1,852 matches
-
exclusiv „factorii naturali” ai mediului fizic, ci și „forțele civilizatoare” ale mediului social. Viața civilizată transformă omul și plasează evoluția sa biologică și sufletească în alte registre ontologice. Modelul socio-cultural va începe să exercite interdicții generale cu caracter normativ. Această reprimare are un scop modelator și se face conform unor valori morale, religioase etc. Ceea ce omul va pierde „ieșind” din natură, va câștiga „intrând” în cetate. Aceste aspecte se vor reflecta și în planul sănătății sale mintale. Viața în cetate protejează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
physis) și al intrării lui în cetate (polis), reprezintă transformarea sa în persoană. Ființa naturală devine ființă socială. Acum în evoluția omului se face saltul trecerii de la stadiul de „ființă a pulsiunilor primare” la cel de „ființă a normelor valorice”. Reprimarea pulsiunilor primare și ulterior remodelarea acestora (nevoi, pulsiuni, trebuințe etc.) în formele sublimate ale valorilor socio-culturale și moral-spirituale va avea un efect direct, profund și continuu asupra formării, sau mai exact a „civilizării”, persoanei umane. Interiorizarea sistemului de norme și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pozitivi, protectori Asigură viața Factorii negativi: carențe, dezastre Periclitează viața Etapa intermediară a trecerii de la psyhis la polis. Procesul de socializare a omului Amenajarea mediului fizic după nevoi - protector Factorii naturali protectori, selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de viață psihologică de tip protector, cooperant Tipul uman intermediar „semisălbatic/semicivilizat” Etapa „vieții în cetate” (polis). Procesul de personalizare/civilizare a omului - conștiința socială Cetatea (polis) ca mediu social-uman construit de om după nevoi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cel de persoană socială. Acțiunea de socializare a omului o vedem în adoptarea unor noi forme de comportament, de gândire, de acțiune, care sunt rezultatul modelării omului în conformitate cu normele cetății. Forțele sociale vor acționa „represiv-modelator” asupra grupului de indivizi. Această reprimare, înțeleasă în sensul de normare, ca formă de manifestare acceptată de grupul social, privește regimul instinctelor (tendințe, trebuințe, pulsiuni), conduitele (libertatea individuală), acțiunile (voința), sensibilitatea și gusturile (afectivitatea), gândirea. Se urmărește prin aceasta „formarea omului” sau „educarea” acestuia, pe de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condiția primară, plasată într-o etapă edenică anterioară, fie prin dorința de depășire a condiției actuale prin „progres”, ca o tendință de transcendere, de proiecție transpersonală și transmundană. Tendințele natural-primare sunt într-o permanentă confruntare cu tendințele social-secundare ale omului. Reprimarea exercitată de „forțele sociale” va fi interiorizată ca „model socio-cultural”, generând noi forme de conduită, acțiuni, atitudini, aspirații, care vor deplasa pulsiunile primare ale omului naturii în sfera nevoilor spirituale ale omului cetății. Acțiunea factorilor de modelare ai „sistemului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunitatea social-umană este cuprinsă în spațiul de acțiune a forțelor modelului socio-cultural; c) asupra grupului comunitar-uman se exercită acțiunea acestor forțe, înregistrându-se trei momente: echilibru, contractare, dilatare-relaxare; p. 130 Echilibrul forțelor de „reprimare-eliberare” (situație de echilibru) Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu se mai pot exterioriza, prin anularea capacităților de exprimare liberă; apar stări de tensiune socială, anxietate, depresie, autoagresivitate, prin descărcare pulsională internă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autoagresivitate, prin descărcare pulsională internă (suicid), o încărcare pulsională rapidă și de mare intensitate, care se acumulează fără a putea fi eliberată; f) în faza de eliberare a forțelor modelului socio-cultural, asistăm la scăderea până la completa suprimare a forțelor de reprimare ale modelului social; în aceste circumstanțe, pulsiunile acumulate în interiorul grupului comunitar-uman se descarcă, eliberând forme de comportament de tip heteroagresiv (violență, criminalitate), conduite deviante sau sociopatice; este o formă aberantă de libertate, lipsită de orice ordine, haotică, fără cenzura morală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se observă o intoleranță de ordin moral, religios, juridic, social, de tip represiv, față de devianță. Se creează, în felul acesta, un „sistem social”, o veritabilă mentalitate cu privire la natura și formele devianței, la pericolul său antisocial și măsurile de prevenire și reprimare ale acesteia. Se consideră că devianța este ceea ce, într-o societate, se opune conformismului. Devianța este legată de tot ceea ce e restrictiv necesar în acțiunile individuale și de care individul este răspunzător (E. Sagarin). În această categorie sunt incluși indivizii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în schema de mai jos. schema p. 158 Persoana inadaptată Tendințe de integrare proiectivă (tendința de evade de sub presiunea grupului) Realitatea imaginară utopică Raport de tip antagonis Realitatea socială obiectivă Se opun reciproc fiecare căutând să o înlocuiască pe cealaltă Reprimare, frustrare, eliminare În cadrul acestui tip de scenariu, rolurile sunt distribuite în felul următor: a) persoana inadaptată se simte „eliminată” din mediul său, pe care-l percepe ca fiind o realitate ostilă, străină, proiectându-și propriile tendințe și aspirații într-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
manifestărilor instinctive”. O societate normală, echilibrată, implică un regim de norme psihosociale și cultural-morale de formare a personalității și comportamentelor. În acest sens, formarea individului, educația morală a acestuia au un rol esențial. B. Malinowski spunea că „cultura începe cu reprimarea instinctelor”, și acest fapt esențial stă la baza oricărei morale sociale. Constituția perversă implică mai multe aspecte caracteristice: amoralitatea; inafectivitatea; inadaptabilitatea; impulsivitatea. Ea reprezintă o dispoziție latentă, potențială a individului, care este reprimată de bunele sentimente și simțul moral, de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cauze: a) cauze naturale: uragane, tornade, inundații și revărsări de ape, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă, foamete etc.; b) cauze generate de activitățile umane: - catastrofe tehnologice (poluări ale mediului fizic, accidente nucleare etc.); - crize social-politice (războaie, revoluții, genocidul, deportări, reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei brusc și au efecte psihologice, biologice, morale, social-politice și economice importante asupra comunităților umane. Efectele lor, de un mare polimorfism socio-psihiatric, afectează starea de sănătate mintală colectivă, realizând grupajul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scopul de a pedepsi acea persoană pentru anumite intenții ori acte comise. Tortura afectează nu numai victima ca persoană, ci întreaga comunitate de indivizi, creând prin această practică o „cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații, jurnaliștii, persoanele arestate și supuse interogatoriilor. În rândul victimelor torturii se disting două categorii de indivizi: a) victimele primare, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
victimelor torturii se disting două categorii de indivizi: a) victimele primare, care sunt subiecții torturii propriu-zise, aplicată direct; b) victimele secundare, care sunt reprezentate de familiile și prietenii celor de mai sus și care sunt supuse unui regim de supraveghere, reprimare și marginalizare. Metodele torturilor și formele de aplicare a acestora sunt de două feluri: a) metode fizice: înfometarea, privarea de somn, tortura sexuală, bătaia fizică, sufocarea, tortura electrică etc.; b) metode psihice: izolarea, umilirea, injuriile verbale, simularea execuțiilor, torturarea familiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o „separare”, o scoatere din lume. Toate acestea vor antrena după ele un întreg cortegiu de manifestări clinico-psihiatrice și social-morale, resimțite direct și intens de către bolnav. Acestea sunt următoarele: izolarea individului, cu ruperea comunicării cu familia sau prietenii; impresia de reprimare; carențele emoționale; starea de anxietate; sentimentul abandonului; privațiunea de libertate individuală; obligativitatea de a veni în contact cu alți bolnavi psihic; contactele permanente cu persoanele responsabile de îngrijirea medicală; asimilarea personalității proprii cu mediul spitalicesc de psihiatrie. În această situație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și din care încearcă permanent, prin orice mijloace, să iasă. Între persoanele instituționalizate și personalul de îngrijire se instalează o permanentă stare de tensiune, conflicte, imposibilitatea de a realiza orice formă de comunicare. Instituția este percepută ca un „loc al reprimării”, iar personalul de îngrijire ca niște „persoane ostile”. Aceste persoane instituționalizate vor încerca permanent să „iasă” din instituție. Ele nu se pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În statul anomic, reprezentând forma statală care succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este înlocuită cu o pseudolibertate haotică, în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi un aspect predominant deviant. Pulsiunile acumulate în perioada anterioară se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îl ocupă individul în cadrul grupului social-uman. Atitudinea societății față de boala psihică sau bolnavul mintal poate fi de două feluri: a) pozitivă, de ocrotire, ajutor, compasiune, acordare a asistenței de specialitate medicală sau socială, încurajare; b) negativă, de izolare, repulsie sau reprimare, pedeapsă sau excludere socială. Avem de-a face cu două tipuri de societăți: o societate de tip protector-tolerant și una de tip represiv-punitiv. Prima formă de societate acceptă tulburarea de sănătate mintală ca pe o suferință psihică, ca pe un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ordin profilactic și de igienă generală (vaccinări etc.). În cazul bolilor psihice, însă, atitudinea socială este (declarat sau nu) de ordin represiv. Ph. Rappard consideră că „bolnavul mintal este purtătorul răului social” și, din acest motiv, acțiunea socială de reprimare și izolare socială a bolnavilor psihic este un act care, din punct de vedere simbolic, subsumează fie refuzului bolii psihice, fie temerilor societății față de boala psihică. Dar, în egală măsură, acest gen simbolic al reprimării sociale a bolnavului psihic coincide
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acest motiv, acțiunea socială de reprimare și izolare socială a bolnavilor psihic este un act care, din punct de vedere simbolic, subsumează fie refuzului bolii psihice, fie temerilor societății față de boala psihică. Dar, în egală măsură, acest gen simbolic al reprimării sociale a bolnavului psihic coincide cu tendința de a transfera proiectiv răul social asupra bolnavului. Atitudinea inversă este a considera că societatea nu are nici un rol în geneza bolii psihice, aceasta fiind o invenție exclusivă a psihiatriei și a psihiatrilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este a considera că societatea nu are nici un rol în geneza bolii psihice, aceasta fiind o invenție exclusivă a psihiatriei și a psihiatrilor, care „confecționează cadre clinico-medicale psihiatrice”. Negarea bolii psihice de către antipsihiatrie este o reacție simbolică similară celei de reprimare a bolii psihice și a bolnavilor mintal. A nega existența bolii psihice sau a-i reprima pe bolnavii mintal exprimă aceeași atitudine socială de refuz al insanității mintale. Este o atitudine, pe de o parte, nemedicală și antiumanistă, iar pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sens, o poziție nu lipsită de rezerve. De asemenea, echilibrul Între ordine și libertate era eludat, În mod explicit, În favoarea celei dintâi. „Interesul conservațiunei sociale este mai pe sus de principii”, proclama Boerescu la 7/19 februarie 1874, vorbind despre reprimarea delictelor de presă. Încălcarea principiilor era considerată „anormală”; „Însă o necesitate socială face a se menține anomalia” . În plus, autoritatea apărea necesară chiar pentru menținerea libertății: dacă veți tolera a se Încuraja din ce În ce mai mult abuzurile libertăței; dacă anarhia și licența
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
ceva inutil și chiar dușmănos, la marginea societății. Z. consideră că există o incompatibilitate de esență între orice totalitarism și arta pentru artă (Statul și capelmaistrul), comunismul rusesc atingând această „performanță” într-o și mai mare măsură prin modul de reprimare a „intelighenției”. Una din cauze este că intelectualii ar fi foarte greu, dacă nu cumva imposibil de manipulat (Abstracție și egalizare). Disprețul comuniștilor merge până acolo încât ajung să vadă știința ca „un fel de ceva care se face fără
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
care adoptă în educația copilului două atitudini greșite: prima este aceea a „îngăduinței prea mari" pentru că nu vor să fie autoritari, înțelegând că educația înseamnă „a nu impune, a nu condiționa, a nu limita"; a doua atitudine este cea a „reprimării", manifestată prin: raporturi dure între părinți și copii, pedepse aplicate la încălcarea legii (regulii), aplicarea acelui „NU intransigent și sistematic". Pentru depășirea acestor atitudini, e necesară aplicarea unui sistem preventiv ce constă în educarea prin bunătate. Copilul este ajutat cu
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]