1,877 matches
-
care sunt bântuiți frenetic de duhul urii, care nu își găsesc liniștea fără să perpetueze „opera” comunistă de a ținti asupra Regelui, cinismul, bătaia de joc, descărcarea unei răutăți fără limite!... Dacă și fostul președinte al României, Ion Iliescu își reprimă astăzi atitudinea sa ostilă din trecut față de Rege, despre care spune că nu a abdicat, ci a fost abdicat, este de neînțeles tirul atacurilor încărcate de ură asupra Majestății Sale, din partea unora, printre care și fostul președinte Traian Băsescu, președinte
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
slăbiciunii și lașității. Prin această rațiune se explică agățarea de putere, cu orice preț, incapacitatea de a înțelege spiritul de sacrificiu care a fost la baza abdicării Majestății Sale, sub presiune. Astfel de atitudini alunecă în eroare și vor fi reprimate de istorie. Dar, pentru fiecare există un peron de gară pe care va coborî cândva. Avântarea în analiza trecutului trebuie să aibă în miezul zelului grija pentru adevăr, deoarece prin grote nu se poate ajunge decât la regatul întunericului. Or
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
de ani. Dar, lovitura grea dată României în acea zi a fost zdruncinarea brutală a identității naționale. Între patru decenii de comunism și decapitarea statalității este o deosebire echivalentă cu cea dintre confiscarea unei case și incendierea ei. Sovietizarea a reprimat nu doar oameni și grupuri sociale, ci și instinctul binelui național, bazat pe conlucrarea dintre autoritatea monarhică și democrația reprezentativă. Statul a fost acaparat de un grup de putere fără nici un sprijin natural, altul decît voința tancurilor sovietice. Administrația s-
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
ca florile câmpenești, mărunțele, cu buzele roșii ca vișinata, cu nasul lung și lemnos ca la iele. A patra este Verzuia, cu buze ca frunza îmbălsămată de roșu, cu părul ca anticele rădacini de tuia, stă prinsă-n chenar vegetal reprimându-și reproșul. A cincea femeie este Dințoasa, contur delicat, buzele vișinii, bărbații o poreclesc crud: Roasa, după ea întorc capul doar cei străverzii. A șasea-i Delicata ce mereu plânge, i s-a agățat ca unui câine un lemn la
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
o intensifică și o cuantifică. Atunci când nepotrivirile și spiritul dominator al unuia dintre parteneri, stări care ar distruge dragostea, sunt reduse la tăcere, dragostea va învinge mereu. Reprimarea dragostei duce la dispariția ei. Dacă impulsurile de amabilitate și generozitate sunt reprimate, ele dispar, iar inima devine rece și însingurată. Simt că eu am lăsat ca inima celei care a fost legată de mine să tânjească după dovada că dragostea mea a fost sinceră. Eu eram convins că i-am acordat-o
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
contextul în care lucrează și, cel mai important, e curios față de poporul a cărui limba o folosește. Eficientă metodei este garantată de la discuțiile la nivel înalt cu miniștri și președinți până la cele cu oamenii din piață. Interlocutorul nu-și poate reprimă un sentiment de admirație. Pentru că orice om admira un bun meseriaș. Pentru a fi respectat, trebuie mai întâi să demonstrezi că te respecți pe tine însuți. Senzația groasă cu care am ramas după intervenția la CNN a ambasadorului României la
De ce s-a enervat Internetul românesc [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
erau legate la spate. Picioarele Îi erau depărtate, iar genunchii ușor flexionați, ca și când s-ar fi pregătit să facă un salt. Capul și grumazul erau acoperite cu un strat de var care Îi reproducea În mod grosolan fizionomia. Dante Își reprimă instinctul de a-i sări În ajutor: nemișcarea sa nega faptul că ar fi putut exista, În el, măcar o scânteie de viață. Mâinile legate de stâlp și rigiditatea stratului de tencuială, care se Întărise, Îl mențineau Într-o poziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ce nu admitea negocieri: deschisese Codul lui Da Vinci și se cufundase ostentativ În lectură. Dorea s-o aprofundeze, probabil, că de citit, cred c-o citise demult. Aș fi vrut s-o mai Întreb cîte ceva, dar mi-am reprimat curiozitatea. În fond, avea dreptul și libertatea de a decide În tot ceea ce o privea, Începând cu modul În care Își folosește timpul pe parcursul călătoriilor cu avionul. Să fie suficient de sănătoasă, n-o să intru eu tocmai acum În conflict
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
maniera neobișnuită În care am fost nevoiți să procedăm pentru a intra În contact cu dumneavoastră, a Început el. - Mi-ar fi mai ușor să le primesc dacă aș cunoaște motivul deranjului, am răspuns impertinent, cu toate că Îmi propusesem să-mi reprim orice ieșire din granițele neutralității distante. - Îl veți cunoaște, fără Îndoială, și sunt Încredințat că atunci n-o să mai fiți atât de supărat pe noi. „Noi”? Iar „noi”? Care „noi”? mi-a venit să strig, dar m-am abținut: interesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cazul Alexandriei caucaziene, de pildă). Dubla funcționalitate - economică și militară - În spiritul căreia au fost construite aceste cetăți ne trimite cu gândul la un alt cuceritor din plin secol al XX-lea. O să-i pronunț numele, rugându-vă să vă reprimați oroarea: este o apropiere de ordin științific, nu ideologic. Adolf Hitler, despre el vorbesc, a procedat la fel În edificarea infrastructurii economice a Germaniei interbelice: autostrăzi care puteau servi ca aerodromuri, spații de producție În egală măsură pentru uz militar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
iei razna: doctorul Wagner nu e mort? - Nu e mort deloc - dimpotrivă. Și nu mă mai Întrerupe... Așadar, discheta trebuie să-i parvină cu orice preț doctorului Wagner. Înțelegi, cu orice preț?! Dacă te Împinge curiozitatea să vezi ce conține, reprimă-ți-o: oricum, n-o să reușești s-o deschizi. Punctul trei: Zoran o să Încerce să te tragă de limbă În legătură cu discuțiile și relația noastră compatriotică. Îmbrobodește-l, spune-i orice, inclusiv că suntem amanți, dar să nu sufli o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bărbați. Vrei să fim cinci minute serioși? - Doar dacă, punctul unu: e neapărat nevoie și dacă, punctul doi: nu-mi vorbești despre comori... - Mă tem că, punctul unu: este nevoie și că, punctul doi: exact despre comori trebuie să vorbesc. Reprimă-ți ironiile și ascultă. În avionul de Paris În care ne-am Întâlnit, ți-am spus câte ceva despre amestecul unui român În cazul Rennes-le-Château, abatele Saunioére, tezaurul templierilor și altele asemenea. Mă așteptam să te intereseze mai mult povestea acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
alții În locul meu s-ar fi simțit mai confortabil și s-ar fi purtat mai comme il faut În Împrejurările respective, și aceasta mă mai consola oarecum. În cele din urmă, m-am redresat. Am avut chiar puterea să-mi reprim impulsul de a pune Întrebări. - Cred că - până la un punct, cel puțin - aș putea să continui eu povestea, am spus, căutând să-mi ascund cât mai bine neîncrederea și ironia. Fetița din fotografiile aduse În Franța de iubitorul bunic, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Cât de mult mi-ar fi plăcut să-l violentez pe Zoran spunându-i calm: știu! Îmi doream enorm să văd ce mutră ar fi făcut și cât de rapid i-ar fi dispărut zâmbetul de pe față. Trebuia să-mi reprim Însă orice impuls iconoclast. Până una-alta, cel puțin. L-am ascultat, prin urmare, impasibil. - Deocamdată, n-am reușit. În Încăperea despre care v-am vorbit există mii de dosare, sute de sertare, fișete, rafturi și un număr practic infinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
părea o formă de ucidere din fașă a unor nou-născuți - mă rog, considerații de-astea cam aiuristice, Îmi dădeam seama, Însă prostul obicei de a vedea În orice mai mult decât era În realitatea efectivă mă Împiedica să mi le reprim. Văzută În reluare, Încăperea Își redusese simțitor dimensiunile. Era mare, desigur, dar parcă nu atât de copleșitoare În masivitatea ei mohorâtă ca la Întâiul contact. Nu-i exclus s-o fi văzut eu În altă lumină, iar faptul să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
le Îngrămădea cu mișcări precipitate În mâini?, În timp ce repeta mașinal: poftim... poftim... de parcă eu aș fi fost cauza enervării ei și nu se putea abține să nu-mi reproșeze această vină inventată. M-am uitat și nu mi-am putut reprima o exclamație de uimire contrariată. În locul șirului de cifre pe care mă așteptam să le văd, pentru că, nu-i așa, ce altceva este un cont bancar decât o Înșiruire bezmetică de cifre și litere, pe hârtiile care o Înnebuneau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
m-a apropiat din nou de el. Da, Vadim, așa este, și trebuie și poți să înțelegi asta. Pentru că inimii unei femei leproase îi este mai scump sărutul senzual al unui negru decât sărutul creștin al unui misionar care își reprimă dezgustul. Știi ce a urmat apoi. Ai venit la noi ca oaspete, ca un străin. Desigur, am înțeles că nu te simți străin complet, ci că te prefaci a fi un străin și că ești încredințat că nu-mi ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
scriitorii de limbă idiș din organizație vor fi lichidați. Ceea ce vă voi relata s-a petrecut Înaintea tragicului eveniment. Deci, am primit o scrisoare, de care nu-mi era adresată. Ar fi fost Însă peste puterile mele să-mi fi reprimat curiozitatea, să fi fost de bună-credință și deci să n-o citesc, Întrucît pe plic se afla numele meu scris de mîna lui Mendel Osipovici. Nu, nu era o scrisoare de dragoste, ci conținea unele relatări despre semnificația unor poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu Nașterea Domnului, se oprea la noi, lua masa de post și bea o cafea. Dascălul bisericii era Gheorghe Pintilescu, om voinic, roșu la față, cu glasă puternică și cu frecvență la pahar. Preotul Ion Păvăluță a suferit cumplit, fiind reprimat de regimul comunist, pentru o vină mai mult inventată, decât reală: A fost implicat într-un procesă politică și condamnat la 15 ani de închisoare și confiscarea averii. Moare în închisoare la Botoșani și e înmormântat în cimitirul orașului. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sistemul politică totalitar a exploatat cu abilitate dorința de învățătură a poporului român în întregul său (prea mult timp fusese îndepărtat de la „masa” instrucției și educației), a deschisă larg porțile școlilor, dar le-a deschisă și pe cele ale închisorilor, reprimând fără alegere pe „dușmanii” reali, potențiali sau imaginari. Evenimentele politice de după lovitura de stat de la 23 august 1944 au dusă la acapararea întregii puteri politice de către partidul comunist care, prin forță, și-a îndepărtat opozanții, dar și aliații de moment
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avut șansa să trăiască încă 30 de ani după pensionare, să se bucure de familie, de realizările copiilor și nepoților. A citit și a continuat să scrie versuri, așa cum făcea în adolescență și tinerețe. A supraviețuit celor care l-au reprimat, umilit, interogat, torționarilor, bătăușilor, sadicilor, celor care nu urau dușmanul de clasă și al orânduirii, nu, ei urau omul, iar dacă omul se întâmpla să fie intelectual, cu atât mai rău pentru om. Din volumul de versuri publicat târziu, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
colective. An de an, cadrele didactice au fost folosite pentru lămurirea țăranilor cărora li se arătau avantajele muncii în comun. Unii țărani s-au înscrisă benevol, nu aveau ce pierde, erau prea săraci, alții au opusă rezistență și au fost reprimați, copiii lor au fost dați afară din școli, trimiși în armată la muncă (DRM) câte 3 ani, frații și rudele suspendați pe la serviciu. Pân la urmă, în martie 1962, în prezența a 11 mii de țărani, la București a avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care veți cădea și să vă impună legea lor. Atunci vă veți da seama de dimensiunea tragică a greșelii voastre. Poate vă veți răzvrăti ca în timpul constrângerilor autoritare, ca în timpul nefast al dictaturilor, dar, nu vă faceți iluzii, veți fi reprimați cu aceeași violență și nu veți fi chemați să votați pentru că nu vor exista alegeri, sau poate că da, vor exista, dar nu vor fi libere, curate și cinstite ca acelea pe care le-ați disprețuit, și așa va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Înainteze Încetișor către centrul ipoteticului edificiu. După vreo zece pași, observă cum vârfurile negricioase Încetaseră dintr-o dată să mai iasă din pământ, făcând loc, În partea centrală, unui larg spațiu gol. Părea Într-adevăr un inel. Inelul lui Satan. Își reprimă supărat acea nălucire. Trebuia să procedeze, dimpotrivă, cu sprijinul rațiunii și al științei. - Aveți frânghii la voi? Îl Întrebă pe șeful gărzilor. - Fiecare om are câțiva coți de frânghie, În desaga șeii. - Să Încercăm să ne facem o idee mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ce spune! Asta mă descurajează când vine vorba de progres. Ascultați-l ce spune! Pot să numesc imediat peste o sută de fenomene naturale modificate de voința omului, o sută de instincte omenești care au fost șterse definitiv sau sunt reprimate azi de civilizație. Ceea ce-a rostit omul ăsta este, de mii de ani, ultimul argument al asociației mondiale a căpățânilor de oaie. Neagă contribuțiile tuturor oamenilor de știință, ale oamenilor de stat, moraliștilor, inventatorilor, doctorilor și filosofilor care și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]