469 matches
-
unei creații ocazionale, iar marele poet este, în acest poem în care Crăciunul este sărbătorit prin ucidere, destul de departe de iertarea creștinească. George Corbu crede că "generalizez zorit" cînd scriu că "Destinul operei postume a lui Voiculescu include, ca trăsătură repetabilă, dispariția manuscriselor". "Or, continuă George Corbu, se dovedește că lucrul este valabil și în privința operei antume, deși în mult mai mică măsură. Noi am oferit numai două exemple". Prima greșeală este de informație: din cele două exemple oferite numai Colind
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
și, indiferent de ce-mi vor rezerva în continuare împrejurările, să trăiesc următorul sfert de veac după pofta și placul inimii. Am conștiința de a fi ultimul. Nu ultimul Caragiale - ultimul Mateiu! Până la urmă poporanul Ion Luca se va dovedi repetabil, oricând poate să apară iar un ins de tipul lui. Pe mine însă nu mă va repeta nimeni. 28 martie. Vremea bună mă îndeamnă iarăși la plimbare. Iau în sus strada marchizului de Flers, atent să nu-mi stropesc pantalonii
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
devreme de revoluție. Istoria este, pentru cei ce se pricep, și care participă la facerea ei, magistra vitae. Pentru cei "mulți și nelăudați", cum li se va zice peste ani și ani, tot ea e consolarea relelor repetate și infinit repetabile. Niciodată, într-un fel sau altul, n-a fost mai bine. Toate ideile romantice trăiesc în această pledoarie pentru eroii coborîți în bătătură și cinstiți ca niște moși buni. Însă nu pînă acolo unde se exaltă legăturile de sînge cu
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
Administrația centrală unională își propune doar să înlesnească cooperarea dintre entitățile culturale ale statelor membre, să favorizeze dialogul între artiști și schimbul de valori. Dar iată că aceste deziderate, susținute și financiar, oferă soluții demult așteptate uneia dintre marile și repetabilele noastre neîmpliniri: afirmarea culturii române în lume. Altfel spus, eforturile noastre, adeseori propagandistice, de a promova valori românești în străinătate își pot găsi acum împlinirea firească prin programele europene. Această semnificație o evidenția Johnathan Scheele, șeful Delegației Comisiei Europene la
Prețul culturii în Uniunea Europeană by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6817_a_8142]
-
conferă specificitatea scrisului său. Toate se regăsesc în micile povestiri care compun volumul de față. Cometa Hale-Bopp a fost în altă vreme o minune așteptată cu sufletul la gură, șansa istorică a unor oameni de a observa un fenomen unic, repetabil la câteva mii de ani, care a trecut ca o părere, în câteva secunde și peste care s-a așternut, inevitabil, nemilos, uitarea. În fond, destinul fiecărui om este o cometă Hale-Bopp, pe care ai sau nu șansa să o
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
nu e o formă de adevăr, atunci adevărul nici nu există și nici necesar nu mai e" (p. 475). Ancheta judecătorului se dovedește zadarnică, reconstituirea e imposibilă. Este Sadim un alchimist care a reușit să obțină aburul iubirii? Este Victima repetabilă un omolog ficțional al lui Isus Cristos, așa cum minunile personajului, ca și anumite sugestii ("satul Imaus", "hanul lui Cliopa") ne-ar putea indica? E posibilă realizarea unui proiect de fericire universală altfel decât prin masacrarea unei părți din populație? Victima
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
ai derizoriului uman (Bedros Horasangian, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Ioan Lăcustă), iar poeții care rulează comedia literaturii (Petru Romoșan, Octavian Soviany) nu-i exclud nicidecum pe adepții fantezismului abstract și ermetic (Matei Vișniec, Ion Stratan). Nu apare un model unic, repetabil la infinit, ci, dimpotrivă, o toleranță ironică, realmente postmodernă, care dă drept de existență aproape tuturor formulelor. În excelenta prefață scrisă pentru acest volum (de fapt, un studiu critic în toată regula), Al. Cistelecan remarcă, pe lângă diversitatea "exaltată de analiză
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
la Brașov, Alexandru Tocilescu, Alexandru Colpaci, Horea Popescu, Dinu Cernescu. Cu spectacolele realizate sub aceste baghete, teatrul a participat la festivaluri, a organizat numeroase turnee în București pentru a-și face cunoscută activitatea și cota valorica la care se află. Repetabila scenă a balconului de Dumitru Solomon, în regia lui Tocilescu, Încercarea de Marivaux, o bijuterie pusă în scenă de Alexandru Colpaci a care și-a prelungit șederea la Brașov, atasîndu-se de trupă valoroasă, ultimul său spectacol din stagiunea încheiată fiind
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
inventarul actelor ratate, jindul lui după o notă de plată. Care să-l exonereze de răspunderi, de suspiciunea insuportabilă a dezonoarei. Care să-i redea libertatea, să-l lase să se ridice și să plece. Doar că, în refrenul etern repetabil "băiete, încă un rând", din berărie nu e scăpare. Cum nu e nici din birocrația aparent laissez-faire din care, rămînînd în cercul acelorași, insolubile, probleme, se iese la bere. Niciodată afară. Tristețea drapată în convivialitate a băutorilor de bere e
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
jur aparatele țăcănesc. Scriu îndărătnic și-mi spun că, totuși, nici un aparat din lume, oricât de sofisticat, nu întrece percepția căpățânii mele bătrâne. Nu prinde ideea unicității unui artist, cum e necunoscutul autor al statuii. Ideea că el nu e repetabil. (Cum spune Valery, că un artist face cât milenii). Și că, cine știe, poate, prin noi, Marele Anonim se exersează, încercând să se recunoască în materia pe care a creat-o... Un cusur al firii umane e să vâneze și
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
La prima apariție pe scena ”Moldova are talent”, Monica a recitat o poezie în limba rusă. Fetiță a impresionat juriul, care a încurajat-o că pentru următorul act artistic să aleagă o poezie în română. Monica a recitat, în lacrimi, ” Repetabila povară”, de regretatul poet Adrian Păunescu. Juriul a început să plângă. După o prestație extraordinară și în finală, Monica Pîrlici a fost recompensată pentru talentul său actoricesc cu marele premiu de o jumătate de milion de lei. În cursa pentru
Câştigătoarea ”Moldova are talent” a uimit publicul recitând poezii - VIDEO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/62829_a_64154]
-
adânc în viață. Până într-atât de adânc că se substituie eului însuși. Eul se transformă într-un program de viață abstract. Abstract și fictiv Cum să-mi explic această bizară folosire a latențelor din viața interioară? Cuvinte cu sensuri repetabile care ordonează viața aducând-o mereu înapoi către un scop stabilit inițial. Această constantă rațiune inițială devine o "înfățișare" dorită a fizionomiei interioare. Apoi înseși aparențele vieții "reale" trebuiesc închipuite pe cale fictivă potrivit cu întinderea prezumtivă destinată eului de către "rațiunea inițială
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
modifică în funcție de experiențele avute, pe tot parcursul copilăriei și tinereții. Anumiți factori de risc, sau factori favorabili (cum ar fi psihotraume sau atașament sigur târziu) s-au dovedit a avea influențe decisive. La maturitate atașamentul e considerat relativ constant și repetabil în toate relațiile strânse care iau naștere. Interacțiunea mamă-copil timpurie tinde să se generalizeze. Dincolo de acest aspect, cercetările au demonstrat că matricea atașării are și aspecte transgenerative: Copii atașați nesigur, vor avea la rândul lor, când devin părinți, adesea copii
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
ce se întîmplă. Căci în interiorul eului nu se află decît acest gen de prezențe bizare și nedeslușite. Niște curenți de viață în mișcare, cu intensitate variabilă, sentimentele și din loc în loc cuvinte care enunță și anunță anumite adevăruri de netăgăduit, repetabile, refolosibile mereu. Ele, cuvintele, sunt ca puncte luminoase, invariabile în întunericul eului care nu se înseninează, care nu vede lumina decît privind pe fereastră afară în cealaltă lume, în cea "exterioară". Dar cine privește? O prezență obscură nudă, a cărei
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
determinată prin coordonate. El poate pluti sau naufragia exact pe același punct, pe aceeași latitudine și longitudine. Ordinea lucrurilor Ah! Ordinea lucrurilor este altfel decît ne închipuim. Ceea ce apare în fața privirii și a simțirii poate fi o ficțiune bine organizată, repetabilă într-atît încît deloc nu poate fi pusă la îndoială, pentru că revenind mereu, cu insistență, ea devine parcă prezentă, de neclintit, iar tu revii și o privești, sigur fiind că te așteaptă acolo la locul ei. Apoi gîndul care întovărășește totul
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
în cușca lor, au curajul de a-și asuma viețuirea: „Fiecare stă ghemuit/ lângă povestea lui/ ca lângă/ un adăpost sigur/ - aici ne-am născut -/ spaima ne aduce merinde și apă./ dincolo,/ în povestea gladiatorului,/ au dat drumul la lei”. Repetabilul și banalitatea sunt acordurile pe care ne înșirăm zilele, mereu egali cu noi înșine în autosuficiență: „Trăim în paradisul aparențelor:/ suntem/ ceea ce credem/ că suntem/ vedem ceea/ ce-am mai văzut/ rătăcim în același trup” (mătasea ne crede nemuritori). Nu
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
vreodată ceva fundamental bun în teatrul românesc acel ceva va veni și din HOP-ul de la Mangalia. De aici încolo începe proza vieții, combinată cu poezia obligatorie a apusurilor de soare, cu convenția discuțiilor "ce mai faci?", "bine, da tu?", repetabile pe același ton și cu același interes mascând indiferența, la orice oră din zi și din noapte. Din motive de timp, Cornel Todea (care orice titlu și-ar asuma în colectivul organizatoric tot motorul festivalului rămâne) a renunțat la exercițiul
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
în lumea în care reîntoarcerea e posibilă, în care totul poate fi oricînd reluat de la capăt, în care o femeie poate fi urmată de altă pentru că eroticul, precum orice altceva în acest univers, face parte dintr-o serie, e perfect repetabil. Și totuși, femeia cu care se căsătorește, Tereza, cea alături de care își petrece fiecare noapte și împreună cu care va muri, e profund ancorată în cealaltă lume, unde fiecare lucru se întîmplă o singură dată, un univers al fidelității necruțătoare. Tereza
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
nimic nu e unic și irepetabil, ca tu însuți poți fi în mai multe locuri, împreună cu alte persoane, fără ca prin asta să distrugi ce ai lăsat în urmă, să atentezi la integritatea vreunuia dintre elementele cuprinse în seria nesfîrșită a repetabilului. Acesta este raționamentul lui Tomas, de altfel, ca veșnic Don Juan. Pentru Tereza, însă, un asemenea mod de a gîndi e imposibil. Lăsîndu-i lui Tomas un bilet de despărțire, pleacă, pe ascuns, înapoi în Cehoslovacia. Pășim pe tărîmul tragediei, ca
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
puterile, neîncetat, să ajungă la perfecție." Cu siguranță, nu la termenii acestei pendulări între ironie și devotament se rezumă formula complexă a publicisticii lui N. Steinhardt. Surprind, la tot pasul, circumscrierile ferme ale unor fenomene - literare, legislative sau politice - întotdeauna repetabile. Studiile privitoare la colaboratorii guvernului de la Vichy sunt încă utile cercetătorilor întunecatului proletcultism românesc. Tratarea, în altă parte, cu fină psihologie a câtorva personalități controversate amintește de pururi tânăra metodă a lui Plutarh. Definirea în termeni de lașitate istorică a
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
și toate celelalte vor avea forța de a fixa “Limitele interpretării”. Jocul text-metatext, poet-teoretician se construiește admirabil pe această idee, aflată permanent într-o aparentă contradictorialitate. Poetul știe multe despre rotirea necontenită a sorilor, a vieții și a gesturilor, despre repetabil și imuabil (“De sub morene, de sub cochilii/ s-au evaporat ghețarii, au plecat melcii,/ umbra abia de-și mai aduce aminte/ de creanga sub care a stat” - “Profesorul îmi mai spune”), dar ochiul teoreticianului veghează: “... iată, de mă opresc o clipă
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
de testări, toți cei care lucrau în cadrul acestui proiect au realizat, printr-o tehnică denumită vedere la distanță, descrierea unei baze militare sovietice aflate la mii de kilometri distanță. Apoi s-a căutat o modalitate de a descoperi un procedeu, repetabil în aceleași condiții, care să producă exact aceleași rezultate. După o serie de trei ani de cercetări asidue, au reușit să găsească o metodologie cu ajutorul căreia, prin intermediul sistemului nervos autonom, văzătorul să poată comunica fluent cu subconștientul său, iar procedura
Agenda2003-43-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281637_a_282966]
-
După o serie de trei ani de cercetări asidue, au reușit să găsească o metodologie cu ajutorul căreia, prin intermediul sistemului nervos autonom, văzătorul să poată comunica fluent cu subconștientul său, iar procedura să fie ușor asimilabilă și să conducă la rezultate repetabile ca valoare. După sute de ore de cercetare s-a ajuns la două concluzii extraordinare și anume: a) vederea la distanță este o abilitate inerentă și existentă în fiecare individ în mod latent și b) această tehnică este posibil să
Agenda2003-43-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281637_a_282966]
-
pentru un locșor în harta poetică românească. Problema e că Petru Romoșan a ales o poezie cît de cît "normală" a tribunului. Una unde nu-și dă adevărata măsură de penibil. Or, acel Păunescu penibilul a fost vedeta. Alegerea poemului "Repetabila povară" este justificabilă doar tematic: este despre părinți. Despre părinți adevărați, nu cei "multiubiți" pe care i-a cîntat cu sîrg. Această antologie se încadrează perfect într-un spirit al vremii noastre. Se face din ce în ce mai simțită nevoia de a ieși
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
Cho - Coreea de Sud, cu „Anii Domnului Han“ de Hawang Suk Young, regia Chang Khu Ho; premiul II, Teatrul Sterija din Vârșeț, cu „Teatrul descompus sau Omul ladă de gunoi“ de Matei Vișniec, regia Iulian Ursulescu; premiul III, Teatrul Tinemar Mangalia, cu „Repetabila scenă a balconului“ de Dumitru Solomon, regia Constantin Ștefănescu; premiu de interpretare, Ovidiu Decean (Lugoj). din presa vremii acum... 100 ani „Petrecere românească în Fabric. Reuniunea femeilor române din Fabricul Timișorii organizează o petrecere dansată în favorul școlarilor săraci... joi
Agenda2004-46-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283041_a_284370]