1,011 matches
-
a epocii: Cincinat Pavelescu", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 114: "[...] spiritul omului de lume din poet se clatină însă pe o muchie de cuțit, iar uneori, mai ales cu femeile, lunecă la o calitate îndoielnică". ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 4 3 246 5 ADRIAN TUDURACHI Prefață ANTONIO PATRAȘ Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu Abstract Résumé
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Castes, privilèges et divinité tutélaire. Pages d’histoire d’un village en Himalaya occidental au XIXe siècle”, JA 289 (2), 2001, pp. 237-284, care arată că drepturile unor persoane cu statut de supuși ai britanicilor erau mult limitate, chiar și rescrierea istoriei lor după mai bine de un secol făcându-se sub semnul unor nume fictive. 236. Probabil sadhu. 237. În original faqueer. 238. Aceeași neîncredere o manifestă față de un „bramin” (brahman) Împăratul dintr-o poveste a lui Kogălniceanu (cf. „Împăratul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cum scria În 1938 - neglijase, vrând-nevrând, lunga peregrinare a istoriei europene către Asia și, din păcate, mai ales către supunerea ei. Această istorie europeană, cu toate păcatele ei - pe care nu le poți uita când una dintre sursele principale ale rescrierii ei sunt arhivele de spionaj ale serviciilor secrete -, a afirmat nu numai contactul cu civilizații pe care literalmente exploratorii și erudiții le-au dezgropat și refăcut lizibile, dar și datoria de a recunoaște În acest punct legătura cu o Asie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din propriul ei punct de vedere - cultural, profesional, științific. În felul acesta nu va fi o instituție numai pentru studenți, ci pătrunzând în mijlocul vieții (cu urgențele și pasiunile ei) se va impune ca o forță spirituală superioară". ------------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 212 213 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de cristal. Or, evident, Cărtăreștii ne comunică altceva. Pe lângă torturarea onomasticii, sintagma implică supoziția unei multiplicări a individului creator, vorbește despre posibilitatea mai multor scriitori care reproduc aceeași singularitate. Adică despre mai mulți Cărtărescu. Tulburătoare în celebra ficțiune borgesiană despre rescrierea lui Don Quijote nu e ideea că un text a fost refăcut până la virgulă patru secole mai târziu, ci faptul că ar exista mai mulți inși capabili să execute aceleași gesturi creatoare, că în corpul lui Pierre Menard a crescut încă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Lovinescu. O voce a exilului românesc, MihaelaNicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
modalității. c) modalitatea. Distanță critică din cadrul parodiei se obține exact prin acest joc al fotografiei (realitate) și caricatură (aparentă). Astfel, asistăm la o dublă reîntoarcere la copilărie: pe de o parte, prin povestea Fraților Grimm ca punct de pornire în rescrierea piesei metafictive și, pe de altă parte, prin artă desenului ca mijloc de reprezentare subiectivă a realității. Strategia persuasiva a caricaturilor are o putere duală: * creatorul discursiv se poate ascunde în spatele unor picturi "inocențe" realizate de un copil pentru a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
căruia îmi fac cea mai "netedă" intrare în tematica criticismului retoric, în întreprinderea pedagogică în care m-am angajat. De această dată, procedez diferit, pentru că trebuie să transmit, cât se poate de clar - iar a îi da întâietate, în această rescriere personală, alternativă, a istoriei disciplinei constituie, nu-i așa?, actul cel mai clar de recunoaștere și curtoazie - că nu există, realmente, un critic retoric de calibrul și însemnătatea lui Edwin Black pe scena istoriei teoretico-metodologice a domeniului Științelor comunicării. În
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acum se precizează o trăsătură care va deveni o constantă: capacitatea de a lucra „à la manière de...”, în stilul unui scriitor sau al unui curent, prelucrat personal și inteligent, deloc parodic. Printre cele mai reușite texte se numără o rescriere a poemului După melci de Ion Barbu, poemul deschiderii prea timpurii spre o existență ce sancționează necruțător: „Caișii proști, nerăbdători,/ prea grabnic s-au umplut de flori, // și iată-i, ca-n atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Termenul face pereche cu incipit („Începe“), plasat de obicei la Începutul unui text. Forma de carte apare odată cu utilizarea tot mai largă a pergamentului; cărțile din papirus sînt rare, din pricina friabilității acestui material, care nu rezistă bine la Îndoire. c. Rescrierea: palimpseste Cerneala neagră se ștergea ușor și, din economie, se scria a doua oară pe același material (papirus sau pergament). Există mărturii antice celebre ale acestui obicei de reutilizare: Cicero Îl suspectează pe un cores pondent de-al său că
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
mai puține de douăzeci, e.g. Cicero (De republica, unele discursuri), Titus Livius, Ovidiu etc. Cea mai mare parte a codicelor pe pergament din autorii latini În capitale ori unciale este reprezentată de palimpseste (codices rescripti); vide supra cap. A.2. Rescrierea: palimpseste. Scrierea insulară e propriu-zis cea irlandeză, cunoscută sub numele: scriptura Schottica. Este Înglobată Însă aici și scrierea anglo-saxonă, care a derivat din aceasta și care Îi seamănă mult. Scrierea insulară este o scriere semi uncială care, Începînd din secolul
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ordin, energic subiective, dar de neînlocuit, asupra destinului propriu și asupra destinului intelectualilor români sub zodia cortinei de fier. Asemenea articolelor critice din Unde scurte, și această literatură subiectivă e publicată sub regimul recitirii și, după drastice amputări (mărturisite), al rescrierii. Caracterizat chiar de autoare ca un „jurnal al Jurnalului”, La apa Vavilonului reproduce și comentează - cu distanțări atât de severe încât acuză pe alocuri „o criză de identitate”, dar și cu regăsiri afectuoase - pagini din jurnalele de tinerețe, ținute între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
personajul-narator și personajul-reflector. De asemenea, este validă pentru personajele-narator din sfera situațiilor narative auctoriale, atîta timp cît naratorul auctorial nu-și asumă rolul de Olimpian omniscient și omnipotent. Explicația lui Cohn pentru motivele care l-au condus pe Kafka la rescrierea primului capitol al romanului Castelul la persoana a treia în locul persoanei întîi nu își pierde nimic din valabilitate dacă se lărgește rama referinței interpretării ei de la opoziția referință la persoana întîi referință la persoana a treia la opoziția personaj-narator personaj-reflector
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Konstituierung der typischen Erzählsituationen", în: Zur Struktur des Romans, Darmstadt, 1978, 558-576. 124 Dinamizarea situațiilor narative, adică adaptarea conceptelor teoretice la caracterul procesual al textului narativ, este într-un fel diametral opusă procedeului din naratologia lingvistică și structuralistă, care, prin "rescriere" (J. Ihwe) sau "normalizare" (W.O. Hendriks), se străduiește să formalizeze textul narativ, adică să-l adapteze la modelul conceptual de analiză. Vezi Jens Ihwe, "On the Foundations of a General Theory of Narrative Structure", Poetics 3 (1972), 7, și
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
2010) și a Dicționarului de francofonie canadiană (Editura Universității "Al.I. Cuza", 2011). A îngrijit și prefațat ediția Jean de la Fontaine, Fabule (Institutul European, 2005). La Institutul European a mai publicat volumul Romancieri interbelici (2006).. Livia Iacob, Parodia literară. Șapte rescrieri romanești (c) 2011 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Editura INSTITUTUL EUROPEAN este recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României IACOB, LIVIA Parodia literară: șapte rescrieri romanești / Livia Iacob; cuvânt înainte: Constantin Dram. Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-821-0 I. Constantin Dram (pref.) 821.135.1.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr.
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-821-0 I. Constantin Dram (pref.) 821.135.1.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA LIVIA IACOB Parodia literară Șapte rescrieri romanești Cuvânt înainte Constantin DRAM INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuvinte cheie: parodie, roman, rescriere, hipertext, postmodernism Părinților mei, Constantin și Marcela " Frontierele unei cărți nu sunt niciodată clar delimitate; dincolo de titlu, de primele rânduri, de punctul final, dincolo de configurația sa internă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA LIVIA IACOB Parodia literară Șapte rescrieri romanești Cuvânt înainte Constantin DRAM INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuvinte cheie: parodie, roman, rescriere, hipertext, postmodernism Părinților mei, Constantin și Marcela " Frontierele unei cărți nu sunt niciodată clar delimitate; dincolo de titlu, de primele rânduri, de punctul final, dincolo de configurația sa internă și de forma sa autonomă, ea este prinsă într-un sistem de referințe
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Criza limbajului și criza subiectelor. Drumul spre postmodernism/ 249 4.2. Postmodernismul: un construct parodic rafinat / 265 4.2.1. Parodia ca formație: cazul romancierilor postmoderni / 293 Concluzii / 329 Bibliografie / 337 Abstract / 343 Résumé / 347 Cuvânt înainte Parodia literară: șapte rescrieri romanești reprezintă, în peisajul actual al literelor românești, o realizare cu adevărat meritorie, atât din perspectiva abordării unei problematici complexe, cât și din acel punct de vedere ce privește organizarea unui material după considerente ce țin de exigențele unui adevărat
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
românesc, după cum precizează iarăși autoarea) este motivată de prezentarea unor clasificări, a unor tipologii, a unor mecanisme ce țin de puncționarea parodiei ca gen. Înțelegerea parodiei în cheie genettiană, dublată de reconsiderarea romanescului din punctul de vedere al operației de rescriere, conduce la o schematizare a grilei de interpretare aplicate aici și care constituie, în egală măsură, un punct esențial al volumului, fără de care nu s-ar putea trece la analiza propriu-zisă. Apoi, fiecare capitol în parte vine cu propriul său
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
teorii formaliste, structuraliste, postmoderne, cât incitantei întâlniri dintre roman și parodie care, în contextualitatea postmodernă, are ca rezultat transformarea parodicului într-o formă de organizare a secvențelor textuale. Fără a-și fi propus o abordare exhaustivă în Parodia literară: șapte rescrieri romanești, autoarea reține atenția, nu în ultimul rând, prin calitățile de fin și atent comentator de text literar, de receptor al operei în dinamismul și integralitatea sa de rețele semantice, pe de o parte, ca și prin acele capacități de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pe măsura importanței sale, care îi garantează intrarea în circuitul fenomenelor literare importante. Prin modul său de raportare la lumile livrești, parodistul a provocat neîncetat barierele ficțiunii, asumându-și noul în chip paradoxal, întoarcându-se spre modele, procedând prin recuperarea și rescrierea, deci reactualizarea axiologică a acestora. Și acest tip de creator, original în talentul său, merită o discuție separată, dat fiind că în paginile sale a luat naștere una dintre modalitățile pe care literatura le-a avut întotdeauna la îndemână pentru
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
specifice în raport cu alte tipuri de literatură asemănătoare. La finele parcurgerii teoriilor antice, medievale, renascentiste, moderne, formaliste, structuraliste, poststructuraliste și postmoderne din aria terminologică subsumată, parodia nu ne apare ca un proces epuizat, închis. Dimpotrivă, o percepem drept o formă de rescriere bogată în semnificații, dar și în contradicții, multe dintre ele potențate, ce-i drept, de puternica personalitate a romanului, care tinde, în postmodernism, să înghită parodicul și să-l transforme într-o formă de organizare a secvențelor textuale. "Secundarul condiționează
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limbaj. Critica impresionistă sau valorizările estetizante nu mai au cuvântul acum. Nici măcar istoria literară nu mai operează confrom încetățenitelor ierahizări, orice text fiind egal cu celelalte în calitatea lor de simple mecanisme, generate în interiorul relației semnificat/ semnificant. Telqueliștii au pus "rescrierea" parodică sub semnul intertextualității 40, construind o punte spre caracteristicile fundamentale ale postmodernismului. Termenul a fost explorat de Julia Kristeva, pentru care denumea o "permutare de texte", adică o operație de încrucișare și neutralizare, în spațiul unui text, a mai
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
orice participant la lectura respectivului text. Iar identificarea poate fi, după caz, asociativă, admirativă, simpatetică, kathartică și ironică. În acest punct, studiul se leagă de teoria mai apropiată de noi, propusă de Matei Călinescu: cea a recitirii și, implicit, a rescrierii textului literar. "Lectura holistică" nu este un concept străin de parodie, caci și parodiștii, concurând, prin intermediul literaturii, exegeza, încearcă în fond să producă lecturi, chiar dacă lipsite de inocența cititorului-descoperitor de lumi imaginare. Iar dacă noțiunea umanistă de autor (în sensul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]