2,173 matches
-
sinea lui, grea ca o piatră de moară. Apoi, dintr-o dată, o sclipire, urmată de un talaz de lumină orbitoare, se revărsă prin fisură, explodându-i În față. Din instinct, ridică un braț, ferindu-se de străfulgerarea care Îi izbea retina dureros. În timp ce Încerca să reacționeze la orbirea momentană, auzi un geamăt sufocat. Nedeslușit, Îl Întrezări pe Bonatti, care se zgâia năucit la fața lui, iluminată de acea strălucire. - Lumina lui Dumnezeu! strigă Dante, continuând să se ferească de valul lucitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era în brațele unui ăla, un june ce-și băga mâinile în tricoul nevestei mele, în timp ce ea chițăia veselă, la început, nu m-au văzut, m-am uitat mult la ea, de departe, vroiam să-mi toarne Dumnezeu cianură pe retină, dar nimeni nu făcea asta, când n-am mai răbdat, din doi pași am fost lângă ei, junele a sărit roșu în picioare, am văzut că îi e frică, mă știa tot Bucureștiul, mă știa și studențașul ăla, mă recunoscuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
l-am Întrebat. „Praful de sidef, aur sau argint. Asta caut. Aici trebuie să fi căzut.“ Așezat În genunchi, cu mâinile sprijinite de podea bâjbâia prin Întuneric murmurând: „Ciudățenia naibii!“. „Maestre, nu e nicăieri nici un praf de sidef. E doar retina ochilor noștri de vină!“ Îmi venea să-i spun, dar nu puteam. Priveliștea Maestrului aplecat peste pardoseală, căutând ceva ce nu avea cum să fie acolo, era foarte comică. În general nu mă pot abține să râd În asemenea Împrejurări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
se aude un pârâit. Apoi am văzut un vârtej de lumini În cele mai nemaipomenite culori și modele. Acum, dacă stau să mă gândesc bine, cred că totul nu a fost decât o rană la nivelul nervului optic sau al retinei. Un model cu vinișoare de sânge, așa cum văzusem mai demult la un curs de anatomie, pe o planșă ce reprezenta corpul uman, se răspândea precum o pânză de păianjen acoperindu-mi Întreg câmpul vizual. O explozie de lumini și culori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
clipe l-am auzit revenind în cadrul cercului. M-am chinuit să mă uit prin întuneric spre locul în care stătea Weisthor, dar, oricât aș fi încercat, n-am putut să văd nimic altceva decât umbrele stranii care se formează în spatele retinei atunci când aceasta este privată de lumină. Ceea ce spusese Weisthor despre flori sau nori am descoperit că pe mine mă ajuta să mă gândesc la pistolul automat Mauser de la brâu și la frumoasa formațiune de muniție de 9 mm din încărcător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Și timpul se oprește uneori Elena Marin Alexe Astăzi am descoperit în mine, clarobscur nedorit, dureros de real. Patina vremii s-a așezat pe retina obosită, ca o dulce mângâiere ce așteaptă un răspuns ... Doar tăcerea umbrelor atacă lumina cuibărită în cel mai adânc loc, când speriată fug spre albastrul cernut printre zări, cu inima strânsă în pumn, buzele mele strigă oferta... Într-un târziu
?i timpul se opre?te uneori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83376_a_84701]
-
din 13 august 2013 Toate Articolele Autorului Într-o lume a melcului civilizației, ce nu-și retrage coarnele... Pământul e un arhipelag minimal în univers, cu natura stăpâna, precum conștiința pentru om; e trup viu, uriaș, care percepe lumea pe retinele oceanelor, e corabie sferica, telurica, febrila, neliniștita, umblătoare pe apele cosmosului, cutreierătoare a timpului și spațiului, cu o minusculă pasagera inteligență la bord: ființă umană! Omul îl taie, îl împarte, îl ridică, îl sapă, îl întoarce, îl seamănă, îl rodește
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
-l cu sufletul și o lacrimă topită din tot albăstruiul unui petec din sfântul Cer, simt ca pe o * soră ce-mi este frate . * *Până la zbor , / până peste ape / Unul e nor / fără de ploape , / Până la tine / sunt pământ / Ochii-s retine / făr de veșmânt / Trupul e trup / pe jumătate , / vulpea e lup / sora mi-e frate . Până la tine / nu-I nici un pod / cum pleacă cum vine / viața mi-e nod . * Autorul, își deschide sufletul, până la dorința contopită cu imaginea ființei iubite
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-am zărit de la tribord tinerețe Prin luneta adâncă a mării Imagini fugare și răzlețe Leagănate lin pe valul resemnării Te-am revăzut în retrovizor, viață Râdeai cărunt reverberând retina pe parbrize Ploua pustiu rememorând în ceață Autostrăzi agonizând pe contrasens în crize Așteptam pe peronul unei gări avide Cu trenuri nervoase șuierând tardiv Cu vieți mărunte strecurate pe la colțuri și sordide Cafard mocnind în ochiul maladiv Ne-am revăzut
JURNAL COMUN de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364597_a_365926]
-
peste ea cerul , de-adevăratelea: era o zi ploiasă, tristă, cu nori negri și amenințători care îi intraseră în inimă de cum se trezise; ceva plutea în aer...o teamă care o durea, localizată în capul pieptului...coșmarul încă persista pe retină cu imginile de groază ale revoltei naturii împotriva omului: revolta cerului albastru. Mama Ilonei venise la patul ei să-i aducă ceaiul și firul de floare de ''nu-mă -uita''...Avea ochii înroșiți și umflați de plâns, iar trăsătirile feței
ARIPA ÎNGERILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361512_a_362841]
-
ciorile creionează cerul în puncte negre. Sinistru se aude o rapsodie în re-major. Vibrează frunza de frică, suflată de vânt în culori. Pământul îmbracă haină arămie, timpul rămâne în urmă. Pleoapele ridicate-n nori în sunet de clopoțel arcuri pe retină pun. * Miezul nopții Nu-i noapte tot timpul există și zi, stele prinse-n colier, rouă ce-nghite iarba curată, umbră ce-nșeală căldura în amiază, crin imperial balsam al inimii. Nu-i noapte tot timpul există și zi, Eclipsă
TOAMNA... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362799_a_364128]
-
Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului * Iubirea încinge piciorul și arde podeaua, accelerează sângele în vene, îmbujorează obrajii-n mere, țopăie în tropote de cai. Pe alei lustruite de fericire aprinde felinare, pe retine unește două inimi îndrăgostite. * Regăsirea Îmbrăcați în roșu, galben și albastru, ne-am desprins din același trunchi. Bătuți de vânt în direcții opuse, lame lucioase ne-au fost treptele vieții, doar Dumnezeu ne-a fost scut! Doborâtă la pământ am
IUBIREA de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362796_a_364125]
-
cheamă și mă strânge, iar pustiul ce l-am străbătut a înflorit, a dat fructe de aur, secolul din trupul meu a rupt, dar sunt veșnic cum este și valul. Nume port, morminte - cenușar, n-am pus însă doliu pe retină, inima îmi bate mult mai rar, când m-apropii tot mai mult de Tine. Ca iarba-n primăvară este iubirea mea, o paște timpul, iarna o face fulg de nea și mai rămâne-n urmă o lacrimă, apoi trec norii
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
apoi parte din grimase și să ghicească încă de pe acum care dintre beneficiarii așa-zisei ”pomeni” ar fi capabil, în următoarele zile, să citească din proprie inițiativă, romanul nou-apărut. Încercă să citescă în privirile care-i rămăseseră cumva, imortalizate pe retină. În primele secunde nu putea să identifice ce anume îi scăpase de sub control. Cu siguranță, ceva din cele petrecute acolo pe trotuar îi scăpase totuși, de sub control. Ceva extrem de important pentru înfiriparea unei relații mai strânse dintre el și viitorii
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
-l prinde în agrafă,... IV. CHIP ANGELIC/ REVELION/ ORAȘUL AMORȚIT, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. • Chip angelic Negru pictează albastru sub arcada sprâncenelor, genele se arcuiesc pe spate, luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema de pe față lucește precum gheața sub greutatea patinelor obrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze. • Revelion Iarna are frisoane, termometru se adâncește în abis. N-am
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
se adâncește în abis. N-am antibiotic dar geme și plânge iar soarele este prins în cerc de nori. Viforul strânge în corset Citește mai mult • Chip angelicNegru pictează albastrusub arcada sprâncenelor,genele se arcuiesc pe spate,luminițe argintii danseazăpe retină croind pirueteîn patinaj artistic,crema de pe fațălucește precum gheațasub greutatea patinelorobrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii.Coregraful este premiatcu luciul din buze.• RevelionIarna are frisoane,termometru se adâncește în abis.N-am antibioticdar gemeși plângeiar soarele este prinsîn
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
ciorile creionează cerul în puncte negre. Sinistru se aude o rapsodie în re-major. Vibrează frunza de frică, suflată de vânt în culori. Pământul îmbracă haină arămie, timpul rămâne în urmă. Pleoapele ridicate-n nori în sunet de clopoțel arcuri pe retină pun. Citește mai mult Toamna...în asfaltul răcit binese aud tocuri.În pantofi de lac, negriiflecurile cântă rapsodiiîn re-major și re-minor.Vântul frunza-n foșneto adie și părul mi-l despică.Pământul ca un magnetatrage covor multicolor de frunze.• Toamna
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
multicolor de frunze.• Toamna...ciorile creionează cerulîn puncte negre.Sinistru se audeo rapsodie în re-major.Vibrează frunza de frică,suflată de vânt în culori.Pământul îmbracă haină arămie,timpul rămâne în urmă.Pleoapele ridicate-n noriîn sunet de clopoțelarcuri pe retină pun.... VIII. FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016. Volumul ,, Cântecul pădurii”- autor Cristina Mariana Bălășoiu Prefață(1) Floarea poemului sau efectul morganatic Poezia Cristinei Bălășoiu are o evoluție
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2042 din 03 august 2016. * Iubirea încinge piciorul și arde podeaua, accelerează sângele în vene, îmbujorează obrajii-n mere, țopăie în tropote de cai. Pe alei lustruite de fericire aprinde felinare, pe retine unește două inimi îndrăgostite. * Regăsirea Îmbrăcați în roșu, galben și albastru, ne-am desprins din același trunchi. Bătuți de vânt în direcții opuse, lame lucioase ne-au fost treptele vieții, doar Dumnezeu ne-a fost scut! Doborâtă la pământ am
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
tot... Aproape adormită, făcu un efort și imaginea unei morse înfigându-și colții în sol pentru a se putea sprijini mai bine în încercarea sa de a se cățăra, târându-și undeva mai sus, trupul greoi, i se agăță de retină. Așadar tot ei, dinții, erau salvarea. Poate că nu era deloc întâmplătoare închiderea cabinetelor stomatologice și fenomenul chiar se petrecea, așa, în plină zi, pe nevăzute. Rămase pe gânduri, neștiind dacă să se bucure sau să se întristeze. Oare fenomenul
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
icoana mea, costumat în Fecioara Maria. Ține în brațe o fetiță...o fi Maria mea? Doar pe ea o pomenesc când tămâiez colacii de Crăciun... Mihai îmi zâmbește: -Italienii ansamblară fragmentele fotografiate pe o tabletă Apple Ipad Mini cu ecran retină!!!!! I-o dădură surorii mele, așa cum promiseră, pentru banii primiți. Dar n-avură codul de acces la noul limbaj! Să-și bage-n fund copia! Să nu pierzi carnețelul, că e belea! Știi că unul dintre sensurile cuvântului condescendență, pe lângă
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
ziua timpul și-l petrece, Și se-nțeleg prea bine amândouă. Culoarea se așează în lumină, Ființa zilei crește-ncet din stropii Ce strălucesc pe flori și pe grădină, Pe frunzele care foșnesc, pe plopii Care-și revarsă liniștea-n retină, Atunci când de iubire te apropii. Referință Bibliografică: ROUĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ROUĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362345_a_363674]
-
viața are un cifru roman (in)descifrabil la treizeci de ani te strigă ana karenina/tu sari cu parașuta victorian/ ocolești gazonul tuns regulamentar accidental cazi în experimente zen iei poziția lotus calci pe trotuar postulate cu rutina înfiptă în retină/felină vorace / te confunzi în mulțimea de x-uri tăvălind standardele prin patul ciociolinei apoi aluneci sinuos în lacul lebedelor/ hematie imună la antidot / te întinde viața pe șine dezaxate dai pe repeat scena casablanca l-ai întâlnit pe Romeo
ARTĂ FRACTALĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362364_a_363693]
-
multor cititori. Este o carte pe care bucuriile împletite cu tristețile, realizările cu dezamăgirile, o fac vie, totul se petrece atât de real, de vibrant și atât de incitant încât ai sentimentul că trebuie să alergi după fiecare pagină pe retină. Sanda PANAIT decembrie 2011 Referință Bibliografică: Sanda PANAIT - „EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX” - UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ȘI SPIRITUALĂ / Sanda Panait : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
cu a doua secvență lirică, cerul poetic se deschide într-o revărsare de picuri de mir, lacrimi de cer, binecuvântări de la Dumnezeu îmbrățișări de copil, mângâieri de mamă, toate dorurile strânse în cununi de mărgăritare, amintiri dragi rămase intacte pe retină, care țâșnesc în cascade și răcoresc pământul sufletesc al cititorului. Pentru că nu se poate să nu faci conexiuni spirituale între versurile Georgetei Resteman și propriile tale amintiri. Și într-aceasta constă adevărata valoare a liricii sale, pentru că este universal valabilă
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]