52,643 matches
-
trăsnit, iar geniul alb se ridică triumfator: tutti la orchestră, acordul atît de mult așteptat izbucnește, si apoi, fără pauză, imnul secular de biruința al libertății! Excelsior! Ni se desfășura pe urma în cinci acte - cam lungi, ce e drept - reprezentarea alegorica a triumfurilor, încet-încet, veac cu veac, cîștigate de geniul Luminii: abolirea sclaviei, aplicările electricității la fabricațiunea ciorapilor și la telegrafia submarina, străpungerea Gothardului și Suezului și, în sfîrșit, fraternizarea puterilor garanțe sub baghetă miraculoasă a zeiței Pax-Concordia... Excelsior!" (Gazeta
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
editorialele unor oameni care simt nevoia să explice ce e un troll. Promit că într-o zi am să-ți citesc un editorial. Promit. Dragă Dragoș, apreciez elegantă formei textului tău dar mă despart de el pe fond. Poate avem reprezentări diferite despre ce înseamnă “ticălos”. Pentru mine e unul care știe foarte bine ce rău face și totuși alege să-l facă. Radu intra fix în categoria asta cu atacul la adresa Oanei. Faptul că o avea talent nu e o
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
că nu m-am făcut eu bine înțeles. Și mie adevărata problemă mi se pare că așa ceva a apărut în Cațavencu și că nici macar după ce-a apărut n-a făcut nimeni din redacție opinie separată. Dar cred că avem reprezentări diferite despre ce mai înseamnă azi revista asta. Eu nu-mi mai făceam de mult speranțe în legătură cu ea, iar apariția acestei golanii mi s-a părut o continuare firească a unei tendințe descendente. Legat de ticăloșie, avem aceeași reprezentare, doar
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
avem reprezentări diferite despre ce mai înseamnă azi revista asta. Eu nu-mi mai făceam de mult speranțe în legătură cu ea, iar apariția acestei golanii mi s-a părut o continuare firească a unei tendințe descendente. Legat de ticăloșie, avem aceeași reprezentare, doar că eu nu văd râul așa de mare făcut de textul lui Radu. Cine se uită în gură unuia care zice că nu merge la teatru pentru că e ceva anacronic, cu siguranță nu face parte din publicul Oanei. Dacă
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
cu părerile în cap pe teme sociale; îmi lipsește dezbaterea lungă despre ruralul descris de tine și despre ce le face pe femei să meargă la biserici. îmi lipsește bucuria pe care o trăiam atunci cand găseam originea unui cuvânt, înțelegând reprezentările realității pe care le aveau oamenii satului. Îmi lipsesc multe, multe, numai dorul ce-i prezent. Ce dor mi-e de tine, dragul meu, ce dor.. N-aș putea să trăiesc în altă parte.Am fost și eu plecată, puțin
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
să dea o nouă viață - fie ea și una fantomatică - inflexiunilor unor voci pierdute. Emanație stranie a realului trecut, mărturisirea poetului provoacă vibrații ascunse care țin nu atât de formă, cât de intensitate, de Timp (acest-lucru-a-existat-cândva) și de pura sa reprezentare. Nota definitorie a poeziei lui Mircea Ivănescu trebuie căutată însă mai cu seamă în acele poeme care aduc în scenă personaje cu nume năstrușnice, sau doar divaghează, erudit și nonșalant, despre posibilitatea sau imposibilitatea facerii poeziei, despre cărți și autori
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
ficțiune, este aici ridicat la puterea a doua, și, în consecință, relativizat. Procedeul ne duce cu gândul la principiul cutiilor chinezești, la misterul borgesian al Ruinelor circulare și, în genere, la toate acele opere care tematizează însăși posibilitatea sau imposibilitatea reprezentării fidele prin scris. Faptul că "mopete din textul pe care îl scrie el însuși/ își face propriile închipuiri despre dânsul" constituie desigur un mod de a arăta că, la rigoare, se poate "face literatură chiar din condiția teoretică a literaturii
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
transcendență - par a fi structurate conform unui principiu teatral. S-ar putea spune, în aceste condiții, că ne aflăm în prezența unei poezii "mimetice", dar avem de-a face, desigur, cu un tip particular de mimesis, înțeles nu atât ca reprezentare fidelă a realului preexistent, cât mai cu seamă ca mimare, simulare și modalitate implicită de ... stimulare a capacității noastre de cititori prea puțin inocenți, de a pătrunde în felurite lumi ficționale, unde suntem atrași să jucăm diverse jocuri ale închipuirii
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
în masă se asigură de către funcționarii publici desemnați în acest sens de conducătorul autorității sau instituției publice, în condițiile legii. (2) Funcționarii publici desemnați să participe la activități sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducătorul autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea. (3) În cazul în care nu sunt desemnați în acest sens, funcționarii publici pot participa la activități sau dezbateri publice, având obligația de a face cunoscut faptul că
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
epeneag, volum tradus și tipărit de Max-Demeter Peyfuss în Austria (1967), alte narațiuni scurte fiindu-i difuzate la "Deutsche Welle". Până în anul stabilirii la Providence, cercetătorul științific de la Institutul de Etnografie și Folclor (1964-1979) și doctorul în Filologie cu teza Reprezentări mitologice în folclorul românesc (1976) tipărise un număr considerabil de studii, cu o tematică diversă: despre unele basme, obiceiurile familiale, măștile de priveghi, metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv și variantă în lirica populară, formalizare în procesul
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
o nouă orbită a vieții politice. Instituirea, în 1992, a pragului de 3% pentru accesul în Parlament a impus Partidului Liber-Schimbist reconsiderarea strategiei electorale. Trebuiau explorate alte căi și folosite alte mijloace. Partidul avea de ales între a-și conserva reprezentarea parlamentară prin încheierea unei alianțe, dar să-și maculeze astfel imaginea politică, și a-și păstra imaginea intactă refuzînd orice alianță, dar să-și piardă astfel reprezentarea în Parlament. Ambele formule fiind neconvenabile, s-a ales o a treia cale
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
căi și folosite alte mijloace. Partidul avea de ales între a-și conserva reprezentarea parlamentară prin încheierea unei alianțe, dar să-și maculeze astfel imaginea politică, și a-și păstra imaginea intactă refuzînd orice alianță, dar să-și piardă astfel reprezentarea în Parlament. Ambele formule fiind neconvenabile, s-a ales o a treia cale: partidul să-și păstreze puritatea imaginii, iar transmiterea în Parlament a mesajului său să fie încredințată președintelui, avizat să candideze pe lista altei formațiuni politice. Era traducerea
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
care nu predispun la decriptări de ordin politic: un profesor de țară, o traducătoare la un grup industrial, un înalt funcționar din ierarhia economiei de stat. Sînt personaje care se reprezintă pe ele însele, nu transcriu literar o schemă de reprezentare a unei realități formalizate ideologic sau sociologic. Relațiile dintre cei trei sînt de altfel de natură pur afectivă. Ioana, traducătoarea, și Iustin, profesorul, sînt căsătoriți, s-au iubit ori încă se mai iubesc, dar geografia înfrînge sentimentele. Separați de distanța
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi./ Ascultă, harul a trecut prin ei/ Virginal, candid și holtei,/ Dumnezeiește./ Cel-de-Sus și din veac binevoiește/ Să-și scoboare sfintele scule/ Până la tubercule"), T.A. face o vădită propagandă religioasă. ,Cel-de-Sus și din veac" este o reprezentare cu damf gândirist, un element-cheie în rețeaua deasă a ortodoxismului. A-l aduce la nivelul cartofului, cum face T.A., înseamnă - în fond - a răspândi aburul mistic și a cenzura transcendental încercările sistemice ale rațiunii. Să ne mai mirăm că
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
hermeneutic (2015), este constant alimentată de progresul pe care Poetul îl realizează în căutarea Sinelui. Nălucirile avatarurilor, interogațiile fără răspuns imediat, exprimabile sau nu, au conturat un traseu creativ incomparabil cu cele ale altor autori. La fel și întâlnirile salutare, reprezentările artistice ale solidarității avatarurilor, din ultima vreme, ocurente într-o fază de limpezire și de calmare a sufletului „chinuit și hieroglific” (Cronică) de odinioară. Ele apar într-un nocturn abisal, dar ca entități artistice, de admirabilă forță spirituală. Sunt, realmente
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
fi apărut o categorie, alternativă și convingătoare, de noi diplomați. Or, sistemul vechi se apără din răsputeri. Așa-ziși "diplomați de carieră", specializați în genuflexiuni politice și într-o multilaterală cunoaștere a primitivei ideologii comuniste supraviețuiesc, bine-mersi, în structurile de reprezentare externă ale unei Românii cu pretenții de europenitate. ai al multora care-ar trebui să construiască imaginea unei Românii credibile, îi dezarmează până și pe cei mai înfocați dintre iubitorii noștri. Și nu mă gândesc la cine știe ce țară exotică de
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
doctorate la Sorbona, la Göttingen sau la Roma. Am scris despre ei mereu și mereu, de la cartea din 1975 "Din gândirea matematică românească" până la articolele din ultimii ani din revista "Academica". Am scris si despre profesorii profesorilor mei. Am o reprezentare foarte puternică a modului în care am fost marcat, direct sau indirect, de toți aceștia. Din păcate, memoria matematicii românești este încă deficitară, nu dispunem încă de o Istorie profesionistă a matematicii în România. Ați format discipoli? A fost o
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
ori și-ar fi scris cartea altfel, ori ar fi renunțat s-o mai scrie. Cea de-a doua condiție se impune în clipa în care cea dintîi nu poate fi îndeplinită. Cînd nici o experiență nu te poate apropia de reprezentările autorului nu-ți rămîne decît să te apropii tu de el prin empatie. Te pui în pielea lui și încerci să vezi lumea cu ochii lui, străduindu-te să-ți închipui cum ai reacționa tu dacă ai fi pus în
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
am audiat. Nu a fost un șoc față de antrenamentul Dv. literar anterior? Nu, dimpotrivă, am simțit că matematica se plasează în perfectă concordanță cu mirările pe care mi le-a produs poezia, prin dezvăluirea infinitului existenței și prin contrastul față de reprezentările intuitive ale vieții cotidiene. Același "joc secund" și într-un caz, și în celălalt. Dar mi-a fost clar de la început că mă apropii de matematică venind dinspre poezie, că o citesc pe cea dintâi cu ochelarii celei de-a
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
cu "o acută lipsă de voință", subiectul oblomovian își exfoliază la nesfârșit straturile intim-biografice, fără să ajungă la veritabile explorări. Din Arta scalpării lipsește, în genere, tocmai arta. Lucrurile, egale cu ele însele, apar într-o deplină, asumată mediocritate a reprezentării (,a plouat/ ploaia nu-mi inspiră nu ș' ce adânc sau aflat în adâncime/ dând buzna apoi în zona afectivă// mă uit la orezul din farfurie/ este orezul-din-farfurie"), iar gesturile sunt descompuse în secvențe disparate, din care "firul de continuitate
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
prin ciorbă gunoaie bibliografii bucătărie/ prin corespondență și baie/ scociorând boturi obraznice/ tăcerile delapidează orașul/ locuim într-un pepene cu semințele roz/ ca tălpile lui Ilie către Serepta Sidonului" (Turn fără neamuri). Dezastrul se apropie nu o dată cu perfidie, prin mijlocirea reprezentărilor familiare. Să fie un soi de sfială, o șovăială a Răului de-a fi Rău? Iată un semn de întrebare care planează asupra unei creații care pare întru totul cedată conștiinței demoniace, "încărcată de prigoană" cu vârf și îndesat, în
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
lângă țărmuri stilistice recognoscibile, demult lămurite. Și, era să uit, năluca Mariei Magdalena din tinerețe, sălășluită deasupra Catedralei Madeleine, acolo unde ochiul trecătorului creștin încearcă în zadar să zărească o cruce, dar și iluzia absolvirii de păcatele trupești prilejuite de reprezentarea sonoră a porților emblematice ce străjuiesc orașul sfânt. Les sept portes de Jerusalem mă face să cred că muzica religioasă semnată de Penderecki seamănă cu întunericul, fiind totuși fiica luminii. Un întuneric pe care îl nutrește verticalitatea distribuțiilor armonice, copios
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
ordonat, din ale cărui cămări și sertare nu s-a pierdut nimic de-a lungul timpului. Și astfel, toate cunoștințele pe care mintea omului le-a descoperit într-o perioadă sau alta se află păstrate în aceste cămări. O asemenea reprezentare ar presupune ca un privitor, uitîndu-se în trecut și contemplînd evoluția cunoașterii, să poată vedea creșterea tulpinei cu ramurile ce s-au desprins din ea, cu singura deosebire că ar parcurge drumul în sens invers, dinspre ramuri spre tulpină și
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
cercetîndu-le valabilitatea, el ar putea afla stadiul cunoașterii pe care omenirea la atins în cadrul acelei ramuri, ba chiar ar putea trece dintr-o ramură în alta străbătînd treptat toată planta filozofiei. Imaginea aceasta e cea mai potrivită și mai plauzibilă reprezentare pe care ne-o putem face despre evoluția cunoașterii umane și despre stadiul la care a ajuns gîndirea unui filozof sau a altuia. În realitate, imaginea aceasta e rodul unei greșeli de optică, adică al unei proaste așezări în raport cu ceea ce
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
filozofiei, și asta pentru că unghiul în care ne așezăm ne falsifică perspectiva. Uităm că sîntem oameni și vrem să fim Dumnezeu, și atunci ieșim în afara istoriei cunoașterii și o privim de sus, de pe poziția ochiului lui Dumnezeu, după care descriem reprezentarea unei plante pe care ne-o închipuim că Dumnezeu ar vedea-o dacă s-ar afla acolo, sus. De fapt, Dumnezeu, presupunînd că se află acolo sus, nu vede nici o plantă. Asta înseamnă că istoria filozofiei nu seamănă cu o
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]