4,187 matches
-
clipe. Poate că una dintre cauzele morții sale timpurii există și În această grijă permanentă pentru rezolvarea situației financiare a părinților, fraților și nepoților săi. Rareori, pînă la Împlinirea vîrstei de 30 de ani, Cehov și-a permis să fie relaxat ; se gîndea, zilnic, la greutățile avalanșante care apărea În jurul celor dragi. El rămînea, tot timpul vieții, salvatorul lor. Ceea ce-i cerea, pe de-o parte, eforturi sporite și, vai!, vlăguitoare; pe de alta, Îl obligau la amorțirea autoexigenței, scriind uneori
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
se putea vedea și în salonul principal, peste umărul barmanului. Privi cu figură de expert sorturile de băuturi scumpe și-și luă avânt, pentru început, cu o cafea lungă. Apoi se decise pentru un coniac, respectând oferta doamnei ministru. Se relaxă privind în jur. Îi plăcea vila asta boierească veche, cu aerul ei rafinat, reflectând epoca interbelică. "Ce casă super, nene! Ăștia d-au făcut-o să vede că erau barosani adevărați, nu făcuți la apelu' bocancilor. Jupâni dă jupâni, frate
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de suferință și descurajare. Am înțeles că de mine depinde totul și mare mi-a fost bucuria când am constatat schimbări subtile în viața mea. Încetul cu încetul m-a cuprins o stare de liniște, corpul a început să se relaxeze și mintea mea agitată a intrat într-o relaxare bine meritată. Miam dat seama că cel puțin nouăzeci la sută din viața mea era subconștientă și atâta timp cât nu am folosit-o, am trăit într-o frică și limitare strânsă. Deci
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și un pic fierbinte. Nu cumva făcuse iar febră? În urma lui, Christina puse ceapa tocată la prăjit, nu pentru că ar fi intenționat să gătească ceva anume, ci fiindcă era sigură că mirosul de ceapă Îi va face bine, o va relaxa. Sau poate că era vorba de un ritual ocult, cu fumigații, descîntece și alte asemenea practici, menite să alunge vreun duh rău? Posibil - dacă ținem cont că, la un moment dat, după ce luă tigaia de pe aragaz și o puse deoparte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ceva, se mișcă cu maximă precauție, ceea ce o obligă să-și țină toți mușchii Încordați, pînă cînd Încordarea Îi slăbește involuntar, oboseala, gîndurile care Îi zboară aiurea, sau un moment de neatenție făcînd ca vreun mușchi al brațului să se relaxeze, și atunci scapă din mînă un obiect oarecare, un pahar, o cană, o farfurie sau un vas metalic, obiectul cade cu zgomot infernal, iar dacă nu se sparge, se rostogolește zornăind pe pardoseala bucătăriei. Vic vine Într-un tîrziu și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
masă de biliard pe care o montase În camera de zi, tot acolo unde Își ținea la Îndemînă bicicleta, binoclul, aparatul de fotografiat și alte elemente logistice nelipsite din recuzita oricărui spion competent. Jocul de biliard nu numai că Îl relaxa, dar În timp ce juca, Îi veneau tot felul de idei neașteptate, cu deosebire atunci cînd Îi reușea vreo lovitură mai deosebită. De această dată, Îi veni ideea să o spioneze pe Daisy, asistenta doctorului Thomas, pentru a verifica informațiile primite de la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
doar vor crede că-și amintesc, că la Început au simțit niște Înțepături plăcute și o dogoare ciudată În buricele degetelor, unda unui flux coborînd din creștet pe gît și pe umeri, În așa fel Încît musculatura li s-a relaxat spontan și, vreme de cîteva minute, aproape că n-au mai respirat - fiindcă nici nu mai era nevoie. Lumina din jurul lor, devenită nefiresc de compactă, Îi Învelea Într-un abur Încărcat cu miresme amărui de fructe arse, moale, cald, consolator
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
starea, pînă cînd Începuse să-l doară și stomacul. O altă metodă, pe care o Încerca uneori cu bune rezultate, era să-și zdruncine cît mai violent corpul, În așa fel Încît mușchii contractați spasmodic ai intestinelor să i se relaxeze Întrucîtva, deblocînd tranzitul digestiv, Însă de această dată se simțea prea obosit, epuizat fizic, pentru a recurge o metodă atît de dură. — Pe unde naiba umblă doctorul ăsta? Mă doare capul de-mi vine să vomit! se plînse maiorului. I-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cuvînt. E vorba de un zgomot electromagnetic care determină alterarea percepției prin modificarea senzațiilor și reprezentărilor empirice. Ce spun eu acum nu-s gogoși, există studii serioase pe această temă, n-ai decît să le citești. Dintr-o dată m-am relaxat, dîndu-mi seama că nu avea rost să contrazic un om beat. Era mai bine să-l las să spună ce vrea, să-și consume pînă la capăt frustrările. Totuși, a trebuit să observ că teoria lui avea un punct vulnerabil
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
chiloți de damă. Restul lumii unde este? Angajați, încărcători, șoferul, și-au luat cu toții tălpășița sau le ați dat voi liber? Au spălat putina cu toții, minte Părințelul care începe să prindă curaj, halal expediție militară, începe Roja să se mai relaxeze, Circa 4 spuneți, Miliție sau Securitate? Dar ce s-o mai lungim cu teatrul, își dă sama că n-are nici un sens să mai facă pe zbirul, n-ar fi mai bine să vă iau eu cu frumușelul, că tot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
brusc mințile, o să vă tăiați în sticlele astea nenorocite, îl avertizează Curistul, ducîndu-și palmele la ochi, ca să se ferească de cioburile care zboară prin aer. Mii de scuze pentru întîrziere, doamnelor, le aruncă fiecăreia cîte un zîmbet de pe vîrful buzelor, relaxați-vă, ce naiba, doar nu puteam să intru pe furiș ca un hoț. Dar aveți antrenament nu glumă, aude în sfîrșit vocea Curistului suflîndu-i în ceafă, ne-ați cam înșirat pe drum, spune și Părințelul pufăind la capătul scărilor. El este
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de pe bulevarde care e italian, care e francez, care e cutare. Și ce tupeu ca să danseze în jurul lor, să-i amețească cu frînturi de engleză, să i facă pînă la urmă de bani! — Ca să vezi, constată Roja, încercînd să se relaxeze de tot, lăsîndu-se moale pe spătarul scaunului, ai spus-o cu gura ta, deci recunoști că dansul e o artă pe care dacă o stăpînești cum se cuvine poți să dai lovitura de pe urma ei. — Cuvînt cu cuvînt, confirmă Părințelul, numai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
răspunde Roja, dar promiți c-o să-ți ții gura? Piatră de mormînt, domnii mei, spune șoferul, doar nu sînteți primii pe care-i aud că vor să pună țara la cale, adaugă. — Atunci tot înainte, spune Roja încercînd să se relaxeze puțin, lăsîndu-se și el ușor pe spate. Nu mai poate face omul un pas fără să dea peste voi, gîndește Roja cu voce tare, ce să-i faci, reia descurajat, pe ăștia îi avem, cu ăștia trebuie să defilăm, sîntem
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
știți că nici eu nu prea am cu ce să mă laud, adăugă Poștașul, avînd senzația că o să se scufunde cu totul în pernele moi al fotoliului. — Te-ai gîndit vreodată de cît timp ne cunoaștem noi? întrebă Angelina, așezîndu-se relaxată în celălalt fotoliu. — De cînd vă știu pe dumneavoastră sau pe Părințel? zise Poștașul — Tot una e, zise Angelina. — Să tot fie vreo patru, cinci ani, răspunse Poștașul, dacă stau să mă gîndesc mai bine poate chiar mai mult. Știu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
recunoscător, ți-ai găsit să-l lași baltă tocmai cînd ar fi avut mai mare nevoie de tine, zice Dendé. Halal ajutor a mai avut. — Nici atîta n-ar fi meritat, zice Sena, lăsîndu-se puțin pe spate, încercînd să se relaxeze. Porni motorul, îl lăsă să meargă puțin la ralanti, apoi puse mașina în mișcare fără să aprindă farurile. Dom’ Roja, să fi știut în ce belea o să intrăm, jur că aș fi lăsat naibii totul. Dacă Dendé ținea cu tot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ai tremurat și ai zis: Bine păi... La Început a fost ciudat, buzele tale și ale ei. Le simțeai Întinse, altfel decît cum Îți Îmaginaseși tu. Apoi te-ai gîndit la salivă și la viruși. Dar În curînd te-ai relaxat și te-ai lăsat dus de val, amîndoi v-ați lăsat, gurile și limbile voastre au Început să dispară. Pula ta s-a Întărit și te-a apucat amețeala. Două zile mai tîrziu ai Întîlnit-o pe ternul de joacă. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
distracțiile celor de vârsta mea. Singura plăcere Înafara studiului, era Înotul pe care-l practicam Într-un bazin al unei școli sportive, unde mă duceam destul de rar. Tatăl meu era prieten cu directorul școlii, care-mi dădea voie să mă relaxez, când trupul meu amorțit simțea nevoia de puțină mișcare. De obicei plecam spre bazinul de Înot al liceului, când orele de sport se Încheiau, și portarul, cu un aer plictisit Îmi deschidea ușița gheretei În care rămânea peste noapte, afundându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
după ce Înotam câteva bazine, ieșeam din apă mai puternic, cel puțin așa mi se părea mie. În seara În care am Întâlnit-o, Ema, care era profesoară de sport la liceul cu pricina, rămăsese peste Încheierea programului școlar și Înota relaxată În bazinul În care mă obișnuisem să mă bălăcesc singur la acea oră. Nu mai lungesc povestea, Îți spun doar că, În momentul În care a ieșit din apă, m-a salutat zâmbind și, nu-mi mai aduc aminte exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care îmi rostea numele în mod repetat îmi induseseră un fel de amețeală așa încât aproape că nu mai știam ce să-i răspund. — Sper că nu mă hipnotizezi, am spus. — Sigur că nu, la ce mi-ar folosi, răspunse el. Relaxează-te, Martin. Scoate-ți sacoul. Ești lac de transpirație. Mi-am scos sacoul, mi-am deschis vesta și mi-am suflecat mânecile cămășii. Nu reușeam să-mi desfac butonii. Am încercat să mă ridic, dar canapeaua era făcută în așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ochii micșorați, cu gura strânsă într-o linie dreaptă și aspră. — Fratele dumneavoastră este în pat cu soția mea, am răspuns. Tocmai le-am dus niște vin în dormitor. Honor Klein continua să mă privească îngândurată. Apoi trăsăturile i se relaxară puțin și ochii i se făcură ceva mai mari, iar în ei licări o undă de ironie. — Sunteți un erou, domnule Lynch-Gibbon. Cavalerul eternei umilințe. Ar fi greu de spus dacă ați merita să vă sărutăm picioarele sau dacă v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
a-i revedea pe cei doi. Știusem, firește, că se va ajunge aici, știusem că-i voi revedea. Poate că această certitudine, lucrând tainic în imaginația mea, fusese cea care care-mi picurase în suflet un strop de speranță. Dar, relaxându-mă, devenisem mai neatent. — Ești sigură că vrei să fac eu asta și nu tu? — Da, răspunse Antonia oftând adânc. E o treabă neterminată. O să mă simt mult mai bine când o să se termine totul și o să mă pot întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
este Antonia? I-ai spus și ei? Sigur că da, e încântată, am răspuns. Se aranjează un pic. Coboară imediat, am spus, în speranța că așa va fi. Georgie se uita la Alexander. Își întinse picioarele lungi încercând să se relaxeze. Respira rar și adânc. Era mai slabă și mai palidă, purta un sarafan din stofă și o bluză în dungi cu guler înalt. Părul, ridicat tot în creștet și prins cu grijă în agrafe, era fără cusur. Aspectul atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
vrut neapărat să plece, să se rupă definitiv. — De tine? Își aținti asupra mea privirea imobilă. — Da. — Și cu tine cum rămâne? Pe toată durata acestor întrebări inevitabile deținusem, pentru o clipă, controlul total asupra ei. Dar acum ea se relaxă, îmi adresă un zâmbet, agită vinul în pahar înainte de a bea. Adoram impertinența ei. — Și acum, pot să te întreb din nou, ce cauți aici? am spus. M-am apropiat de birou și m-am sprijinit de el, privind-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
erau trase prin sute de inele metalice minuscule. Pe sub déshabillé-ul nu mai lung de vreo treizeci de centimetri, printr-un material subțire și gri ca grafitul, se vedea o cămașă de noapte de culoarea mierii. Mișcările ei erau reținute și relaxate În același timp și, chiar dacă abia ne cunoscuseră, mi se părea pur și simplu captivantă. — Dora, adăugă, fără să aștepte vreun răspuns. I-am zâmbit Într-un fel pe care Îl considera corespunzător, atingându-i cu buzele unghiile prelungite. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
prietena ta și vor descoperi că poate ascunde ceva În șifonier. Dacă nu știu sigur cauza morții, probabil că prima dată au verificat doar superficial. Rigoberto Începu să cânte din nou, drept pentru care Anton a trebuit să ridice tonul: Relaxează-te, Sascha. Tocmai ți-ai găsit Îngerul păzitor. Marele Lakritz va coborî din ceruri și-ți va veni În ajutor. Se aplecă În față cu un gest teatral, cu mâinile Întinse. Dă-mi adresa și o să am eu grijă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]