514 matches
-
România era, în Europa, singurul stat legat printr-un tratat de prietenie și alianță cu Franța și, în același timp, cu Italia. De aici, pentru noi, rezulta o situație delicată, ca urmare a fricțiunilor dintre Paris și Roma ce se repercutau asupra României. Cît am stat la Roma, din 1928 pînă în 1931, am avut ocazia să observ îndeaproape și la fața locului, fluxul și refluxul acestei maree neplăcute, precum și să detectez la Mussolini punctele sensibile, cît și posibilitățile unei destinderi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că sunt în stațiune, secretarul susține că m-a văzut prin oraș în ajun și că se vede reaua mea voință... I-am combătut afirmația, dar vrăjmășia lui a rămas! Ni se spunea clar că atitudinea noastră negativă se poate repercuta asupra familiei - copii și nepoți. Deci în mod obligatoriu, chiar dacă ai ajuns la o vârstă înaintată, trebuie să... defilezi cu pas muncitoresc... Secretarul nou, fost colonel, ne considera și pe noi ca pe niște soldați, cărora le putea ordona, le
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de Tulburarea Nervoasă Post-Traumatică (TNPT), în care victimele violenței înspăimântătoare, năprasnice și iscate din senin (în acest caz, violență verbală) trăiesc apoi cu sentimente de anxietate și îngrijorare. Nu ar fi deloc neobișnuit ca izbucnirea neașteptată a șefului să se repercuteze asupra Donnei în crize de insomnie, incapacitatea de a se concentra cu interes asupra muncii, și crize de nesiguranță cu privire la competența sa profesională. Exemplu (managerul către subordonat): „Am citit ce ai scris în evaluarea managementului meu. Tot ce pot să
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
o urgență primară îi absoarbe acum toate gândurile și puterile rămase pentru reforma Bisericii. Îi mărturisește cu pudoare cardinalului Schuster: «Întrucât vă mărturisesc cu toată încrederea, vreau să vă spun cum de mai mulți ani, cu o insistență crescândă simt repercutându-se în adâncul inimii mele plângerea lui Isus: „Biserica Mea!“. Uneori mi se pare că nu există credință, sigur e multă lipsă, suntem atât de departe de sfințenia la care trebuie să tindem, fapt pentru care cred că Inima lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și atentate teroriste etc. etc. Nu mai vorbim de alte aspecte vizând flagelul corupției, birocrației ș.a.m.d. Mă raliez opiniei multor intelectuali români, care susțin că asistăm la o decădere a culturii din zilele noastre, fapt care evident se repercutează asupra calității vieții noastre. Societatea în ansamblul ei este bolnavă iar unul din simptomele ei este prăbușirea valorilor universal valabile. În orice domeniu cultural observăm neputincioși o apatie și o mediocritate mulțumită de ea. Se poate vorbi de o criză
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
populației. Corupția apare chiar și în ocuparea unui loc de muncă, care trebuie de fapt cumpărat. Comerțul nu e nici el un sector dezvoltat datorită taxelor și impozitelor excesive și chiriilor mari. Concurența neloială și încurajată uneori de autorități se repercutează asupra comercianților cinstiți, care își achită datoriile; încurajează exemplul celor care practică obiceiuri nesănătoase și ilegale în comerț ca și neplata obligațiilor față de stat. Disperați, unii șomeri sau cetățeni cu venituri foarte mici au găsit un refugiu în comerțul de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
picior în aer, cum îl apuca vremea, cu coada dreaptă, întinsă, a cărei vârf se mișca ritmic după bătăile inimii lui. Atunci un curent magnetic se stabilea între câne și mine și emoțiunea ce-l cuprindea în fața sălbătăciunei tupilate, se repercuta cu aceeași putere și în inima mea. Pil!... strigam eu atunci. Doamne sfinte!... Cine ar putea spune în ce stare de friguri se găsea Milordachi, de câte ori auzea acest cuvânt magic care-i biciuia sângele! Cu ce avânt se arunca el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
erau mulțumiți cu federalizarea 44. Reamintim că clivajul centru/periferie a părut întărit la început prin rapida apariție a mișcărilor și partidelor morave în 1990-199145. Rapida lor dispariție 46 nu implică cu nimic forța acestei declinații a clivajului care se repercutează în sânul formațiilor "naționale". Conflictele de acest tip sunt puțin vizibile, dar adesea foarte violente. Aceste curente centripete sunt favorizate de slaba instituționalizare, internă a partidelor ca și de noile forme de democrație (încurajate de centru) prin care legitimitatea prin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
continua, plăcerea de a sui pe scenă, pasiunea întrecerii, a probării unor calități. Fiecare concurs a însemnat o verificare cu mine însumi și a creat posibilitatea de a păși pe un drum ascendent, de a obține experiență care s-a repercutat asupra evoluțiilor și propunerilor ulterioare. A fost, în totul, modul meu de a mă manifesta plenar, de a arăta ce pot, de a mă confrunta. În afara scenei și ulterior a foii albe nu mi-au plăcut competițiile sau am simțit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mâț leșinat de foame. Așa se întâmplă când lași tot la voia hazardului, fără să tragi toate concluziile din situația de a fi parte a unui conglomerat politic U.E. și a unei alianțe militare, NATO; ce se întâmplă acolo, se repercutează și asupra ta și, cu cât ești mai sărac, cu atât efectele crizei sunt mai profunde. Fiecare va aplica măsurile de ieșire din criză în mod individual, dar respectând recomandările și direcțiile impuse de U.E., după cum bine zice președintele Franței
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
atâta întuneric așternut pe fețele și, am impresia, pe mintea unor oameni. Era de parcă timpul ar fi înțepenit pentru alte decenii, ca înainte de 1989, când locuitorilor orașului li se interzicea să vorbească cu străinii, și acest fapt, desigur, s-a repercutat asupra stării de spirit a societății de acolo. La Kaliningrad, am simțit un zid între noi și cetățenii de rând. Dacă nu i-am fi abordat în drumul nostru, oamenii aceia s-ar fi comportat de parcă nici nu ne-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dar, în mod cert, nici alcoolul și nici drogurile nu rezolvă problema de fond a vieții lor ci, dimpotrivă, generează alte drame, uneori mult mai grave decât cele inițiale. Totodată, trebuie reținut faptul că, în majoritatea cazurilor, consecințele negative se repercutează nu doar asupra consumatorilor, ci și asupra celor apropiați ai acestora. Până acum, acele programe de prevenire și de monitorizare a consumului de droguri și de alcool au eșuat lamentabil. Centrele de dezintoxicare și spitalele de urgență vor fi mereu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
odată cu lecțiile următoare, pe care însă doresc să nu le fac publice. Ultima învățătură pe care mi-a oferit-o, făcându-mă să întrevăd pragul credinței, a fost următoarea. El avea parte deseori de dureri ciudate, căci urâțenia lui se repercuta și în măruntaie. Într-o zi mi s-a îngăduit să merg să-l văd în dormitor. Era singur, într-un salon plin de saltele dispuse concentric în jurul celei a abatelui. L-am întrebat de sănătate și am adus vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în Sferele De-Afară ale Spațiului și Timpului Vizionar"172. Steiner vorbește despre Devakhan (numele sanscrit corespunzător Raiului creștin): atmosferă devakhanică "răspunde fiecăruia dintre gesturile noastre, actele, gîndurile noastre prin ondulații, lumini, sunete. Tot ceea ce se întîmplă pe Pămînt se repercutează aici [la nivelul celei de-a treia trepte a clarviziunii] sub formă de culori, de lumini și sunete"173. Similar, luptele de pe Pămînt apar aici "sub formă de fulgere și tunete. Devakhanul nu ne desparte de pămînt, dar ni-l
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în România lucrurile stăteau mereu altfel. Chiar și așa, sporadică, precum era la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului XX, emigrația către America îi îngrijora pe românii din Transilvania, Banat și Bucovina, întrucât ea se repercuta asupra mișcării naționale din provinciile respective. „Pe noi ne doare inima - se scria în ziarul Drapelul din 14/27 iunie 1907 - mai ales când vedem numărul mare al românilor care emigrează la America și dintre care puțini sunt care se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost întru totul abandonată, ultimele cercetări învederează observația că, “în covârșitoarea lor majoritate, cei emigrați dintre români la începutul veacului XX erau țărani cu foarte puțină educație formală”, deoarece proveneau din provincii unde românii erau asupriți. Faptul acesta s-a repercutat asupra românilor americani în general, conferind o tentă nu tocmai favorabilă comunității românești din SUA, care a persistat un timp îndelungat. Țărani fiind, în general, imigranții români, ca și ceilalți din Sudul Europei nu cunoșteau meserii, obligați fiind astfel să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și țărănimea, situație neschimbată după încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire față de țăranul transcarpatic. Faptul acesta se va repercuta asupra comunității românești din America, iar influențele, deși nu vor fi întotdeauna pozitive, vor modifica atât compoziția socială a acestui grup etnic, cât și mentalitatea lui. Chiar dacă la un moment dat românii au ajuns a fi prezenți în toate marile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scăzut într-o măsură îngrijorătoare. în plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, între România și foștii cetățeni români sau cei născuți din părinți proveniți din această țară și ajunși americani. O asemenea circumstanță s-a repercutat, negativ, desigur, asupra mentalității românilor americani, care s-au îndepărtat de țara lor de odinioară, iar unii au refuzat chiar de a mai recunoaște că aparțineau unui grup etnic izolat complet de un spațiu capabil să le confere o identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țara «veche» și cea «nouă», identitatea noastră de români-americani cu dragostea de neamul românesc de care ne-am rupt”. Dar reîntoarcerea ocazională în România și primirea, în martie 1999, a pașaportului românesc, care l-a „emoționat profund”, nu s-au repercutat defavorabil asupra statutului său de român american, ci, dimpotrivă, scrie el, „am înțeles că pentru noi trei «casa» era «Vatra Românească» din Jackson Michigan”, deci în America. Această recunoaștere este avansată după ce consemnase mai multe gânduri cu valoare conclusivă. „Am
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de propagandă rasistă, antisemită, neonazistă sau față de pornografie, invazia unor forme noi de escrocherie și falsuri, derive publicitare și comerciale de tot felul (vezi Perrenoud, 1998, p. 7). În același timp, a face abstracție de dezvoltarea noilor tehnologii se poate repercuta negativ asupra instituțiilor refractare la aceste medii. Chiar și instituțiile educative trebuie să le adopte. Noile circuite de comunicare alterează în parte rețeaua de influență, formarea de opinii și de decizii, repartiția de informații vitale pentru bunul mers al instituției
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
destul de puternic gândirea filosofică a lui Blaga, putând fi regăsită la diferite paliere și în diferite registre ale acesteia. Cel mai puternic apare în registrul epistemologic. În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem, supozițiile sale antinomice repercutându-se asupra celorlalte paliere. Putem, astfel, să vorbim de o anumită coerență a filosofiei lui Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am putut vedea că, prin aceasta, filosoful din Lancrăm nu se angajează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Strategiile firmelor transnaționale variază după epocă și mediu, depinzînd și de mărimea intreprinderii. În ultimele decenii, am asistat la o adevărată furie a fuziunilor, la formarea de mari conglomerate, apoi economia s-a financiarizat, iar mutațiile de pe piețe s-au repercutat asupra investițiilor firmelor. În fuziunile, cumpărările, vînzările de firme a început să prevaleze logica financiară, preponderent speculativă. Capitalurile flotante, singura logică fiind maximizarea profitului, au început să zburde spre "țările calde", devenind principalul factor. Această sferă financiară s-a deconectat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ar constitui colegiile englezești, perpetuate până astăzi. Dar, după cum se vede deja, selectarea elevilor nu se făcea, neaparat, pe criterii valorice, ci se avea în vedere poziția socială a părinților, iar mai târziu, puterea lor financiară. Această situație s-a repercutat în timp, spiritul democratic, dominator în mentalitatea europeană și americană, cel puțin începând cu Revoluția Franceză din 1789, respingând „de plano” sistemele selective și elitiste din învățământ. Abia în secolul al XX-lea s-a revenit, pe baza unor criterii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mare iubitoare de libertate care este Finlanda. Cea dintâi este "Revista română de studii baltice și nordice", ocazie cu care este remarcată mulțimea articolelor ei privitoare la Finlanda, la viața ei culturală și la modul în care aceste contacte se repercutează în spațiul cultural roâmânesc. Aici, autorul deschide un mic subcapitol pentru a consemna articolul lui Alexandru Popescu, intitulat Confluențe româno-finladeze, articol bine informat care prezintă sistematic o mulțime de legături româno-finladeze, însoțindu-l și cu o bogată bibliografie. Articolul este
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Richepin). Dacă a scris, nu a făcut-o din ambiție, nici din vanitate, nici chiar, ceea ce este o scuză, din nevoia de împlinire; ci pentru a striga nu propria-i suferință, ci suferința. Pentru ca omenirea să-și recunoască sentimentele obișnuite repercutate și înfrumusețate de marea voce a poeziei. Ai simțit vibrând în inima ei acea liră sonoră de care vorbesc Victor Hugo și Lamartine, instrument sacru inventat de Dumnezeu însuși și ale cărui câteva note atinse simplu și sincer sunt de
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]