1,034 matches
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > PLIANT DE SEPTEMBRIE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1356 din 17 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului taxiuri galbene taie arterele orașului calm copaci înfipți în trotuare numără câinii de pază ai urbei /reminiscențe ale lupoaicei de la romă / niște hingheri hrănesc columbi cu firimituri din turta miresei bătrâni proptiți în umbrele supraveghează moromețian scenă mesei la bloc mașina ia curbă până în tomberon unde cerșetorii fac shimb de tură/cât gunoi, doamne, cât gunoi/ îngenunchează
PLIANT DE SEPTEMBRIE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376390_a_377719]
-
aici edenul este tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce istorică. Eugenio Montale în poeziile sale, cum subliniază Angelo Jacomuzzi, rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul, pentru a regăsi vestigiile edenului, ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor. Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului, a unei intrări în mirajul edenic: negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial. (Quasi una fantasio
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
el casele oamenilor cu țesături și confecții, frumoase cuverturi și prosoape plușate. În fața lor, lucrăturile femeilor și fetelor au pălit. Au ajuns de rușine. Cine se mai fălea cu odoarele de altădată?.. Dar cu mentalitatea Goviei ce s-a întâmplat? Reminiscențele ei au rămas în sufletele oamenilor, fără să știe, fără să vrea, multă vreme după dispariția Goviei. Acolo...în cutele ascunse ale subconștientului. Asta am aflat la o nuntă din satul meu de prin anii șaptezeci. A fost o nuntă
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
aici edenul este tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce istorică. Eugenio Montale în poeziile sale,cum subliniază Angelo Jacomuzzi,rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul,pentru a regăsi vestigiile edenului,ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
din sute de mii de țărani. Uneori îmi venea idei neașteptate. Gândurile-mi zburau hoinar prin alte părți evocându-mi imagini și întâmplări pe care le credeam deja uitate. Pluteam deasupra vieții, ca într-o lume ireală, de visări și reminiscențe. Timpul îl crezusem că trecuse singur fără mine, eu alunecând prin toate nevăzut ca o barcă prin umbră. Tot mama a fost cea care m-a trezit la vis. Și iată-mă printre oamenii satului cu care vorbesc, ne înțelegem
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
lucruri, fenomene, întîmplări și fapte, care, dată fiind natura lor mărginită, nu au nici în ele și pentru ele însele puterea proprie unui astfel de conținut și nici nu sînt în stare să-l exprime putem descoperi mai curînd o reminiscență a sublimului decît simbolul propriu-zis. Anume, în sublim... fenomenul finit exprimă absolutul pe care el trebuie să-l înfățișeze în chip intuitiv în așa fel, încît este vizibil din fenomenul însuși că nu poate fi echivalent conținutului. Așa stau, de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ideologice: șovinism, autarhie, mobilizare antioccidentală, discursul lor fiind în conformitate cu conducerea politică. Reacția studiată de Katherine Verdery în lucrarea sa National Ideology Under Socialism constă în încercarea de a-i denunța pe protocroniști ca fasciști. Viața intelectuală își află resursele în reminiscențele confruntărilor din anii '30. Reeditarea autorilor dintre cele două războaie alimentează dezbaterea: "Protocroniștii, scrie Katherine Verdery, încearcă de fapt să exproprieze autoritatea culturală acumulată sub vechea orînduire și să și-o însușească în noua orînduire, înscriindu-i giganții dintre cele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poate nici nu ne veneau atât de proaspeți dincoace. Astăzi începe a încolți sămânța democrației și la Sofia, încît e o adevărată nenorocire pentru patria panbulgară că d-nii Mihălescu, Stătescu, Cariagdi, Serurie si alții nu sânt mai tineri sau că reminiscențele lor au devenit, prin mediul în care trăiesc, cam insuficiente pentru o țară care e pe cale de-a le vota o anume lege escepțională de naturalizare. Dar e mai puțin natural de-a vedea pe prințul Dimitrie Ghica, care, deși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le patronează etc. Măcinate în interior de un puternic curent de descompunere, lovite din afară de concurență, breslele au continuat să existe într-o stare jalnică până la desființarea lor formală în 1873, Dar, la jumătatea secolului trecut, deși mai păstrau unele reminiscențe tipic feudale, breslele au căpătat particularități noi, determinate de relațiile de tip mixt (feudalo-capitalist) și în cea mai mare măsură de tip capitalist, care se stabileau între patroni pe de o parte, și calfe și lucrători pe de altă parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ei, ce faci? Nu răspunzi? Unde ești? Ha, mi-ai luat jumătatea aceea ți te-ai dus cu ea! Du-te, domnule, du-te!" Ducă-se! Marieta: Parcă spuneai că ai scăpat de... Octav: Eh, mama, mai greșesc... mai am reminiscențe... resturi... resturi... resturi... Matei: Mă rog, e treaba ta... Eu în cîteva zile rezolv toate chestiile... Marieta și cu Costache or să te ajute... Octav: Cum, și mama! Vezi, mama, n-ai scăpat de patron! Și n-ai să scapi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
studențească”, „Argeșul”, „România literară”, „Literatorul”. Unele articole sunt semnate cu pseudonimele Raveda și Ioniță Călmățui. Placheta de versuri Minunea de a trăi (1970) și, mai târziu volumul Măsurând cu lacrima ființa ta (1993) relevă un poet de inspirație htonic-folclorică, cu reminiscențe și rezonanțe, pe alocuri, din Lucian Blaga, vădit îndatorat unor tendințe din lirica modernă și chiar modernistă. Notabile sunt versurile de evocare a atmosferei sumbre de secetă și război, precum și meditațiile pe tema scurgerii neîndurătoare a timpului. Reportajele publicate de-
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
că literatura noastră populară nu are valoare artistică, a arătat totuși interes pentru folclor și a cules basme populare, publicate în volumele postume Zâna de pe tărâmul florilor (1911) și Păpușică, păpușică... (1927). Un fragment de roman, Paștele fără prihană, cu reminiscențe autobiografice, și, mai ales, romanul Din vremea lui Căpitan Costache, editat abia în 1937, îi certifică însușiri de romancier pe care nu le-a exploatat. Versurile din revista „Floare-albastră” sunt un reflex al variatelor lecturi de poezie franceză. Poeții săi
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
1929 devine membru în Societatea Autorilor Dramatici Români. Debutează cu o „tragedie romantică în versuri”, În preajma tronului, jucată la Teatrul Național din București, în 1894. Piesa, cu subiect „italian”, miza pe efecte violent teatrale - intrigă complicată, situații false, replici artificiale, reminiscențe ale spectacolului romantic. În 1916, tipărește Dochia și Meșterul Manole, piese dintr-o proiectată trilogie în versuri. Cea dintâi, pusă în scenă de Paul Gusty, în 1928, la Teatrul Național din București, marca cel mai împlinit moment al dramaturgului. Într-
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
Creației Populare. A debutat în 1963, cu versuri, în revista „Ramuri”. A mai colaborat la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Vatra”. Placheta de debut a lui A., Să visăm (1970), însumează poeme în care eufoniile de sorginte folclorică și reminiscențele din Nichita Stănescu se combină cu formulări sentențioase ori de o anumită prețiozitate. Ponderea cea mai însemnată în economia volumului o deține lirica erotică: femeia e chemată într-un univers miraculos, încărcat de rezonanțe folclorice și mitologice, în care iubirea
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
noi, începând cu epoca fanariotă. Dacă eșafodajul teoretic nu e deloc ireproșabil, segmente ale cercetării se dovedesc, de multe ori, remarcabile. Destule identificări de izvoare sunt contribuții de finețe, însă răsfățul sursologic îneacă operele supuse discuției într-o ploaie de „reminiscențe” (de pildă o rețea de trimiteri îl împăienjenește pe I. Heliade-Rădulescu: Lamartine, Chateaubriand, V. Hugo, dar și Alphonse Esquiros, G. de Mancy, Paul Hédouin, Elsa Grant). Unele sugestii vor fi reluate, nuanțat, de D. Popovici. Oricum, contribuția comparatistă pe tărâm
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
metempsihotice, întrucât fiecăreia îi corespunde un eu diferit. Dificila recompunere, cu ajutorul memoriei involuntare ori dirijate, are ca miză ultimă găsirea eului profund, primordial. Rareori subiectul momentului rememorat este însuși autorul, însă implicarea lui, fie elegiacă, fie reflexivă, este întotdeauna evidentă. Reminiscențe autobiografice sunt doar Revista nocturnă și Fata din dafin. Apropiate de acestea, Mama, Ex-voto, Tata, Mihail Kogălniceanu și A. D. Holban evocă persoane din cercul familial. Deși sunt proiectate adesea în fantastic, deși includ ceva din mirajul trecutului resuscitat, portretele au
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
remonetizării aurului (II), Tribuna Economică, Numărul 10, miercuri 6 martie 2013. 565 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 40. 566 În legătură cu producția de aur. Vezi Victor Slăvescu, op. cit., pp. 72-87. 567 "Numai o reminiscență culturală ne face să ne gândim încă la aur ca la elementul central al sistemului nostru monetar. O definire a rolului aurului în politica sa ar fi mult mai precisă dacă s-ar spune că acesta reprezintă în primul rând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
4 secole de către Copernic, în celebrul său memoriu către regele Poloniei". 568 "Demonetizat" în sensul că a fost retras din calitatea de monedă și de etalon al sistemelor monetare naționale. 569 Din această cauză aurul este mai mult decât o "reminiscență culturală", așa cum îl numește Milton Friedman. 570 Apud Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p. 45. 571 Ibidem. 572 Aurul a operat ca etalon monetar în occident în secolul al XIII-lea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ale secolului XX, numeroasele descrieri etnografice au dezvăluit faptul că pelerinajul funcționează ca un sistem compozit, care amestecă credințe religioase, figuri și narative mitologice, unități ritualice (sacrificii, acte magice, componente ale riturilor de trecere, elemente de sărbătoare și chiar carnaval), reminiscențe și constructe de literatură populară și cultă. În plus, pelerinajul a generat numeroase creații arhitecturale, monumente de sculptură și pictură, creații muzicale și, mai recent, produse ale comunicării de masă. Chiar dacă include sau coabitează cu unități culturale eterogene, pelerinajul poate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
născut un legământ pentru viitor. Este semnificativ că numele cu adevărat național de "rumân" a avut un sens peiorativ, sub aspect social: este vorba despre rumânii din documentele secolelor XVI-XVII, adică țăranii legați de glie. Aceasta s-ar explica prin reminiscența unei situații sociale și politice anterioare ce amintea de dominația, la nordul Dunării, a slavilor asupra autohtonilor romanici (români), obligați să plătească dări și tribut dominatorilor învingători (slavi). Pe de altă parte, dacă cercetăm numele poporului român, observăm că el
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un ton când jubilant, când elegiac. Poet este C. și în bucățile ce compun volumul Povestiri pentru tine, fie că ele se prezintă ca schițe fantezist-satirice (Pălării și capete, Muzeul virtuților), ca o istorie orientală ilustrând curgerea vieții (Korisadar), ca reminiscențe din copilărie (Copilul blond, La vie), ca parabole ( În țara viselor, Astfel curge viața) sau ca veritabile poeme în proză (Nebuniile vântului, Focul meu vorbește, Frunzele). Diversificată și îmbogățită astfel, creația poetică a lui C. se detașează totuși prea puțin
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
revistă română”, „Apărarea națională”, „Antisemitul”, „Secolul”, „Cronica”, „Jurnalul” ș.a. În 1902 era secretar de redacție la „Viitorul” și, poate, la „Gazeta Moldovei” din Iași. Ulterior scrie sporadic, dedicându-se mai mult activității politice. Își va tipări totuși volumele De la alții. Reminiscențe și traduceri (1915), Povestea unui vis (1925) și Pe vremea mea. 1890-1915 (1925), ultimul cuprinzând o mare parte din poezii și tălmăciri. După ce alcătuise istoricul pinacotecii și al Școlii de Belle-Arte din Iași, publică Figuri ieșene (I-IV, 1927), Alte
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
și însemnări, dar autorul a preferat o expunere „obiectivă”, cu rare inserții propriu-zis memorialistice. Interesul este diminuat și de neglijarea cronologiei, de o anume părtinire și de unele ticuri în caracterizarea „figurilor ieșene”. SCRIERI: Fără noroc, Iași, 1897; De la alții. Reminiscențe și traduceri, Iași, 1915; Povestea unui vis, Iași, 1925; Pe vremea mea. 1890-1915, Iași, 1925; Figuri ieșene, I-IV, Iași, 1927; Iașul cultural și social, I-II, Iași, 1928-1929; Alte figuri ieșene, Iași, 1929. Repere bibliografice: Arald, „Pe vremea mea
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
Drept a Universității din Cernăuți. Este înmormântat în satul natal. A colaborat la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” ș.a., semnând uneori și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911. Repere bibliografice: N. Moscaliuc, I. Pânzaru, Scriitori bucovineni, 1992, 33; Satco-Pânzar, Dicționar, 50; C. Loghin, Istoria literaturii române din Bucovina, ed. 2, București, 1996, 302-305. G.B.
COCARLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
Notițe și fragmente literare, București, 1897; Schițe. Traduceri și originale, Iași, 1897; Momente, București, 1901; Două bilete pierdute, București, 1901; Mitică, București, 1902; 1907 - Din primăvară până-n toamnă, București, 1907; Opere complete, I-III, București, 1908; Schițe nouă, București, 1910; Reminiscențe, București, 1915; Abu-Hasan, București, 1915; Culegeri postume, Iași, 1920; Versuri, îngr. Barbu Lăzăreanu, București, 1922; Teatru, I-II, precuvântare Al. Davila, București, 1922; Momente, I-II, pref. E. Lovinescu, București, 1928; Nuvele, povestiri și povești, pref. E. Lovinescu, București, 1929
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]