10,353 matches
-
nu plătesc tribut "corectitudinii politice" a epocii, dialogul intelectual se poartă la cote foarte înalte, în termeni academici și este perfect sincron cu ideile criticii europene (în special franceze) a momentului. Este imposibil să nu remarci starea de normalitate care respiră din fiecare pagină a acestei cărți, modul firesc în care autorul intră în dialog cu numele de referință ale criticii europene și discută despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica etc.) Firește, citite astăzi
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
nu plătesc tribut "corectitudinii politice" a epocii, dialogul intelectual se poartă la cote foarte înalte, în termeni academici și este perfect sincron cu ideile criticii europene (în special franceze) a momentului. Este imposibil să nu remarci starea de normalitate care respiră din fiecare pagină a acestei cărți, modul firesc în care autorul intră în dialog cu numele de referință ale criticii europene și discută despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica etc.) Firește, citite astăzi
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții, să-l respir până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i de mine! Trăiesc cum sunt și sunt cum aș vrea să nu fiu! Ruptă din mine e înălțimea Capricornului, inorog cu privirea asmuțita spre Poartă Zeului! Ia, Doamne, de pe mine hlamida disperărilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tot el l-a inventat. Consecința dezastruoasă pe termen lung este că, din aceea ce fusese odată societatea americană - un edificiu de tip concurențial centrat pe cultul eroului, al competenței și al meritului -, ea a devenit azi un conglomerat hibrid respirînd aerul compătimitor al autovictimizării. Vremea eroilor dispuși să se sacrifice pentru un crez a trecut, a venit timpul protejării victimelor lor. Și astfel, în lipsa unui ideal sau a unei credințe, confortul, siguranța zilei de mîine și consumul neîngrădit sînt scopurile
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții, să-l respir până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i de mine! Trăiesc cum sunt și sunt cum aș vrea să nu fiu! Ruptă din mine e înălțimea Capricornului, inorog cu privirea asmuțita spre Poartă Zeului! Ia, Doamne, de pe mine hlamida disperărilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Elisabeta fiindcă-l simțea pe Ioan înăuntru; slăvește Maria pe Domnul, căci mișcase Hristos înăuntru. Mamele, la rândul lor, își recunosc pruncii și în schimb sunt recunoscute de ei, care trăiesc, care nu erau numai suflete, ci și cu viață, respirând. Astfel citești și la Ieremia vocea lui Dumnezeu: „Înainte de a te plăsmui în pântece, team cunoscut”. Dacă Dumnezeu plăsmuiește în pântece, el imprimă și suflarea cea dintru început: „Și a plăsmuit Dumnezeu pe om și a suflat în el suflarea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
unde mi se pun la dispoziție două elegante camere. Concertul este anunțat în imensa Festhalle, în care încap câteva mii de auditori și fu într-adevăr un triumf pentru mine. Sala era atât de ticsită încât abia se mai putea respira și primirea făcută mie a fost într-adevăr enormă; ziarele delirau. După concert, mi s-a dat un mare banchet în cinstea mea, de către doamnele patronese, maestrul Dima, Părintele ProtopopSaftu și alte notabilități. După o serie de toasturi văd alături
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
înfruptă acum - căci volumul I (A-L) circulă în cîteva zeci de exemplare speculate de editor și cenzori - se înfruptă, zic, prefațatorii de ocazie și autori de improvizații istorico-literare. Dar - părăsind zonele nefaste - cîtă satistacție îți furnizează adevărata poezie ce respiră din întregul Dvs volum! Puteți fi mulțumit că ați jucat un rol major în mișcarea literară transilvăneană interbelică, rol ce va fi relevat tot mai mult; dar și că lirica Dvs. n-a slăbit în vigoare nici în anii senectuții
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
mai fie atît de obscură dacă păstrăm în minte ce am spus mai înainte. În fond, definiția aceasta ilustrează un singur lucru: manierismul terminologic care făcea furori în vremea idealismului german, un idealism al cărui aer Kierkegaard avea să-l respire cu venerație în primii ani de formare. Iar dacă acum îl pun pe Dumnezeu în locul subiectului uman și încerc să-l gîndesc ca pe o ființă care neagă totul, și nu oricum, ci în chip absolut, atunci voi apuca să
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
ar fi cerul" (Cu agrafa cu care ea își prindea părul...); "el ține în mâini părul silviei și-și afundă fața în el./ vrea să se omoare. este gol în mijlocul unei camere goale./ își afundă fața în părul ei și respiră și vrea să se-nece./ nu poate./ părul ei nu-l lasă./ înghite zeci de pumni plini de părul ei./ nici el nu mai poate așa singur./ se ține în brațe strâns și își sărută mâinile./ caută sub pielea lui
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
strict personală, avansată și asumată ca atare. Nimeni nu-mi dă dreptul să echivalez lista mea de opțiuni cu "starea de drept" a valorilor și nonvalorilor dintr-un anumit domeniu. Ideea în sine de a croi și manipula asemenea liste respiră un aer comunist și amintește izbitor de epoca anilor '50, când nume ale culturii "vechi", "reacționare" erau terfelite prin gazetele Partidului unic. Mi se va spune că acum situația este radical diferită, fiindcă e democrație. Iar eu voi spune că
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
un un apartament curat și nou de condo, într-o zonă ca la stațiunile de odihnă, cu bazin de înot, cu servicii impecabile și la numai 13 miles de slujbă, ceea ce în America este un cadou, deci puteam să mai respir alt aer. În toamna lui 1988 am primit un cadou de zile mari, la care cred că ar fi dorit să participe toți cetățenii americani, Tall Stacks Music, Art and Heritage Festival dedicat împlinirii celor 200 de ani de la fondarea
Orașe cu salcâmi. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
cu temperaturi mai mari de o sută Fahrenheit, adică vreo 45 Celsius, lumea se înghesuie în rezervații, scuaruri sau străzile lăturalnice care au trotuare și nu vă fie cu mirare dacă un trening e absolut necesar, pentru că Oceanul din apropiere respiră. Briza este răcoroasă întotdeauna. Parcă e un făcut că vecinii ies și ei la aceeași oră. Cu o pereche de bunici, împingându-și nepo tul în cărucior ne tot salutăm cu “HI!”, schimbăm câteva politețuri în engle zește. însă într-
„HAYWARD FAULT”. In: Editura Destine Literare by Erwin Lucian Bureriu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_203]
-
cei care ar fi trebuit să o facă sunt doar servitorii de serviciu la ușa ,,unsului’’ în scaunul stătutului, pe banul boborului. Când voi termina, vin cu situația, cu lista. Vă dați și voi cu părerea despre ce vom mai respira într-un mâine, dacă vom mai respira. Că dincolo de părere, un fel de apă-neagră, un fel de uite nu e, câtă vreme chiar și coana Joițina e și ea în toate, în cele ce sunt și a celor ce de când
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
facă sunt doar servitorii de serviciu la ușa ,,unsului’’ în scaunul stătutului, pe banul boborului. Când voi termina, vin cu situația, cu lista. Vă dați și voi cu părerea despre ce vom mai respira într-un mâine, dacă vom mai respira. Că dincolo de părere, un fel de apă-neagră, un fel de uite nu e, câtă vreme chiar și coana Joițina e și ea în toate, în cele ce sunt și a celor ce de când lumea măsluiesc dosare... E!... Și nu e
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
dincolo de binele și de răul moraliștilor. O deloc sfântă familie pare să fi descoperit secretul fericirii. Fiecare își trăiește erotismul în forme multiple și mereu mai inventive, într-o casă unde totul este afrodisiac, până și aerul pe care îl respiră. Mario Vargas Llosa: Elogiu mamei vitrege. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 115 000 lei. Tainele terorii Bazându-se pe un bogat material documentar păstrat în arhivele secrete, autorul a refăcut povestea vieții lui I.V. Stalin, deslușindu-i tainele. Stalin s-
Agenda2003-40-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281542_a_282871]
-
faptul că, până și filorusismul celor care l-au continuat pe Cantemir, era o aplecare către marele europenism de la Sankt Petersburg, cu nobilimea palatelor venind dinspre Versailles sau barocul Elisabetan și științele confirmate prin Academia de la Berlin; nicidecum către asiatismul respirat între zidurile Kremlinului. E vorba de aspirații consecvent păstrate în suflet, care s-au direcționat mereu spre vestul ce însemna democrație, ajungând pentru noi până la perpetua speranță cu „vin americanii”. Din acest motiv, marele semn de întrebare pe care îl
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
veșnicia, Singură și pribeagă Sub cerul înghețat de stele, E luminoasă și înaltă Cât gândul unui braț, E-ntinsă și înflorită Corabie din ochiul, înfiorat de o ispită. Veșnicia, așezată pe un plai Rămâne nuntă, Gură de rai Prin care respiră apele Scăpărând lumină Prin vocile arborilor de munte Când brazii îngenunchează în verde Când vatra plesnește divină Iar pietrele se mișcă rotund La chemările Soarelui plângând. Numai atunci bărbații Compun imnuri rotunde Să fie de folos oriunde Dacă soborul cuvintelor
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
Grammy-ul autohton de blues Timișoara a fost întotdeauna un centru puternic și viu de jazz, iar nume ca Oschanitzky, Hromadka, Weiner, Gondi, Kamocsa, Butoi țin de aristocrația istoriei muzicale. Și dacă Bucureștiul a avut la dispoziție televiziunea unică, ti-mișorenii au respirat aerul Vestului, impregnat cu sunete de jazz și blues. Gala Radiodifuziunii a fost însă primul eveniment bucureștean încare centrul de greutate s-a mutat, firesc, în vest. „Să se-audă-n toată țara/C-așa-i bluesul de Timișoara“... Precum o (altă
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
Dacă Timișoara culturală este astăzi o lume cu totul aparte - și chiar este! - vie și spectaculoasă, uneori chiar mirabilă, acest har al ei se datorează în covârșitoare măsură celor care o populează trăindu-și necondiționat, adesea exemplar, viața în interiorul ei, respirându-i aerul cu devotament și nesaț. Cine sunt ei, cetățenii Timișoarei culturale, puteți afla acum simplu și frumos dintr-o carte, poate prima care cuprinde aproape întreg acest popor: în jurul lor, „Ca sticla, zidul“, zice pe copertă Ildico Achimescu, „oștean
Agenda2004-11-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282171_a_283500]
-
LIGHIOANĂ CVASI-UMANĂ CONTEMPORANĂ unii - privind tulburea baltă numită azi lume - se tot întreabă cum există o lighioană umană contemporană: dar - dar! în afară de a exista - mai face oare ceva? cel mult - se poate ca respirând - să se mai solidarizeze c-un vânt... arată uneori c-ar putea eventual fi ceva - dar imediat se și oprește din a arăta - nu cumva să se închege - printr-o nedorită kabalăși să-nceapă-a se păstra ...așa că - decât să
Variante ale poetului. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/97_a_201]
-
mulțumit doar de calitate la superlativ, iar „Timișoara de altădată” promite să fie o realizare de excepție. Privitorul descoperă farmecul vechi al orașului într-o călătorie întru totul inedită. Grafica te transpune într-un trecut pe care aproape îl poți respira, informațiile se succed după dorință, la un simplu click al mouse-ului, ilustrațiile sunt superbe. Pe o hartă a orașului poți selecta fiece zonă și în fața ochilor apar clădirile cartierului, așa cum sunt ele imortalizate în fotografii sau stampe vechi de un
Agenda2004-51-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283168_a_284497]
-
pentru a ne simți împliniți, dacă ne raportăm numai la realitatea înconjurătoare. Tindem să intrăm într-un circuit care nu-i al nostru, nu ne aparține, pentru că e prea mic pentru cât putem, de fapt, să vedem, să simțim, să respirăm. Ascunsă sub tristețe există bucuria“. Culorile bine dozate pot dezvălui o lume a fericirii. Inițiații știu că materia, căreia îi suntem subjugați cu toții, legați de traiul de zi cu zi, reprezintă doar un procent din lumile care există în jurul nostru
Agenda2004-46-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283039_a_284368]
-
lui și a lui Mary, cănd Gelu, inspirat, improviză la chitară acompaniamente strălucitoare, care ne uluiau pe toți și chiar pe el însuși, cănd afară totul era dezolant și pustiu, dar înăuntru în cameră, în ciuda frigului și a sărăciei, noi respirăm, trăiam, cântam nopți la rand într-o comuniune cu neputința de descris. Și-a presimțit sfârșitul, acum știu cu certitudine. S-a îndepărtat, cum singur spune, de răutatea lumii și a revenit la ceea ce a fost întotdeauna natură lui esențială
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
personajul central, pentru tine, cititorule, pentru noi toți care locuim în Timișoara și nu numai. Dacă am reușit să vă fac curioși, haideți să purcedem în această poveste, care, cum am spus deja, este reală precum aerul pe care îl respirăm în acest moment. În vara anului 1967, luna iulie, a văzut lumina zilei personajul principal al poveștii noastre, într-o familie în care tatăl era inginer zootehnist, iar mama, inginer agronom. Numele eroului nostru este Florentin Banu, un nume pe
Agenda2005-06-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283353_a_284682]