694 matches
-
pentru această tendință este apetența pentru mass-media a vârfurilor generației). Mai degrabă ar trebui să deturnăm discuția spre generația care a urmat, și dacă acești „urmași” - aceste generații de șoimi, pionieri și uteciști - au sau nu memoria proprie În raport cu trecutul reprobabil (sau improbabil?!). Mi se pare extraordinar când stau de vorbă cu tinerii mei colegi, studenți de optsprezece-nouăsprezece ani, care se uită la mine ca la un extraterestru când vorbesc despre Ceaușescu, despre Securitate sau despre tarele comunismului. Am vizionat Împreună
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aparte îl au scrierile memorialistice. În Planeta părăsită (1970) domină amintirile copilăriei, încadrată în universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu tăiș ironico-satiric la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri (1989) autoarea portretizează personalitățile pe care le-a cunoscut îndeaproape: G. Topîrceanu, Jules Cazaban, Demostene Botez, George Enescu, Ion Marin Sadoveanu, Panait Istrati, George Lesnea, Mihai Ralea ș.a. Deosebit de interesant este ciclul Popasuri sadoveniene, ce reia
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
induse de consumul de violență mass-media conduc la creșterea agresivității (notată cu „+”). Pe scurt, iată cum: prin dezinhibiție, conținutul încărcat de violență promovat prin mijloacele de comunicare în masă acționează în sensul că, deși numeroase acte agresive sunt prezentate ca reprobabile și autorii lor pedepsiți, cele mai multe apar ca mijloace de satisfacere a unor interese, ca aducătoare de câștiguri. Mai mult, asociate cu personajele pozitive, cu eroi și eroine, astfel de comportamente sunt gratificate material și psihosocial de colectivitate, fiind considerate, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numai de a-l sancționa sau izola pe cel în cauză, de a reduce deci mult probabilitatea ca el să mai săvârșească acte agresive antisociale, ci și de a servi ca exemplu. Prin învățarea socială observațională - a percepției consecințelor conduitelor reprobabile - indivizii își dau seama la ce se pot aștepta. Astfel încât deopotrivă pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa (directă sau indirectă) conduc la reținerea de la acte de violență. Este rațional să admitem că, dacă n-ar funcționa penalizările, în diversele lor formule
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și narator, ruptură pe care dialogul imaginar cu timpul pare să o diminueze, cînd de fapt o amplifică" p. 64), problema delicată a tradiționalismului și a modernismului în poezia interbelică (aducînd argumente dar nereușind în toate cazurile disocieri între "tradiționalism" - reprobabil pentru că presupune adecvarea prea strictă la ideologie, "poezie tradiționalistă"- de fapt, o poezie modernă: "poezia tradiționalistă poate fi și, cu mici excepții, chiar este, o poezie modernă", p. 77, "poezie modernă" - "aproape inevitabil, poezia română modernă este una tradiționalistă, care
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
rediscutarea fenomenului iconarist în care precizările sînt binevenite și pertinente. Interesul pentru valorile literare ale Bucovinei, ale Moldovei în general, se vede și din tratarea în special, dintre contemporani, a celor care aparțin acestei zone. Și asta nu dintr-o reprobabilă "secesiune" culturală, ci ca un gest de promovare și validare a acestora, puțin cunoscuți în altă parte. Poezia este urmărită în realizările ei individuale (la Nichita Stănescu, Nichita Danilov, Aurel Ștefanachi, Nicolae Panaite, Daniel Corbu, George Vulturescu, Lucian Vasiliu, Liviu
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
unui exponent marcant al unui regim totalitar, fie comunist, fie nazist, prezintă, neîndoielnic, un interes documentar ca și unul psihologic. Să precizăm că aspectul documentar e în genere dubios prin tentativele personajului în chestiune de-a distorsiona și ascunde faptele reprobabile, iar cel psihologic e alterat prin tendința de-a arunca vinovăția personală asupra altuia, de-a apărea el, cel în cauză, cît mai spălat de păcate. În calitate de memorialist (și-a dictat paginile în chestiune, precum C. Stere volumele din ciclul
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
Tyane, avea aceeași soartă. Cum bine a demonstrat F. Heintz, acest tip de reacție vizează orice profet taumaturg de la sfârșitul Antichității, orice personaj învestit cu puteri excepționale și susceptibil de a destabiliza, prin aceasta, ordinea existentă. Care erau, concret, faptele reprobabile imputate celor încadrați în această categorie? „În sistemul juridic roman, învinuirea de vrăjitorie desemna mai întâi celebrarea riturilor nocturne și nelegiuite în scopul de a rosti descântece, de a fermeca, de a vrăji o terță persoană. De asemenea, practica divinației
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
decât În situațiile În care acțiunile unei persoane Îi sunt impuse acesteia din afară, ca o obligativitate căreia nu i se poate sustrage, chiar dacă este Împotriva voinței sau a convingerilor sale. În acest caz, chiar dacă conștiința refuză aceste acte, ca reprobabile, dacă ele sunt totuși executate de individ, sub presiune sau amenințare, conștiința se va desolidariza de actul comis. Se poate vorbi, În aceste situații, despre o culpabilitate? Este actul acesta perceput ca o vinovăție a persoanei respective În planul conștiinței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înscrie, ca situație limitativă a vieții, și chinul. Chinul este suferința produsă de o nedreptate sau de un păcat comis de individ, În raport cu normele juridice sau moral-religioase ale societății, suferința ce-l frământă pe individul care a comis un act reprobabil pentru care se simte vinovat și trebuie să răspundă. Dincolo de aspectele formale ale chinului, trebuie Însă văzute sensurile profunde psihomorale ale acestuia. De ce se chinuiesc sau de ce sunt chinuiți oamenii? Orice chin este o frământare interioară a unui individ. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-o, fie pe celelalte persoane. Din acest motiv vinovăția nu privește numai acțiunea, ci și consecințele acesteia. Din acest motiv trebuie făcută separația Între acțiune, care este exterioară, și vinovăție care este interioară. Vinovăția este un sentiment moral penibil, negativ, reprobabil, pe care eu Îl resimt În planul conștiinței mele. Ea este o chestiune de conștiință. Omul Își asociază actelor sale vinovăția din momentul În care intervine conștiința morală. Animalele care ucid nu se simt vinovate. Omul care ucide este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asociază actelor sale vinovăția din momentul În care intervine conștiința morală. Animalele care ucid nu se simt vinovate. Omul care ucide este un criminal. El este vinovat, pentru că În planul conștiinței sale morale acest act este sancționat ca negativ și reprobabil. A fi vinovat este o decizie a supraeului moral. Este o raportare a consecințelor actelor mele la legea morală, la valorile morale, la ceea ce-mi este permis sau interzis. A fi vinovat Înseamnă a te opune Binelui, Adevărului și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Legat de privire, mai exact de „faptul de a fi văzut” sau de „faptul de a fi privit”, este și fuga din fața celuilalt, „faptul de a te ascunde”, de „a te face nevăzut” după ce ai Înfăptuit o acțiune psihomorală negativă, reprobabilă (furt, minciună, calomnie, intrigă, viol, crimă, suicid etc.Ă. Cauți să dispari. Să nu mai apari „În fața” sau „Înaintea ochilor” celui pe care l-ai prejudiciat prin acțiunile tale negative. În mod egal Însă, cauți privirea celui de la care aștepți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ne apare ca fiind o impresie penibilă, trăită afectiv și reflectată În planul conștiinței morale sub diferite forme de raportare ale Eului: fie că este impresia penibilă că ai pierdut ceva, că-ți lipsește ceva, fie că ai făcut ceva reprobabil, care ar fi putut dăuna altora sau chiar ție. Orice regret este ecoul psihologic și moral al unui eșec pe care individul Îl resimte ca pe o pierdere personală de diferite tipuri (acțiune, comunicare, conduită etc.Ă. În sensul acesta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
căința și remușcările. 1. Regretul Orice regret este obiectiv. El se referă la o situație concretă, bine determinată și delimitată În timp. Prin aceasta, el are un caracter exterior În raport cu persoana, care adesea consideră că, deși a comis un act reprobabil, producerea acestuia a fost independentă de voința sa. Vinovăția legată de faptul comis este mai puțin, sau chiar deloc, resimțită interior către de persoană, ea rămânând În afara acesteia. 2. Căința Căința, ca de altfel și remușcarea, este resimțită interior de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să-mi anulez complexul de culpabilitate. Pentru M. Scheler, acest judecător, care este reprezentat prin conștiința morală, incarnează o „ordine invizibilă și un subiect moral personal care prezidează această ordine”. Căința mă Întoarce În trecut, la greșelile și faptele mele reprobabile. Căința refuză, respinge actele negative pe care eu le-am săvârșit și, prin aceasta, fac un prim pas, care mă eliberează de ele. În felul acesta, prin actul de căință, are loc, În sfera Eului meu personal, un act de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
omul este o ființă morală perfectibilă. Cea care-l Îndeamnă să aspire continuu și să-și construiască idealuri este conștiința morală. În mod egal, conștiința perversă, care Îl trage În jos, Îl Împinge pe om la lucruri și fapte imorale, reprobabile. El va trebui să lupte pentru a-și regăsi condiția originară a ființei morale. Idealul moral este dat de perfecțiunea sufletească și morală interioară, condiție a Binelui, Aceasta va face ca omul să se apropie de arhetipul suprem și astfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care îi considera favorizați de cadrul didactic, își agresa colegii în pauze sau la plecare de la școală ), față de cadrul didactic ( refuza să execute ce i se dădea spre rezolvare ). Manifestările verbale au fost dintre cele mai violente, gesturile au devenit reprobabile. Toate aceste minusuri din comportamentul dezinteresat al cadrului didactic, duc cu siguranță la rămânerea în urmă la învățătură sau chiar la abandonul școlar al elevilor „loviți în personalitate”. Dacă elevii se află în permanentă atenție a cadrului didactic, dacă acesta
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
de un elev. El trebuie să analizeze profund situația creată, înainte de a lua o hotărâre. Toleranța față de ceea ce ne arată elevul pe parcursul unei zile, de exemplu, trebuie neapărat luată în calcul. Nu se poate ca elevul să înfăptuiască numai fapte reprobabile! Indicat este să-i scoatem în evidență faptele lui bune și să-i explicăm că suntem nemulțumiți doar de fapta cu care ne-a deranjat, nu neapărat de el, ca persoană. Nu trebuie sub nici o formă să-i ridiculizăm, nu
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
poveste de dragoste imposibilă din rațiuni de fizică (Ceață). Ca și Zbor de pe muntele liniștit, prelucrare în termeni de comedie hi-tech a mitului lui Pygmalion, Din nou acasă apasă pedala cinismului pe ideea de creație, transformând-o într-o uvertură reprobabilă: doi astronauți întorși pe un Pământ mort ecologic eliberează din greșeală sporii mutanți dintr-un container abandonat, provocând reaprinderea vieții în forme ce trezesc oroarea. Specialitatea lui U. este ficționalizarea în contururile unor lumi postapocaliptice și mutante, în care noua
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
cauza lor ; Dirijarea (managementul) emoțiilor: să fii în stare să-ți stăpânești mânia și să tolerezi frustrările; să ți poți exprimă furia natural, adecvat, fără agresivitate; să poți manipula stresul etc; Motivarea personală (utilizarea productivă a emoțiilor): să fii mai reprobabil; să fii capabil să te concentrezi pe sarcina și să îți menții atenția asupra ei; să fii mai puțin impulsiv și mai mult autocontrolat; Empatia: să fii în stare să privești din perspectiva celuilalt; să înveți să-i asculți pe
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
pe cât posibil i se spună adevărul bolnavului în cazul unor afecțiuni grave, incurabile, chiar dacă acesta insistă și afișează o stare de indiferență sau un fals curaj. O asemenea „imprudență medicală” reprezintă mai mult chiar decât un banal psihotraumatism, este o reprobabilă atitudine de cinism. Trebuie evitată pe cât posibilă o atitudine de descurajare din partea medicului, precum abandonarea bolnavului, atitudine care ar echivala cu „condamnarea la moarte” a bolnavului respectiv. Bolnavul trebuie să vadă în medic un protector și un salvator. Copilul bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprimare ale acestor manifestări, specifice fiecărui model socio-cultural. În sensul acesta societatea „decupează” din cadrul formelor de comportament sexual, acele „aspecte” considerate de ea ca fiind „negative” în raport cu sistemul de valori moral-religioase, culturale etc. Aceste „decupaje” vor fi etichetate ca fapte reprobabile, ca stări anormale în raport cu formele de comportament sexual admise de societate la momentul respectiv (C. Enăchescu). Ele vor fi ulterior „medicalizate” constituind cadrul clinic al tulburărilor psihosexuale. Tulburările psihosexuale, recunoscute și admise de către toți specialiștii în domeniu, se prezintă sub
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ele îmi arată că ceea ce fac este nepermis, în contradicție cu legea morală și mă obligă la reținere sau la renunțarea completă. Cenzura consecințelor este dată de remușcări ale conștiinței. De regretul de a fi comis acte nepermise moral, imorale, reprobabile. Dacă scrupulele mă avertizează, remușcările mă condamnă, mă culpabilizează, mă fac să sufăr. Orice remușcare este însoțită de o durere morală, pe când scrupulele determină o rușine morală. În primul caz îmi pun întrebarea: cum de am putut face așa ceva?. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În cel de al doilea caz mă întreb: cum de m-am gândit că ași putea face așa ceva?. Dacă am făcut, am remușcări. Dacă intenționez să fac, intervin scrupulele care mă opresc. Suferința psiho-morală este, prin urmare consecința actelor mele reprobabile, pe care conștiința morală le atribuie Eului personal, de regulă ca pe niște vinovății pe care Eul trebuie să le repare. 3) Consecințele actelor Eului Din cele de mai sus se poate desprinde clar care sunt consecințele actelor Eului personal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]