1,378 matches
-
În fiecare dintre cele 13 „Rotonde 13” editate aici există măcar o intervenție de excepție, iar acestea, mai mult decât altceva, justifică pe deplin proiectul editării înregistrărilor. În cadrul evocării lui Caragiale, din februarie 1984, de pildă, avem, pe lângă o prețioasă rememorare a regizorului Jean Georgescu, o splendidă intervenție a profesorului Ștefan Cazimir. Acesta ne dezvăluie, într-un discurs savuros, presărat cu obișnuitele sale vorbe de spirit, mecanismul de gândire care va sta în spatele cărții sale I.L. Caragiale față cu kitschul, din
Farmecul pierdut al istoriei literare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5058_a_6383]
-
mundan, Constantin M. Popa comentează, în paginile sale, teme de mare impact asupra gândirii contemporane (toposul identitar, diversitatea culturală, dilemele cotidianității și ale socialului), prin intermediul unei scriituri disponibile, ce glisează de la notația nudă la ceremonialul reveriei fascinate de relieful propriilor rememorări.
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
toscan ca limbă literară (cum va face și Creangă din graiul moldovenesc), înclină spre caricatura veselă, care biciuiește (!!) nobilimea, târgoveții și călugării, dar și moravurile vremii, spre gluma corozivă, licențioasă, impudică din Decameronul (scris între 1348-1353), dar și spre melancolia rememorării; este primul modern care l-a citit pe Homer în original și a încercat o traducere a Iliadei în limba latină, dar și primul care scrie despre nestatornicia omenească și nenorocirile bărbaților iluștri 8, povestiri batjocoritoare, violente în limbaj, vesele
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
narative. Astfel, iubirea absolută a tânărului Martín, întruchipare a inocenței, sensibilității și purității sufletești, pentru melancolica, zbuciumata și misterioasa Alejandra, care își urmează necruțătoare drumul trasat de fatalul ei destin, sfârșind tragic în nebunie și (auto)distrugere, este zugrăvită prin rememorarea emoționantelor sale episoade ce alcătuiesc confesiunea fragmentară a lui Martín către prietenul sau, Bruno. Viziunea istorică asupra obârșiei națiunii argentiniene este proiectată magistral, prin relatarea faptelor de arme, urmate de retragerea și moartea generalului Lavalle, erou al războiului de independență
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
Blaga par lui-même, o redescoperire surprinzătoare chiar și pentru cei familiarizați cu literatura sau cu filosofia acestuia. Hronicul și cântecul vârstelor, spuneam, nu este o carte de memorii, ci o autobiografie a copilăriei și tinereții autorului. Sau, dacă preferați, o rememorare cu tâlc a vieții lui Lucian Blaga de dinainte de a deveni marele poet, dramaturg și filosof. O epocă tragică sub toate aspectele, căci începe într-o Transilvanie frământată de agonia Imperiului și continuă cu anii Primului Război Mondial. Firește, fiind o narațiune
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
Gabriel Dimisianu Istoric, om politic, autor de spirituale rememorări ale propriului trecut, jurnalist dintre cei mai activi și mai plini de vervă, strecurând un grăunte de umor chiar și atunci când comentează dezastrele din Orientul Mijlociu, zona pe care o cercetează cu predilecție, Adrian Cioroianu ni se înfățișează, iată, și ca
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
o elevație impecabil strunită a dicțiunii, aparține unui autor îmbibat de cultură; subtilitatea reflecției și complexitatea viziunii nu exclud nici autenticitatea, nici intensitatea, chiar patosul disperat al vibrației subiective, de-a dreptul paroxistice la final - prin efect de acumulare - în rememorarea morții celor din jur: „dar cînd morții-n așteptare vorbesc despre adevărații morți/ce se-ntîmplă atunci?/ce să încep acum la un sfîrșit (doar de carte?)/.../ce să fac cu chipul despărțit de cărți/al lui cezar baltag stins bucurîn-du-se
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
crescu fără să știe? ce să fac/cu ființa de dincolo cu mîinile-ntinse în mine-a uitare?” (imnul 168 (threnos fără sfîrșit)). O anumită prețiozitate culturalistă, filosofico-eseistică - nederanjantă totuși - pigmentează manierist discursul în care se topesc precum zahărul în ceai rememorări ale unor experiențe concrete de la diferite vîrste, imagini ale unor poeți sau apropiați dispăruți, dar și apariții ale personajelor simbolice, precum teobald sau teofilia. O sensibilitate melancolică și crepusculară irigă totul, concurată de frenezia incantatorie a rugăciunii: „și despre Tine
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
par tot mai indisolubile. Indiciile că ne aflăm în plin timp al memoriei sunt însă multiple: „Văd totul de parcă nu s-ar fi întâmplat atunci”, spune Sașa, „ci chiar acum se întâmplă”. O retrăire a evenimentelor, și nu simpla lor rememorare, situează acțiunea „într-un fel de cu totul altă viață”, cum spune Volodia la un moment dat, care depășește nu numai granițele prezentului, ci și pe ale trecutului, intrând într-o altă ordine a lucrurilor. Astfel, când vestea morții lui
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
DCNews Team La 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial, dezbaterile pe tema Transilvaniei sunt încă fierbinți. Istoria poate fi folosită în scop politic, iar rememorarea din luna august aduce deja în discursul public teorii care șochează, fie generalități de manual. Pentru a înțelege evenimentele din perioada războiului și consecința lor, Marea Unire din 1918, am discutat cu conf. dr. Alin Ciupală, de la secția de Istorie
Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31868_a_33193]
-
căutării simbolurilor fundamentale ale existenței, circumscriind stări-limită (moartea, disperarea, confruntarea cu destinul, tentarea, în registru tragic, a limitelor umanului, toposul jertfei, cu toate ipostazele și dimensiunile sale). O poezie semnificativă pentru acest registru tematic și stilistic este Cuvântul care ucide, rememorare, în tonalitate de litanie obiectivată, a jertfelor din decembrie 1989: „îmi amintesc în douăzeci și unu decembrie/ lumina era stranie, de început de lume,/ când cuvântul este chiar ceea ce este./ Când cuvântul moarte înseamnă chiar moartea,/ cuvântul glonte ucide iar cuvântul sânge
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
de SIDA. A fost printre primii români care au murit de această boală", a continuat Vadim. La terminarea formalităților, Vadim Tudor a ținut să-i înmâneze președintelui BEC, Florentin Drăguț, o carte de aforisme cu autograf. Vadim a continuat cu rememorarea unei discuții pe care a purtat-o în anii '70 cu fostul ministru al Justiției din perioada comunistă, Adrian Dumitriu. Acesta îi povestea cum l-a arestat în 1960 pe Păstorel Teodoreanu. Întrebat de Dumitriu de ce scrie epigrame, Păstorel i-
Ce i-a spus Vadim Tudor președintelui BEC by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31405_a_32730]
-
în sensul că sufletul feminin este explorat în adâncuri de un narator feminin. E drept că analizele psihologice se fac din perspective diferite, la H. Papadat-Bengescu cu un accent mai acut pe stările morbide și simțurile pervertite. Iar tehnica de rememorare a trecutului, prin secvențe involuntare, răsfrânte în senzații, asemănătoare aceluiași Proust, este comună amândorura în cea mai bună măsură.
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
simte mirosul, îi aude glasul, se înfășoară în șalul ei, se gîndește deja la deshumarea sorocită după șapte ani, într-un cuvînt entuziasmul autoarei vine din spectrul celei din care s-a născut. Cele mai reușite pagini sunt date de rememorarea unor episoade concrete, de la evocarea prieteniei cu animalele și pînă la zugrăvirea celor trei figuri masculine care s-au strecurat în sufletul autoarei: motociclistul sas, filosoful îmbătrînit înainte de vreme și veteranul de război. În aceeași categorie intră descrierea aievea a
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
dintr-altele în jerbe de culoare, antrenând în permanență semnificații suplimentare, menținând mereu în alertă simțurile cititorului, conștient că se află în preajma unui secret teribil care nu i se dezvăluie până la final. Planurile narative curg în paralel - unul pe firul rememorării, celălalt pe al confesiunii directe - făcând să se reflecte în permanență două imagini: cea a naratorului care- și provoacă un chinuitor proces de anamneză, izolat în cabana sa de munte, și o alta, ivită la răstimpuri din străfundurile conștiinței sale
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
mă găsești tot aici/ scoțând sarea/ din fiecare cuvânt.// tu-mi spui/ că privești intens marea/ până când/ ochii tăi se vor umple de sare // și orizontul coboară lent și definitiv.” (prețul amintirilor) Formula poetică a volumului este dată de aceste rememorări ale unor clipe îngropate, o anamneză în care biograficul își cere forma de la stilul epigramatic, coroziv. Poetul recreează o stare aurorală, pune culoare pe un câmp azi negru sau pustiu, însă evenimentul care-l însuflețea a pierit: e ceva gol
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
de voci incongruente și timpuri fluctuante pentru a accede, decis, la generaluman. Tragicul se naște din receptarea minții de copil pe care prozatoarea o păstrează în roman ca element contrapunctic. Cele două voci: una care descrie prezentul intersectându-l cu rememorări înduioșate din vremea copilăriei (acestora li se adaugă bune pagini de monografie prozastic poematică a Câmpiei transilvane, cu decor, costumație și partituri atent reproduse); cealaltă, vocea traumei care răbufnește în verbalizări violente, sunt asistate discret de vocea prozatoarei. Înfruntarea nu
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
regizorală de avangardă. Scriitura îi stă sub semnul unui expresionism subtil nuanțat, e lipsită de prețiozități, farmecă printr- un stil „beletristic” elevat, în spatele ei simțindu-se o vocație literară reală, necomplexată de insinuarea în demersul critic a unor stări și rememorări subiective, cum doar la Marina Constantinescu mai remarcăm astăzi. Publică în revistele de cultură însemnate ale epocii și, în ciuda tinereții, vocea lui e din ce în ce mai autoritară. În plus, e cadru didactic la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
Fukushima aduse de tsunami pe coasta canadiana, se întreabă dacă Nao și Jiko mai trăiesc, începe să le caute numele pe internet și găsește o legătură între tatăl fetei și un profesor și psiholog cunoscut. Lectura jurnalului se întretaie cu rememorarea bolii propriei mame, întâlnirile cu locuitorii de pe insulă care-i vin în ajutor, analizând ciripidele, traducând din japoneză scrisorile și din franceză jurnalul tânărului trimis la moarte sigură. Scrisul domină spațiu și timp Ruth comentează cu soțul ei tot ce
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
persoane dintre care 7.401 în mediul urban și 2.033 în mediul rural. Studiul a cuprins 1.172 de localități, dintre care 313 în mediul urban și 859 în mediul rural. Măsurarea audienței s-a realizat pe baza metodei rememorării audienței din ziua precedentă (Day After Recall), metodă folosită de cele mai multe dintre sistemele de măsurare pe plan internațional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) și ESOMAR (European Society for Opinion & Marketing Research). De la 1 ianuarie, Radio România Actualități are
Vezi care este postul cu cea mai mare audiență din țară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30144_a_31469]
-
lăsat moștenire înaintașii voștri mai puțin norocoși. Lecții de istorie trunchiate À propos de subiectul ochiului magic anterior: în ORIZONT (nr. 10), Viorel Marineasa scrie: „În ultima vreme au apărut tot mai insistente îndemnuri să o lăsăm mai moale cu rememorarea ororilor petrecute pe vremea comunismului și să trăim cu seninătate clipa. Am vrea, dar rana din pulpă nu ne lasă. Pe de altă parte oficine duhnind a secu îți stârnesc lehamitea preluând vajnic teme anticomuniste. De ce e musai ca ținerea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
Petru Anicet asociază mirosurile jilave cu existența lipsită de perspectivă din Mătăsari: mirosul „de apă, de noroi și de gard ud - miros pe care Petru învățase să-l recunoască” îi evocă acum o „lume moartă”, un segment existențial a cărui rememorare „îl umilea și îl scârbea”. Petru Anicet percepe, prin urmare, peisajul dinăuntrul său, și nu din afară, iar acesta se umple astfel de sens, îl implică emoțional, evocându-i o ipostază de-acum uitată a existenței sale, de care acesta
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
expresive ale artiștilor reuniți sub semnul acestui proiect, în tabara de pictură de la Ostrov. Am remarcat, din sumar, eseul lui Angelo Mitchievici intitulat L&M, studiul despre poezia lui Nicolae Ionel datorat Danielei Varvara, paginile de istorie literară Constanța. Gramatica rememorării de Gabriel Rusu, numeroasele grupaje de poezie, fragmentele de proză, precum și cronicile diferite, menite să pună în valoare creația literară și să marcheze evenimentele culturale din zonă. Vorbind de funie în casa spânzuratului Ancheta din numărul 11 al revistei ORIZONT
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2978_a_4303]
-
altădată. Trecuse, în fond, ca om ce făcuse frontul, în primul război mondial, prin încercări mai grele decât cele de acum, adus în situații limită în care viața îi fusese în pericol. Și totuși se salvase, de fiecare dată. În rememorarea acestora și în conștiința faptului că năpasta de acum nu era mai mare decât altele care-l loviseră cândva, găsește eroul captiv al lui Aderca resurse de rezistență morală, singurele de altfel: "...nu-mi rămase ca să alung urâtul decât amintirea
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
banal, perfect șters, perfect prozaic, personajul de care vorbim al lui Aderca: spirit ironic și autoironic, îmbinând luciditatea cu candoarea, agitat de răbufniri vitaliste, de inflamările unui eu care se decomprimă în dese și fulminante experiențe erotice, subiectul predilect al rememorărilor. Este și plin de sine acest Istrăteanu, crezându-se persecutat cosmic, toată povestea cu arestarea și ancheta, cu atragerea în labirintele judiciare punând-o în seama unor forțe răuvoitoare de sorginte obscură, malefice, urmărindu-l cu o inexplicabilă tenacitate. De
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]