3,930 matches
-
stradă de o mașină care l-a doborât. Era un spirit subtil; aveam încredere în el și i-am arătat ce-am scris despre Proust și despre pictori. I-a plăcut, și lectura mea despre Proust i-a amintit această remarcă a lui Chesterfield despre Thomas Hardy: "I will not pretend to sympathise with his philosophy as a truth, but I think it is quite possible to sympathise with it as an error; or in other words to understand how this
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
mult respect și onorați cum se cuvine. Nu se întâmplă așa, pentru că, la noi, oriunde te-ai afla (excepțiile întăresc regula), cultura e tratată ca biata Cenușăreasă. Un adevăr banal, privit ca o fatalitate. În altă ordine de idei, o remarcă preluată de la o muzeografă: investitorii veniți în cetatea Sighișoarei - salutări binemeritate! - nu vor decât să câștige rapid banii investiți, ignorând tradițiile săsești, inclusiv, în materie de gastronomie. Așa se face că în toate localurile pizza e mâncarea locală, nu preparatele
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
masse, de ne te faire remarquer par rien, d'ętre sourd et muet..." . Un deceniu și ceva mai tîrziu, în ultima lui carte, Mediterana, Răsărit de soare (1935), apărută de altfel postum, Istrati punea în gura personajului Adrian Zografi această remarcă la prima întîlnire cu Istanbulul: "Les terrasses des cafés sont bondées de Turcs qui jouent au ghioulbahar, fument des narguilés, ręvassent. (...) Eh bien, j'aime ces hommes! Je ne sais pas s'ils n'ont été que cruels, au temps
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
aceea e nevoie întotdeauna de modalizatori, de semnale suplimentare care să indice caracterul de supoziție al enunțului. Altminteri, formula riscă să devină ambiguă, în contexte în care poate fi interpretată efectiv ca o descriere a dorințelor interlocutorului: "Poate vei primi remarci admirative, dar nu vrei să știi ce se va vorbi după ce ieși din încăpere!" (prieteni.bascalie.ro). De altfel, dacă sensul retoric (nefiresc în română) nu este perceput, discursul devine aberant: mai ales cînd afirmația că celălalt nu vrea să
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
realmente pre-Eliade și niciodată foarte mult în favoarea viziunii lui Eliade, nu vorbesc din punct de vedere personal și al relațiilor dintre ei, vorbesc acum din punct de vedere intelectual pur." (pp. 193-194) Fie și numai pentru subtilitatea acestui tip de remarci, această carte merita editată.
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
Ionescu. Parcă pentru provocarea unor corelații, a unor cauzalități care n-au cum să nu apară din moment ce două povești se juxtapun." (pag. 85) Nu frapanta coincidență de nume dintre creatorul Rinocerilor și călugărița nițel cam grafomană ne interesează, nici acuitatea remarcelor privitoare la traseul reziduurilor dense din lumea rurală, nici faptul că - valoric - cele două micro-studii sunt departe de a fi cele mai izbutite din volumul Aberații de bun-simț. Ceea ce mi se pare formidabil e obsesia de a investi cu afecte
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
susținuse "versiunea romantică" a extincției lui Cârlova, pe care-l portretiza, în 1907, ca pe un "frumușel tînăr cu fața rotundă, delicată, cu ochii mari, triști, ca de simțirea morții apropiate", ceeace a prilejuit lui Șerban Cioculescu o replică "sarcastică". Remarca lui N. Manolescu: "în focul polemicii, Cioculescu nedreptățește însă grav pe înaintașul său, care, dincolo de conservarea imaginii cu pricina, este totuși primul comentator avizat al poeziilor. Puține lucruri s-au adăugat apoi spuselor lui Iorga". Cît privește scriitura criticului, aceasta
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
muzica sa relevă tensiuni, așteptări, rezolvări. Compozitorul evită ambiguitățile semantice: alegerea propusă poate declanșa în conștiința ascultătorului o anume stare, fie ea de satisfacție, surpriză, angoasă, optimism etc. Cu toate acestea Remus Georgescu este un structuralist, fie și pentru că, așa cum remarca Milan Kundera, muzica reprezintă forma simbolică umană care se pretează cel mai lesne demersurilor structurale, în măsura în care acestea pun accentul pe relațiile dintre semnificanți. De altfel, statutul semiologic al majorității compozițiilor lui Remus Georgescu traversează nu numai reflecția estetică, ci și
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
Gheorghe Grigurcu Petre Got face parte din ampla și după toate probabilitățile încă multă vreme inepuizabila categorie a poeților noștri cu genă rurală. Punctul de pornire al versurilor d-sale îl constituie, așa cum remarca Ștefan Aug. Doinaș, într-un comentariu ce i l-a închinat, "realitățile sempiterne ale satului", în varianta sa maramureșeană, una dintre cele mai legate de conservarea tradiției, ale unui "suflet" iradiant al acestuia. Fervent al reîntoarcerii ideale în mediul natal
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
de-o parte, tabuuri politice pe de alta. Să revenim însă la Daniel Vighi și la remarcabila sa desțelenire critică. Față de toate celelalte provincii românești, observă el, Banatul a dezvoltat de timpuriu o matrice mentalitară capitalistă. Nearistocratică. Nesupusă. Middle class. Remarca e plauzibilă, fie și la o succintă examinare istorică sau etnologică a zonei. Dar dacă luăm în calcul lumea din proze ca Mara, Budulea Taichii, Popa Tanda ? Rezultatul e cam același, numai că mult mai spectaculos ca substanță, mai paradoxal
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
un comunism care le-a fost povestit, mulți nefiind născuți în 1989 sau avînd doar cîțiva ani. Observațiile Ralucăi Grosescu merită a fi citite. Să reținem două lucruri: bunicii s-au dovedit mai corecți decît părinții în relatările lor (sociologic, remarca ar merita un studiu), iar cele mai atroce istorisiri aparțin unor țărani (țărănci) în vîrstă, orășenii fiind mai înclinați spre omiterea asperităților. Un eseu (ori un fragment, nu știm), dintre cele reluate de Dilema veche, se cuvine reprodus în întregime
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
Ťfoarte frumoaseť, căci nu îmi bat niciodată joc de oameni)... Așadar, amintindu-mi că am fost fermecat de primele sale versuri, simt o adevărată mîhnire că nu înțeleg perfect pe cele din urmă și îmi vine să îmi cer iertare". Remarca lui Șerban Cioculescu: "Rîndurile lui Jiles Lemaître vor să fie subtil ironice, dar prin ricoșeu, noi surîdem pe seama criticului, care se crezuse în stăpînirea unei sensibilități moderne. Lemaître ne dă de altfel cheia nepregătirii sale". Astfel că impresioniștii au revenit
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
totalitate e acuzată de Julien Benda, în eseul Belphegor, că a sustras sensibilitatea de sub regentarea rațiunii, după cum gruparea de dreapta, Action française, a lui Charles Maurras preconiza revenirea la clasicism ca un complement necesar al ideii de ordine. O altă remarcă a lui Șerban Cioculescu, mai puțin previzibilă, este cea potrivit căreia critica literară a Franței ar fi suferit de "absența unei puternice culturi filosofice, în cumpănă cu solida pregătire clasică". Excepție făcînd Taine, ceilalți critici francezi ar fi manifestat "tendințe
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
viață“. În contradicție cu omul, spiritul visează la o nouă ființă, între amintirile căreia omul să stea ca un surâs surprins în plină meditație. * În Balcani, credea scepticul, nu ai altceva de făcut decât să bei și să faci amor. Remarca e valabilă astăzi pretutindeni pe pământ. Ne trebuie o lungă, lungă pauză spirituală, deja ceea ce numim azi „gândire“ face ravagii. * Naivitatea congenitală a celor mai mulți, iluzia că dirijezi în jurul tău evenimentele, curajul de a participa la spectacol... această prostie, numai ea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
relatate în text prin scrierea cîtorva cuvinte de laudă la marginea rîndurilor. Un copist ulterior, care folosea textul respectiv drept text de bază, nu știa dacă notele marginale reprezentau o corectură a vreunei omiteri anterioare sau dacă era o simplă remarcă a copistului anterior. Așa se face că astfel de note marginale, numite glose, au ajuns să fie incluse în textele copiate, ulterior fiind recopiate de către copiști ca și cum ar fi fost părți integrante ale textului de bază. Generațiile următoare de scribi
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
sărăcit și furat până și de umorul care l-a ajutat să traverseze spiritual atâtea veacuri potrivnice. Dacă românul înțelege mai dificil ce este democrația a început să depisteze mai clar (mare miracol și pericol!) ce este demagogia. " Crescendo furioso" remarcă Emil Hurezeanu. Poate că da! Ciuleandra noastră și-a pervertit - între timp - finalul "presto" într-un dezamăgitor "lamento"! Cum s-a făcut că, după 17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
din carne și oase, răpit în copilărie de lângă ai săi și înrolat nu peste mult în crâncena Legiune Străină. Apocalipsa care încheie ciclul e, la rândul ei, una mai degrabă etimologică și mustind de amintiri poematice: per-sonajele se întâlnesc tulburător - remarca subtil Ioana Pârvulescu - laolaltă așa cum fac în Levantul urzitorii zaverei. Basmul cu sonorități folclorice al regăsirii celor doi frați nu e străin de Enciclopedia zmeilor. Iar - dacă abandonăm inteligent prejudecățile de gen - Bunavestire monomaniacală a celui ce va să scrie
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
doar o interpretare între altele, o ipoteză, un scenariu (chiar și pe fapte inventate, vorba lui Călinescu!)? Și nu doar o succesiune de opere, ci și una de lecturi, în care conexiunile de tot felul să concureze liniarul determinism, după remarca lui Gadamer?" în cazul prezent, o astfel de "ipoteză" constituie un brand atît de individualizat, încît n-ar putea fi reluat fără menționarea paternității sale. Nicolae Manolescu posedă o vocație critică acaparantă, tinzînd către critica absolută, precum o formă de
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
orientată spre misterul vieții, dar încearcă să-l rezolve printr-o metafizică universal validă; viața trebuie să fie explicată pe baza ei însăși - acesta e marele principiu care-i leagă pe acești filosofi de experiența lumii și de poezie". O remarcă de bun-simț, dar care s-a izbit de orgoliul unui discurs filosofic pur conceptual, mînat de un ideal de abstragere supremă, ce suspecta sugestia limbajului literar de impuritate. Pentru Heidegger, autorul Voinței de putere e un gînditor metafizic care plasează
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
și ele manuscrisul lor, cu deși, decât. Formele conjuncte din Convorbiri indică ulterioritatea manuscrisului (variantei) pentru revistă: problemele de ritm sunt rezolvate în versurile anterioare, mai ales prin clauzula M'a-făr-me-cat, dar și prin formele fără iotacism scân-te-e, fe-me-e, / E-to-tuș-alt-fel (remarcă de trei ori -e plin), iar aici se creează serie de bisilabice. La versul 8 sunt iarăși diferențe: Titu Maiorescu are: E totuși altfel, nu știu cum - iar Convorbirile: E totuș altfel nu "știu cum". Edițiile curente au: E totuși altfel, "nu știu cum
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
ea scriu acum, și o fac din postura celui care, în 2006, a comentat pe larg cartea, pe atunci încă recent apărută la Editura Gallimard. Eram sensibil, acolo, la sintagma preluată din Julien Gracq, "réactionnaires de charme". Mircea Martin o remarcă la rîndul său, dar traducerea, deși corectă, schimbă tot. "Reacționarii plini de farmec" sînt, de fapt, șarmanți. Or, "de charme" exprimă o tensiune pe care niciodată traducerea românească "plin de farmec" n-ar echivala-o. Mai degrabă se poate spune
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
creație, aceasta este forța stârnită în sufletul de scriitor este rodul mânei prietenoase întinse spre ocrotire de un Suveran creiat El însuși de înalta istorie". Acum, după șaptezeci de ani de la acele vremuri, îmi amintesc - nu știu de ce? - de o remarcă a lui Patrick Bruel, citită într-un număr al revistei "Paris Match" de acum 17 ani, care mi-a rămas în memorie: "în ce mă privește, eu înțeleg că anii ^80 au luat sfârșit în ianuarie ^90". Adevăr incontestabibl care
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
comunistă" a lui Dan Lungu. Bla-bla-bla. Așa se exprimă Dan Lungu atunci când își insinuează, printre nenumărate balbisme, propria voce. Fiindcă aici e de căutat originalitatea acestuia, în rarele momente când se decide să intervină. Când sistează fluxul verbal pentru o remarcă hazoasă, când lungește un banc pe câteva capitole, când, în locul diacriticelor, adaugă pe copertă o maiestuoasă și sovietică stea în cinci colțuri. Ar fi, așadar, o naivitate să îi imputăm în vreun fel lui Dan Lungu erori de compoziție, repetiții
Incapacitatea acomodării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9627_a_10952]
-
o pot desprinde din exemplu este că existența înseamnă dezechilibru și instabilitate, desfășurare și tensiune. A doua e că descrierea unui proces depinde de cît de mult este influențat observatorul de dezordinea stării în care el însuși se află, cu remarca obligatorie că starea ideală nu e cea în care nu mai ești afectat de dezechilibre - idealul acesta de neutralitate nu-l atingi decît în clipa morții - ci cea în care dezechilibrul tău e întreținut de dezechilibrul obiectului de studiu. Din
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
speciale sînt consacrate pasiunii automobilistice (Automobilul 468 sau Poezia citadină, unde se enumeră, ca în versurile futuriste, tipurile de mașini ce circulă pe străzile capitalei: Ford, Cadillac, Buick, Chevrolett, O. M. Studebacker, Salmon, Citroën, Mercedes etc.), cinematografului (Concesii sentimentale, cu remarci subtile asupra jocului actorilor Rudolf Valentino, Jacques Catelain, Rod la Roque, Paul Richter, Gaidarov ș.a.15), galelor de box16, varieteurilor (O noapte la Alcazar d'été), recepțiilor (Recepția de la d-l Suisse, cu orchestră de jazz, cu poeți avangardiști, cu
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]