1,588 matches
-
FII OM!, de Titiana Dumitrana, publicat în Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014. SĂ FII OM! Am auzit, de multe ori, în casa părinteasca, îndemnul Să fii om!-părea să fie sfatul sfaturilor, culmea înțelepciunii, care trebuia transmisă, cu religiozitate, copiilor, mai ales în pragul desprinderii lor de vatra părinteasca! Mie, însă, îmi sună atât de golit de continut încât nici nu am avut vreodată curiozitatea să întreb ce înseamnă să fii om! Îmi părea o dovadă de comoditate care
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
o face lui Isus: Iată Omul! Semăna, prea bine, cu sintagma ... Citește mai mult SĂ FII OM!Am auzit, de multe ori, în casa părinteasca, îndemnul Să fii om!-părea să fie sfatul sfaturilor, culmea înțelepciunii, care trebuia transmisă, cu religiozitate, copiilor, mai ales în pragul desprinderii lor de vatra părinteasca!Mie, însă, îmi sună atât de golit de continut încât nici nu am avut vreodată curiozitatea să întreb ce înseamnă să fii om! Îmi părea o dovadă de comoditate care
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
mai adaugă factorul spiritual, credința religioasă ortodoxă care ar fi, spunea scriitorul, elementul esențial de structură a sufletului țărănesc din România. Consecința acestei teze era că opera de cultură cu adevărat românească trebuia să includă în substanța ei ideea de religiozitate. Revista tradiționalistă este „Gândirea” care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu și D.I. Cucu, din redacția căreia mai făcea parte și Gib I. Mihăescu. În 1929 revista se mută la București și conducerea ei este luată
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
mai bună simțire, de confort psihic, de mulțumire, optimism, sens al vieții și mai puțin sentimentul singurătății, al fricii, al depresiilor ori gânduri de autodistrugere. Profesorul psihiatru și neurolog Dr. Raphael Bonelli a scris despre influența benefică și psihohigienică a religiozității. „Oamenii religioși sunt mai ocrotiți și mai feriți de pericolul dependenței (droguri, alcool), al depresiilor și al sinuciderii”4. Aceasta nu însemnă că religiozitatea se poate oferi în locul medicinii. Omul religios trăiește adesea mai sănătos fiindcă el nu face exces
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
autodistrugere. Profesorul psihiatru și neurolog Dr. Raphael Bonelli a scris despre influența benefică și psihohigienică a religiozității. „Oamenii religioși sunt mai ocrotiți și mai feriți de pericolul dependenței (droguri, alcool), al depresiilor și al sinuciderii”4. Aceasta nu însemnă că religiozitatea se poate oferi în locul medicinii. Omul religios trăiește adesea mai sănătos fiindcă el nu face exces de alcool, nu consumă droguri, mănâncă cu cumpătare, duce o viață sexuală ordonată, apreciază familia, luptă împotriva egoismului. Religia în calitatea și sensul ei
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
și direct la CC, cum se-ntâmpla și cu îndrumătorii revistelor. Erau cu toții niște aparatcici, decidenți importanți pentru domeniul creației literare și artistice, atâta vreme cât noi nu-i vedeam pe cei de mai sus, care dădeau „linia”, adică indicația adulată cu religiozitate. Erau niște cvasi-intelectuali puși drept control de partid asupra revistelor, editurii (că era doar una: Editura de Stat, devenită apoi EPL), catedrelor universitare, sidicatelor din artă sau uniunilor, ei fiind „legătura” de la care liderii obștilor aleși dintre artiști care-și
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
pentru elevi Pe lângă educația prin lecțiile predate, elevii au parte și de exemplul Profesorului, care trebuie să fie întruchiparea celor prezentate de acesta. "Profesorul de religie este și trebuie să fie un model viu pentru elevi, în sensul seriozității, al religiozității, al moralității și al pregătirii sale multilaterale. În fond modelul este unul singur, Iisus Hristos, iar noi toți ceilalți încercăm să ne modelăm și să ne lăsăm modelați după acest model unic. Religia în școală și Profesorul de religie sunt
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
ea este mai mult decât atât, înseamnă convingere și încredere personală. Acțiunile pot fi generate de convingerea în ceva sau în cineva, sau din spiritul de turmă, din motive de revoltă față de nedreptățile vieții, purtând totuși o anumită aparență de religiozitate ori manifest politic. Convingerea și acțiunea, ori în termeni teologici, credința și fapta, pot forma o balanță echilibrată, ori se pot afla în sensuri total opuse. Unii vorbesc despre dragostea de semeni, însă în viața de zi cu zi: urăsc
DESPRE CONVINGERI ŞI ACŢIUNI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377035_a_378364]
-
culturi, stadii spirituale și cu percepții diferite. Pe de altă parte, nu poți spune că ești un adept fidel unei credințe și în acelaș timp disprețuiești masele și le vorbești despre niște percepte pe care tu nu le împlinești. Orice religiozitate este nulă atunci când se reduce la o simplă doctrină neîmplinită, la o filozofie. De asemenea, orice lider trebuie să fie un exemplu de cinste, dreptate, plin de responsabilitate și să lupte pentru binele general prin acțiuni pașnice și diplomatice, demonstrând
DESPRE CONVINGERI ŞI ACŢIUNI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377035_a_378364]
-
atunci când ne vom iubi unii pe alții. Ce ne rămâne de făcut este să ne analizăm fiecare în dreptul lui și să se silească să își pună în balans echilibrat credința cu fapta, convingerile cu acțiunile sale. Pentru că, Bilbia spune că religiozitatea adevărată este să cercetezi pe orfan și pe văduvă în necazurile lor și să te păstrezi neântinat adică necompromis de lume. DA! Să fii alături de cei care suferă, să ai empatie față de toți oamenii, să te rogi și să mângîi
DESPRE CONVINGERI ŞI ACŢIUNI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377035_a_378364]
-
s-a ridicat împotriva lui. El face o distincție netă între religie și morală, într-un articol chiar cu acest titlu. Constată că un om religios adevărat este și un om moral, dar moralitatea sa este numai o consecință a religiozității lui. "A înlocui religia printr-o predică morală - spune profesorul - înseamnă a crede.... că religia poate fi redusă la morală. Asta însă ne-ar îndepărta de la adevăratul sens al ortodoxiei și ne-ar arunca iremiadiabil în lagărul unui (pentru a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
legat de disciplina pe care o predați și dumneavoastră, biologia? “Predarea biologiei, respectând sensul evoluției, nu poate fi o greșeală. 74% din tinerii de clasa a VII-a și a VIII-a cred în Creaționism. Dar starea de credință și religiozitate este determinată genetic...” - privire fermă. - Lumea poate fi ușor divizată, domnule Inspector, ce părere aveți? Evoluția nu este o glumă! Nu este nici timpul și nici timp pentru o confruntare între cele două curente. Se impune însă luarea de atitudine
INTERVIU CE-AR FI PUTUT SĂ FIE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375261_a_376590]
-
fie-n gând./ Fiindcă ești./ Lăudat pentru-nmiresmatele ierburi. Pentru/ frunze și flori.// Lăudat că-n final/ mă omori...” (p. 509). Așa cum spunea Eugen Dorcescu (vezi supra), poezia lui nu este religioasă stricto sensu, ci mai degrabă se situează deasupra religiozității prin trăire și reflexivitate, într-un numinos proteic. Aici se împacă și se șterg și diferențele și diferendele dogmatice și consensualizează întru același El Shaddai revelat în lumină, chemând eul, tot mai departe, din lumină-n lumină; și Avatarul - Totemul
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Roșca, Savu s.a., unii - adevărate somității, alții - în devenire). Este, de asemenea, remarcabilă puritatea adâncă a sentimentelor acestei generații. Echilibrul comportamental și naturalețea emoțională conferă o mare doză de credibilitate și de demnitate relațiilor între sexe, care sunt privite cu religiozitatea bunului- simț. Delicatețea este consubstanțială, iar discreția guvernează tot acest comportament. Reîntoarcerea fostului “balic delincvent” la vechile urme, după dobândirea legitimității sale de “student cu drepturi depline” este un “rămas-bun” adresat părții sale de nemeritată suferință, și o ultimă verificare
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
A crede în cel ce le-a făcut pe toate, a mulțumi divinității pentru ziua de astăzi și a spera că ziua de mâine va fi mai bună, mai darnică,... este o binecuvântare. Poeta Claudia Bota este un suflet delicat, religiozitatea cuvântului fiindu-i impregnată în suflet, asemenea unui diamant, unei lumini ce-i călăuzește pașii prin bezna acestei lumi, acestor cărări pline de primejdii și ispite. Speranțele nu-i sunt deșarte deoarece ”dintr-un crâmpei de cer”, în ceasul de
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
pentru elevi Pe lângă educația prin lecțiile predate, elevii au parte și de exemplul Profesorului, care trebuie să fie întruchiparea celor prezentate de acesta. "Profesorul de religie este și trebuie să fie un model viu pentru elevi, în sensul seriozității, al religiozității, al moralității și al pregătirii sale multilaterale. În fond modelul este unul singur, Iisus Hristos, iar noi toți ceilalți încercăm să ne modelăm și să ne lăsăm modelați după acest model unic. Religia în școală și Profesorul de religie sunt
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
pânză, ulei/carton, acuarelă/hârtie, guașă, pastel, tehnică mixtă, gips, porțelan, oțel, lemn s-au remarcat și printr-o varietate de teme și motive: germinația - “Semințe” (Daniela Rîndașu), “Cuib” (Lucreția Milea); iubirea - “Love Story” (Mihaela Laslo); zborul “Zbor” (Claudiu Dosaru); religiozitatea - “Masa pontifului” (Valter Paraschivescu), “Înviere” (Cristian Dinu), “Jocuri Îngerești - Vestiarul” (Nicolae Lupu), aspecte ale vieții social-politice - “Electorale” (Ligia Popescu); natura - “Spre zări” (Marcel Bejgu), “Malul Borcei (Tănase Mocănescu), “Prin fereastră” (Marilena Ghiorghiță), “Iarnă în sat” (Inga Edu), “Porțile primăverii” (Florica
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
al Adevărului însuși, pentru a nu fi introduse în sfera Adevărului absolut nuanțe de adevăr relative sau chiar erori. Un agnosticism religios, ca pretext al obiectivismului științific, nu este posibil în forul interior; mai mult, o atitudine eclectică sub raportul religiozității nu poate duce decît la schizofrenie și la dezechilibru spiritual. Pe de altă parte, în India, gîndirea occidentală, adesea sub forma spiritualității, în mod direct sau indirect creștină, a făcut, în aceeași perioadă de timp mai mult decît o impresie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dar credem că este de datoria noastră, mai mult decît dreptul nostru, să cercetăm istoric, și deci, imparțial, singurele date culturale de unde putem ajunge la o concluzie dreaptă. Nu vrem să negăm Romantismului o dorință pentru ceea ce este religios, o religiozitate a sa, ci cu totul altceva: poate că o atare religiozitate nu a fost niciodată simțită sau trăită ca în Romantism. Referitor la acest subiect intenționăm să reproducem, atribuindu-ni-le și nouă, considerațiile făcute de filozoful italian Michele Federico
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nostru, să cercetăm istoric, și deci, imparțial, singurele date culturale de unde putem ajunge la o concluzie dreaptă. Nu vrem să negăm Romantismului o dorință pentru ceea ce este religios, o religiozitate a sa, ci cu totul altceva: poate că o atare religiozitate nu a fost niciodată simțită sau trăită ca în Romantism. Referitor la acest subiect intenționăm să reproducem, atribuindu-ni-le și nouă, considerațiile făcute de filozoful italian Michele Federico Sciacca, vorbind de idealismul modern, care este un element specific Romantismului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Romantism. Referitor la acest subiect intenționăm să reproducem, atribuindu-ni-le și nouă, considerațiile făcute de filozoful italian Michele Federico Sciacca, vorbind de idealismul modern, care este un element specific Romantismului: "Este foarte bine știut cît de mult a pătruns religiozitatea în literatura romantică (mai ales germană) și cîtă putere și valoare spirituală religioasă și mai cu seamă creștină a simțit Romantismul în general. Atenție, ca să nu greșim. Religiozitate, da, dar ca și cult panteist al naturii și glorificării omului, religiozitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
element specific Romantismului: "Este foarte bine știut cît de mult a pătruns religiozitatea în literatura romantică (mai ales germană) și cîtă putere și valoare spirituală religioasă și mai cu seamă creștină a simțit Romantismul în general. Atenție, ca să nu greșim. Religiozitate, da, dar ca și cult panteist al naturii și glorificării omului, religiozitate fără dogme și misticism, resimțită mai degrabă ca un cult al persoanei. Este necredința (ce include și ateismul) fundamentală a unei perioade ce a resimțit puternic, repet, fascinația
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
religiozitatea în literatura romantică (mai ales germană) și cîtă putere și valoare spirituală religioasă și mai cu seamă creștină a simțit Romantismul în general. Atenție, ca să nu greșim. Religiozitate, da, dar ca și cult panteist al naturii și glorificării omului, religiozitate fără dogme și misticism, resimțită mai degrabă ca un cult al persoanei. Este necredința (ce include și ateismul) fundamentală a unei perioade ce a resimțit puternic, repet, fascinația valorilor religioase, mai ales creștine. Dar este o fascinație estetică, a unui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
natură sau spontaneitate. La fel, interiorizarea romantică, de inspirație creștină, cum am amintit deja, nu este creștină: este subiectivitatea adevărului, imanența lui și a realității subiectului care "așează" și "creează" totul..." [60]. În același sens subliniază acest aspect fundamental al religiozității romantice, Mario Puppo (deja amintit de Fichte, care a descoperit nemărginirea sufletului): Totul este spirit, iar spiritul se formează la nesfîrșit, depășind încet-încet limitele pe care ele însuși și le pune. Absolutul nu este dincolo de lucruri sau de om: nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întîmplarea. Libertatea este aici numai momentul negativ al eliberării de orice determinare a vieții și a conștiinței. Ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; într-adevăr, moralitatea și religia, în măsura în care ultima se raportează la acțiunea omului, au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]