia d-a-i asculta conferință de la Ploiești din 1892, s-apoi de la 65 încoa am auzit-o de
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
întâlnească pe omul care i-a salvat viața în orfelinat și să-și caute și mama. Chiar și un privitor de ocazie va recunoaște acum că trecem prin vremuri periculoase și neliniștite în lume. Nevoia pentru reportaje de știri și relatări de calitate, de încredere, precum cele ale nominalizaților, nu a fost niciodată mai mare", a declarat Bruce L. Paisner, președinte și CEO al International Academy of Television Arts & Sciences. International Academy of Television Arts & Sciences, care acordă premiile Emmy, este
ANTENA 3, NOMINALIZATĂ LA PREMIILE INTERNAȚIONALE EMMY 2014 by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/21319_a_22644]
-
în aval de Orșova veche, dispărută împreună cu aceasta în apele învolburate ale fluviului, în momentul în care s-a încheiat - la începutul anilor ’70 ai secolului trecut - construcția Hidrocentralei Porțile de Fier I. Fotografiile, cărțile poștale și ilustrate, hărțile vechi, relatările locuitorilor insulei, precum și călătoria în timp, prin intermediul camerei de filmat de după vernisaj, vor prezenta singura perspectivă posibila astăzi asupra unui spațiu considerat de localnici un paradis pământesc, pe cale să devină mitologie. De asemenea, până pe 19 august 2012, la Sala Irina
MTR: Expoziții noi, în miez de vară () [Corola-journal/Journalistic/22239_a_23564]
-
au străduit că prin crearea unei atmosfere speciale să sugereze publicului, pe cât se poate, unicitatea unui spațiu exotic, pierdut pentru totdeauna, cu ajutorul fotografiilor provenite din arhivele personale ale foștilor insulari, din cărți poștale și ilustrate, din hărți vechi și din relatări pline de durere sau nostalge ale locuitorilor insulei, precum și din obiecte provenite din Ada Kaleh, aceasta fiind acum singură perspectiva asupra unui spațiu considerat de localnici un paradis pământesc, pe cale să devină mitologie. Vernisajul de joi, va fi urmat și
MTR: ”Ada Kaleh. Insula din suflet”, perspectivă unică a unui spațiu exotic () [Corola-journal/Journalistic/22271_a_23596]
-
ajungă celebru ca regizor la Hollywood, un egoist generos, iubit cu oarecare enervare de cei din jur. Ritmul evocării este pe măsura acestei existențe impetuoase. Autoarea nu se împotmolește în noianul de informații de care dispune. Le folosește expeditiv, pentru ca relatarea ei să rămână mereu alertă. O ajută în acest sens și competența în materie de istorie a filmului, care îi permite să înțeleagă rapid situațiile. Iată, de exemplu, ce expeditiv este schițată drama ratării, de către Jean Negulescu, a ocaziei de
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
epuizează sursele de informații, astfel încât lucrarea sa poate fi considerată exhaustivă. Nici un biograf din viitor al Mariei Tănase și, în general, nici un istoric al muzicii nu va putea ignora contribuția Mariei Roșca. Din nefericire, portretul propriu-zis al cântăreței, ca și relatarea diferitelor episoade "epice" din biografia sa au mult de pierdut din cauza stilului romanțios și bombastic folosit de autoare. Biografia se transformă într-o apologie. Maria Roșca are o încredere fără margini, riscantă în limba de lemn a publicisticii naționalist-comuniste dinainte de
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
în tăcere; și pe lîngă Calypso, nimfa cu păr auriu și buclat, cu trup șui de adolescentă, mult preferata celei mai cîntărețe dintre muze, Euterpe, astăzi numai bine pregătită pentru greul sacrificiu al măritișului". Constantin Beldie ni se recomandă în relatarea vieții sale drept un om "de modă veche", hrănit de partea hedonistă a clasicităților, un dușman al pedanteriei și un "antiintelectualist" în numele acestora și astfel un prevestitor sui generis al "trăirismului" febril al generației ce i-a urmat. De prisos
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
i-a atras însă atenția că, în volumul Trenul de noapte, pregătit pentru tipar, nuvela Spovedania, cu subiect preoțesc, ocupa prea multe pagini, și i-a cerut să "echilibreze" volumul, scriind și o povestire despre țărani. ( Pentru delectarea cititorilor, reproduc relatarea a ce s-a întâmplat în continuare: "... Ce-aș spune eu de pildă dacă el m-ar sfătui să atac tema atât de frumoasă a noii revoluții agrare. Ce să fi zis? N-am zis nimic. "Mai gândiți-vă", a
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
în spațiul strîmt al rulotei, în mirosul și gustul mîncărurilor gătite "ca acasă". Cuprinsul acestui pseudo-roman autobiografic - în fond consemnarea unui dureros proces de deziluzionare - include și evocarea unor frînturi de viață din România socialismului real, amintiri ale părinților sau relatări ale rudelor rămase "acolo"... Prospețimea, violența, cruzimea dar și delicatețea imaginilor care alcătuiesc mozaicul narativ al scrierii de debut al Aglajei Veteranyi - au atras pe bună dreptate atenția criticii. Autoarea a fost invitată să participe la concursul literar "Ingeborg Bachmann
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
emoția. Cum, adică, vine asta? Nu cu mult înainte, un bun prieten, îmi povestise în mare taină, pătimirile lui prin beciurile securității pentru ca a cântat cu prietenii la un pahar de vin „Tricolorul” și „Hora Unirii”. Eram încă zguduită de relatările lui și acum să aud că oamenii cântă și joacă Hora Unirii!? Era un amestec nedeslușit de puternice emoții. Era o explozie de bucurie și speranță, dar era și mare îngrijorarea pentru posibile represiuni. Nu am putut să merg să
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
stâlp să nu se dărâme ființa umană. De atunci au trecut mai bine de 50 de ani și vremurile acelea întunecate și prăpăstioase poate că ar trebui lăsate să stea în întunericul care le-a zămislit. Mă gândesc totuși, că relatarea lor, ar putea să prindă bine celor care nu le-au trăit și să reflecteze asupra posibilelor orori prin înscăunarea altor valuri de teroare în lume.
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
străini accesul în zonă și să interzică folosirea violenței și a torturii împotriva populației civile. într-un stil deja consacrat, mijloacele de comunicare în masă n-au dat importanța cuvenită acestei manifestări de anvergură internațională. Au apărut doar două scurte relatări în România liberă și o notiță în 22. în Adevărul, trecându-se sub tăcere conferința propriu-zisă, s-a făcut o remarcă ironică la adresa Moțiunii. Pentru a compensa măcar parțial această ignorare, revista 22 va edita în curând, tot cu sprijinul
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
o conversație a lor, criptată parcă... De exemplu, tot Măgălie mai zice: - În Turcia a plouat. La mine, la poartă, s-a făcut o băltoacă, - și arată cu brațele întinse cît. Măgălie îi privește bine pe toți, apoi își continuă relatarea: - Și-a doua zi, iar a plouat! Măiii! În Turcia plouă, în România plouă. Nu să mai termenă cu ploaia asta, - face - și își scoate de pe cap pălăria cu boruri scurte, se freacă cu palma pe scăfîrlie, pe urmă își
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
iunie. Furios nevoie mare pe absenteismul nostru cel din toate alegerile, s-a lansat într-un atac la baionetă contra d-lui Liiceanu, vinovat de a fi publicat la Humanitas cărți ale unor legionari, extremiști de dreapta și pro-fasciști. Din relatările presei nu am reținut că ar fi fost pronunțate nume de autori, dar ne hazardăm să ghicim că ar fi vorba de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nae Ionescu și alții ejusdem farinae. În ce-l privește pe dl.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
față de prietenii din rîndurile Cercului literar. Înțelegînd a-și păstra verticalitatea morală, tînărul scriitor și universitar preferă a renunța la carieră atunci cînd i se cer compromisuri: "I se cerea "de la început comiterea unei obligatorii fărădelegi: trădare, denunț, crimă". Și relatarea indignată continuă cu întîmplări trăite de el însuși la Universitatea din Cluj . "Marele inchizitor", Pavel Apostol, i-a cerut "în plină ședință universitară" să scrie în "Lupta Ardealului", ziarul local al partidului comunist, "un articol tare prin care să demasc
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
un magnetofon Maiak pe care îl și primește cadou de la părinți, ascultă și schimbă muzici (Deep Purple, Pink Floyd, Creedence, voga anilor '80) cu băieții de la bloc Bodi, Răz, Luci; intră în conflict cu Oase și Canțone... totul într-o relatare obturată de digresiuni care viciază uneori coerența narativă. Crizele sentimentale devin pretext al discursului introspectiv adolescentin: "Ooof, ce situație tîmpită! Mă rog, poate cu Ina era ceva, dar nu era momentu' acum, nenică! Înseamnă că îmi dăduse oracolul așa, să
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
reprezintă stereotipiile argotice, cît și ticurile verbale ale personajelor care nu ating numai miza autenticității ci o depășesc uneori, blocînd motoarele textului și obosindu-l. Bruschețea apariției finalului este justificată de aspectul fragmentat al textului, în concordanță cu începutul spontan. Relatarea colocvială plină de naturalețe, acuitatea observațiilor, inteligența cu care autorul desenează personaje complexe din numai cîteva linii fac din Muzici și faze un debut promițător. Ovidiu Verdeș - Muzici și faze, Editura Univers, Colecția "Prima Verba", București, 2000, 312 p., f.
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
niciodată sarcastic sau vindicativ, nu urmărește să-și îmbunătățească propria imagine în defavoarea imaginii altora. Vrea parcă să-i îmbrățișeze pe oamenii minunați cunoscuți în tinerețe și să-i salveze din curgerea timpului. Multe dintre evocări sunt antologice. Iată, ca ilustrare, relatarea ultimei întâlniri cu Nicolae Velea: " Ultima întâlnire cu Velea, de care îmi amintesc, am avut-o, cred, în toamna lui 1986. Coborând din autobuz la Casa Scânteii, l-am ajuns din urmă în dreptul statuii lui Vladimir Ilici, pe atunci cu
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
plătind cu lungi ani de închisoare credința întru Domnul. Se petrece totuși un fapt demn de luat în considerație - de multe ori textele par a fi variante ale aceluiași model, reluat cu obstinație și amplificat sau dramatizat; explicația este poate relatarea unei experiențe similare, dar asta nu e suficient. "Poveștile" încetează uneori să fie amintirile bunicilor, părinților, rudelor transmise mai departe prin vocile copiilor, devenind limitative sau chiar teziste; cu puține excepții (mai ales scrisorile bucovinenilor), experiențele relatate țin de începuturile
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
e vorba doar de publicistica românească), în comentariile despre fotbal descrierea tehnică e depășită de pasiune: limbajul precis e ascuns, învăluit, substituit de un cod pentru inițiați, alcătuit în primul rînd din clișee, la origine expresii metaforice și metonimice. În relatarea jocului, jurnaliștii sportivi evită adesea termenii tehnici, cu previzibila lor repetiție, recurgînd în schimb la numeroase sinonime contextuale - care sînt tocmai mijloacele de a sublinia solidaritatea de grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
un nucleu semantic mai încărcat" (Luceafărul) și substantivat, evocând "un spațiu necuprins, un abis, un loc nepătruns" (Călin). Sunt numai câteva din remarcile autorului, care depășesc sensibil nivelul strict lingvistic. Glosând pe marginea Dicționarului Eminescu deja amintit, în afara istoricului, a relatării discuțiilor și chiar controverselor dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, de asemenea colaboratori, sub coordonarea lui Tudor Vianu, comentatorul regretă că după dispariția acestuia din urmă "s-au eliminat elemente importante ale limbajului poetic eminescian, încât au prevalat criteriile lexicografice
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, sau chiar din zone marginale spațiului academic. Insula se metamorfozează astfel de la un studiu la altul dovedindu-și implicarea în formele "noastre" de cunoaștere și definire. Insulele relatărilor de călătorie din îndepărtatele timpuri medievale, renascentiste dar și căutările paradisului terestru din secolul al XVIII-lea (multe astfel de scrieri ajunse astăzi între bunurile comune, nediscutabile) surprind extremele evazioniste ale autorilor: sfințenia extremă, desfrîul fără margini, sau ciudate forme
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
și sfințenie: doi poli ai imaginarului insular, p. 23). Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
Mann). Dar și textele "clasice" ale insularității: Robinson Crusoe și Aventurile lui Guliver în contextul mai larg al imaginii insularității la britanici (Mihaela Irimia - Insula distopică sau ascensiunea eutopiei către utopie poate fi oprită) și Utopia lui Thomas Morus ca relatare despre cetatea ideală sau țara nebunilor (Mădălina Nicolaescu - Utopie sau narragonie? O reprezentare cartografică a insulei lui Thomas Morus). "Insula România" se întrevede din ideile sociologului Ștefan Zeletin care ajunge să propună izolarea economică a României ca soluție în fața capitalismului
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]