634 matches
-
specială" despre Darwin și darwinism o are Nietzsche. "În ce privește faimoasa "luptă pentru existență", mi se pare deocamdată că ea a fost mai mult afiramtă decât dovedită. Ea se întânlește dar ca excepție; aspectul general al vieții nu e starea de restriște,starea de foamete, ci mai degrabă bogăția, belșugul sau chiar risipa absurdă acolo unde se duc lupte, lupta e pentru putere ... Să nu-l confundăm pe Malthus cu natura. Admițând însă că această luptă există, și-n-tradevăr poate fi întâlnltă ea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
împuțina sau vor dispărea de-a dreptul, ca o modă trecătoare. Iată însă că, din fericire, nu s-a întâmplat așa, că apar noi și noi cărți depunând mărturie, cu o memorie de-a dreptul fenomenală, despre cea mai de restriște perioadă din istoria României în secolul XX. Cel mai nou sosit în detașamentul de elită al scrisului memorialistic este, iată, Victor Aciocîrlănoaiei, cu a sa tulburătoare rememorare, "Dumnezeu a murit în Bărăgan", despre dramaticul periplu al familiei sale din nordul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
asfințitul vieții. Ce poți să spui despre niște oameni care au căzut pe „altarul” familiei. Datorită faptului că 3 din cei 8 copii au murit de mici au încercat să se lupte, apoi, peste puteri, cu sărăcia, mizeria umană și restriștile vremurilor pentru a-și scoate copiii la mal. Și au reușit. Dar nu a fost ușor să treci din încercările unui cumplit măcel mondial în cele ale secetei din 1946-1947 și ale demonului roșu. Nu era deloc ușor atunci să
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
el nu exista altă cale decît În jos. CÎnd nu reușea să găsească marfă - ceea ce se-ntîmpla cam În jumătate din timp -, bea și se pastila. Avea doi fii adolescenți, care-i făceau o grămadă de probleme. În vremurile astea de restriște George era pe jumătate bolnav În cea mai mare parte a timpului și nu le făcea față derbedeilor ăia. Fața lui purta urmele confruntării mereu pierdute. Ultima oară cînd am fost În New York, nu l-am mai găsit pe George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
din 1980 pînă în prezent, se pot aprecia două elemente distincte: * în perioada 1980-1989, salariul real a crescut în România cu doar 2%; * în perioada 1989-2010, salariul real a înregistrat o majorare de aproximativ 30%. Realizăm, în aceste vremuri de restriște, că principalul instrument de a satisface nevoile, dorințele și necesitățile joacă un rol esențial în plan social, economic, politic, demografic sau militar. Orice scădere a valorii banilor resimțită în buzunarul cinstit al oricărui contribuabil în contextul crizei economice presupune potențiale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
și pune într-o situație ingrată economisirea. Potrivit acestui principiu, în perioade de recesiune, modalitatea de a revigora o economie vlăguită stă în stimularea consumului. Se consideră că dacă gradul de economisire al indivizilor ar crește în aceste vremuri de restriște, atunci prăbușirea consumului nu ar oferi posibilitatea de a fi stimulată creșterea economică. Dimpotrivă, cererea agregată ar fi în scădere, unele industrii ar falimenta, ar apărea șomajul și criza, iar tot acest comportament general ar amputa, într-un viitor apropiat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
D. lua parte la întrunirile literare ale societății „România”. În Italia, la Torino, i-au apărut culegerea de poezii Amor și Patria (1869), semnată Brutu Catone Horea, și volumul Doruri și speranțe (1871). Versurile glorifică eroii trecutului, invocă demnitatea în restriște, aruncă blesteme împilatorilor străini. În pofida sentimentelor frumoase care le animă, poeziile sunt artificioase, prolixe, prozaice și stârnesc ironia lui Titu Maiorescu, criticul junimist considerându-le de-a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
singura bază pedagogică primită și recunoscută de știință”, să „facem ca biserica să fie pusă în posibilitatea de a urma și în viitor a fi pentru Români ceea ce a fost în trecut - un scut puternic și neînvins în zilele de restriște și un izvor limpede de viață dătător de zile senine.” - dezvoltând și întărind elementul românesc pe teren economic, dezvoltarea agriculturii prin realizarea principiului de asociațiune pentru o economie rațională, iar pe teren politic - păstrarea neștirbită și dezvoltarea autonomiei țării, țintim
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primit ca zălog de la regele polon pentru suma de 3.000 bani de argint. Mai târziu, Petru primi și ținutul numit Pocuția, care cuprindea Țara Sepenicului și cetatea Țeținei, ale cărei dărmături din preajma Cernăuților vorbesc și astăzi de vremurile de restriște și frământări prin care au trecut. Cernăuții erau pe atunci un sat mai întins lângă vadul Prutului”... Dezvoltarea națiunilor mai de seamă din Cernăuți de la 1857 până la 1910: Naționalitatea Anul 1857 Anul 1890 Anul 1910 Români 4.800 7.624
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale unor hoarde hrăpărețe Îi obligau să-și părăsească așezările și să se ascundă pe căile tainice ale codrilor prielnici. Materia primă medicinală din flora noastră, mai puțin poluată decât În restul Europei, este tot mai mult
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
celor scrise acolo, administrația militară trebuia să se apropie cu cel mai mare respect de bisericile istorice ungare, "ele fiind citadele istorice, unde viața maghiarilor, cultura maghiară, ideea de patrie ungară a tuturor timpurilor - chiar și în cele de grea restriște - și-au găsit adăpost", iar conducătorii acestei administrații militare trebuiau să solicite luarea unor decizii, în primul rând cerând părerea pastorilor și preoților 16. Totul părea logic, iar clericii trebuie să fi considerat la fel. Desigur, nu toți; mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
placheta Întoarcerea zeilor, apărută în 1992. Poeziile lui S. sunt axate programaic pe strategiile mitopoetice ale postmodernismului. Sursa inspirației este cotidianul văzut prin prisma absurdului. Una din ipostazele poetului în Întoarcerea zeilor este revoltatul, luptătorul, cetățeanul responsabil de „ani de restriște pentru Țară”: „Poetul, ca un zeu venit în mit, / Este chemat luminii-n ajutor” (Chemarea). Tonul solemn, patetic, rima corectă, dar și temele abordate în maniera lui Lucian Blaga (satul, liniștea mormintelor) asigură un echilibru între tradiționalism și modernism. Zeii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
văduve și pentru orfani. Deuteronomul poruncește: Deschide mâna ta fratelui tău, săracului tău și celui lipsit al tău din pământul tău" (Deuteronom 15, 11). "Cu 1750 î.H. oamenii se gândeau să se ajute unii pe alții, la vremuri de restriște. Ideea o putem găsi în Codul lui Hammurabi, regele Babilonului. Cinci veacuri mai târziu, poporul evreu spunea că Dumnezeu așteaptă de la credincioși să-i ajute pe cei săraci, Philanthropy era cuvântul ce desemna actele de iubire și se concretiza în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
profesioniști) politici organizați după un sistem vechi de aproape o sută de ani la vremea aceea?! Foarte posibil dacă avem în vedere sintagma „în orice împrejurare”. b. „Apelul s’a multiplicat în 1.000 de exemplare” În acele timpuri de restriște, când nu se mai găsea aproape nimic, inclusiv imprimate tipizate sau simple și banale coli albe de scris, comuniștii beneficiau de o adevărată abundență pentru promovarea deșănțatei lor propagande pro-sovietice și anti-românești. Practic, puteau cere materiale deficitare în orice cantitate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ajute la munca câmpului; în schimb, ni se rechiziționa o parte din recoltă. (...) ARMATELE AU PLECAT PE FRONT IAR SATUL A ÎNCEPUT SĂ RĂSUFLE ÎN VOIE (s. în orig.)”. Prin urmare, aceasta era imaginea satelor noastre din acele vremuri de restriște. Documentele Oșeștilor descoperite de noi ne vor permite să intrăm și în amănunte. Datorită situației cu totul speciale create de retragerea în Moldova, inclusiv a casei regale, parlamentului și guvernului, se impuneau măsuri drastice care au fost suportate într o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
diferite persoane în scopul de a se aproviziona cu alimente, păsări, etc. pentru precupeție în alte orașe (subl.ns.)”. Desigur că, în vremuri normale, aceste tranzacții ar fi fost cât se poate de normale și legale dar la timpurile de restriște de atunci când totul trebuia chibzuit pentru a nu exploda periculoasa inflație, se impuseseră măsuri excepționale întărite prin legi speciale și normative emise de primării. Iată dovada: „...cum majoritatea procură acestea fără vreo autorizație din partea Primăriei Huși, astfel ridicându-se prețurile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ale Bucureștiului continuă să trăiască. Este mai multă speranță în ele decât în zidurile administrației roșii. Frescele pot să pălească, icoanele să se înnegrească, crucile să se prăvale în zăpadă sau în noroi. Bisericile au apucat și alte vremuri de restriște și au triumfat asupra silniciilor istorice, un duh dătător de viață veșnică. Spre acest izvor de viață ascuns uneori după pietre vin credincioșii pe care îi vezi întrerupându-și cursele atât de ostenitoare ale zilei și intrând în penumbra abia
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-au stins, dar și cu cei care mai pîlpîie încă. Simțeam veacurile care s-au scurs pe acolo, percepeam tainele vagi, dar cu fantezie intensă bănuite. Încercam să deslușim momentele trăite prin acele locuri, de bucurii dar și de restriște, de pace dar și de zbucium. Atîtea destine necunoscute care au lăsat urme clare, adînci, în veșnicie. A doua zi ne întoarcem spre casă, cu bateriile încărcate și sîntem împăcați cu Dumnezeu și cu toată lumea. Trecem și pe la Monica? întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
său popor, care 1-a trădat. Se poate descifra și o promisiune de nădejde în această judecată teribilă? S-a crezut a se putea recunoaște în profetismul vechi-testamentar o variantă a alternanței bine cunoscute în Orientul Apropiat, între "vremi de restriște" și "vremi de bucurie", dar această schemă nu pare să se aplice la toate exemplele invocate 23. După cum vom vedea (§ 118), singura speranță rezidă în "rămășița" poporului ales, care va supraviețui catastrofei. Cu această "rămășiță" Iahve va încheia un nou
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care puțini mai știu. Mi s-a spus despre castel, că deja este vizitabil; eram curios dacă s-a reconstituit vestita, valoroasa, bibliotecă (domnul prof. Ciobanu îmi povestise că reușise să salveze o parte dintre cărțile care în vremuri de restriște ajungeau în sobele sătenilor, sau erau scoase cu camioanele pentru a fi distruse, chiar dacă erau legate în argint, având o valoarea intrinsecă inestimabilă). Pe lângă pavilionul nerestaurat, după ce am neglijat niște înaripate supărăcioase, la drum, cu peisaje demne de penelul unui
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
D. Pădure, D. Iov, Solferino. Între 1941 și 1944 a fost și director al Teatrului Național din Iași, perioadă în care a cunoscut o anumită vogă în postura de autor și recitator de poezii patriotice și ocazionale. În vremurile de restriște, când Teatrul Național din Iași a trebuit să fie evacuat, în aprilie 1944, la Jimbolia (toată zestrea teatrului fiind salvată), Dimitrie Iov și actorii ieșeni au prezentat spectacole în multe localități din zonă (Sânnicolaul Mare, Comlosul Mare, Biled, Checea, Arad
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Cluj, Facultatea de Agronomie, pe care, în 1940 este nevoită, datorită cedării Ardealului de Nord Ungariei, să se transfere la școala Politehnică „Gh. Asachi” din Iași, Facultatea de Agronomie, pe care o absolvă în 1945 ca inginer agronom. Vremuri de restriște. În căminele studenșești viața este foarte grea. Sănătatea, în refugiu, îi este puternic afectată. și va avea urmări care îi vor schimba destinul profesional pe care și l-a dorit cu atâta ardoare. Nu va putea practica profesiunea de inginer
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
măsură și, dacă ne zâmbim uneori, muindu-ne buzele în aceeași cupă cu vin, aceasta nu ne împiedică să avem păreri bine definite unii despre alții... În țara mea sunt șef de trib și, ca atare, în vremurile acestea de restriște, tovărășia mea e preferată singurătății, sau gloatei răzvrătite și răzbunătoare. Dar nu încape îndoială că în timpuri normale nici unul dintre ei nu mi-ar recunoaște această depărtată suveranitate și, chiar în cazul când destinul m-ar fi ocrotit de soarta
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nici un efect. Chiar când, odată, l-am descoperit într-o boxă cu gratii, dar fără geam, n-a vrut să ne ajute. Ne introduceam brațul înăuntru, mai mai să-l atingem (se vârâse într-o cutie de pantofi - chiar în restriște își făcuse rost de o brumă de comoditate): nici gând să se miște, să ne vină în întâmpinare. Mai inteligent, cel mare, singura dată când a căzut el de la etaj, ne-a trimis imediat „coordonatele”, semnalele sonore miorlăind sfredelitor (ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
apostrofat: „Bine, mă, Mircea, tu ești nebun? Ce zice nevas tă-ta?“, el i-a răspuns: „Lucreția e Lucreția“ și a schimbat tema discuției. Din imperiul umbrelor, Lucreția l-a urmărit pe Mircea Flo rian până la moarte, luminându-i clipele de restriște și ali nându-i suferințele pe care marele filozof le-a cunoscut din plin mai târziu. Constantin D. Beldie, fratele mai mare al Lucreției, a fost un prieten intim al lui Mircea Florian și coleg de liceu cu acesta, căruia Îi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]