1,912 matches
-
în Oceanul Arctic. Expediția nu se termină însă aici. Urmează încă trei zile de aventură printre insulele și arhipelagurile rusești. Pe parcursul celor trei zile de retur, prin marea Barents, străinii din toate colțurile lumii de la bordul navei „50 Years of Victory” retrăiesc aventura arctică și se bucură de facilitățile navei: sală de gimnastică, piscină, saună, bibliotecă, bar și ring de dans. Condițiile de cazare din navă nu sunt de lux ci sunt special gândite să asigure confortul și siguranța pasagerilor în mediul
Un român pleacă la Polul Nord la bordului unui spărgător de gheaţă () [Corola-journal/Journalistic/66879_a_68204]
-
Două cărți, care nu s-au cunoscut, și care nu seamănă cîtuși de puțin - una subțire, format mic, avînd delicatețea crudă a cămășilor unui sîmbure, străvezii, și libertatea, cît de dureroasă, a senzațiilor pentru care nu dai socoteală, alta temeinică, retrăind cu creionul în mînă plăceri rafinate - stîrnesc aceeași imagine, a foiței de pergament purtătoare de amintiri. Prima e Corp transparent, cele cincisprezece poezii ale lui Blecher, un debut cvasi-invizibil, cu sprijinul lui Bogza, în 1934. Plachetă, spun anticarii, cu neputință
Trupuri in folio by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6705_a_8030]
-
prin a fi împușcată de el și Istoria cu majusculă, istoria unei traume generalizate: genocidul. Pas cu pas, din detectiv Teddy se transformă în pacient inclus într-un scenariu psihanalitic complicat menit să aducă la suprafață trauma, pentru a fi retrăită și eliminată. Scenariul psihiatric este la fel de complicat precum cel detectivistic al lui Teddy care descoperă în jurul său o enormă conspirație. Într-un fel, drama unui bolnav mintal constă în cumplita însingurare în fața unui inamic proteiform, un histrion redutabil. Cu toate
Mind Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6472_a_7797]
-
Atlantic în anul 2016. Bărbatul a refuzat să spună cât va costa investiția. Titanic 2 va avea un cazino, un teatru și un spital modern. Pasagerii vor găsi în cabine haine în stilul anului 1912, pentru a le permite să retrăiască atmosfera acelei epoci. „Va avea același tip de design, dar va fi construit diferit. Vom avea aceeași experiență pe care am fi avut-o în 1912. Nu voi divulga costul pentru că nu este vorba despre bani. Am suficienți bani pentru
Cum va arăta vaporul „Titanic 2” și când va traversa oceanul Atlantic by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64866_a_66191]
-
cercetătorii au putut măsura tresăririle, mecanism prin care evaluau reacția involuntară de frică. După a doua zi de teste, fiecare participant a primit propranolol, un medicament care interferează cu formarea memoriei, Medicamentul nu i-a afectat pe oamenii care au retrăit experiența originală. În schimb, pentru oameni care au experimentat ceva nou, medicamentul a „șters” răspunsul la memoria originală. Acești oameni aveau o probabilitate mai mică de a clipi în așteptarea unui șoc. „Nu este doar o reducere a reacțiilor la
Cum putem scăpa de frica produsă de amintirile neplăcute by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64927_a_66252]
-
din a cărei fotografie luminoasă, dar și din al cărui chip tragic rămas pe retina procurorului emană o chemare care transformă timpul pierdut în timpul regăsit. Din ochii ei, ai moartei, vine chemarea, romanța letargică și magia pe care procurorul le retrăiește și prin dispensa pe care i-o acordă romanul încă nescris, reflex al celui pe care l-a trăit el și ceilalți protagoniști. Deși nu a asistat la scena uciderii prietenului său, Pablo Sandoval, Esposito o poate vedea, nu cu
După douăzeci de ani by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6360_a_7685]
-
două trăiri i-au fost date de lectura unei povestiri (Squirell Nutkin de Beatrix Potter) și de cea a unei poezii (Saga regelui Olafde Longfellow). De fiecare dată, Lewis simte o bucurie scurtă, urmată de dorința aprigă de a o retrăi. E ca atunci cînd, aflîndu-te într-o împrejurare banală, te simți vizitat de un sentiment care nu are nici o legătură cu ambianța concretă, pomenindu-te străbătut de o delectare gratuită și cu neputință de descris. În plus, bucuria aceasta bizară
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
a o repeta, dar se deosebește de ea prin aceea că nu depinde de voință. Bucuria de inspirație divină nu răspunde la chemare volitivă. Ce a urmat în viața lui C. S. Lewis n-a fost decît încercarea de a retrăi exuberanța clipelor copilăriei, alături de strădania de a înțelege ce s-a întîmplat atunci. Din acest motiv, convertirea lui Lewis seamănă cu un lung ocol, cu bucle, alunecări și episoade terne (viața de internat, asprimea vieții de front în Primul Război
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
în profunda liniște a cimitirului) această apropiere de Dincolo dintre corifeii teatrului (absurdului), Ionescu și Beckett?... Să vă spun o mică întâmplare, „de contaminare", care mi-a venit mie în minte, în imaginație, acum câțiva ani, și pe care am retrăit-o, în acest aprilie, la Paris, pe când intram iar în Catedrala Notre-Dame. În mintea, în imaginația mea, astfel se petrecuseră lucrurile: „În anul 1938, cercetând lista celor nu doar sosiți, ci și stabiliți la Paris, Samuel Beckett își reținu privirea
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
și un cultivat continuator de peste munți al lui Ion Pillat. Ultimul paragraf al prefeței e în întregime memorabil: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a găsit sălaș sufletul lui Ion Pillat, retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu e altceva decât un ritual
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
Duda privilegiază expunerile sociale, deseori labirintice, care duc ireversibil spre o interioritate înstrăinată. Senzația că romanul e confecționat dintr-o oglindă spartă o întâlnim adesea în cărțile din a doua perioadă de creație. Alcătuind dosarul biografic al prietenului recuzat, Anton retrăiește mirajul unei copilării încadrate, citim printre rânduri, de istoria mitică a unui Bârlad prezent și în Alvis și destinul (1993), Viața cu efect întârziat (1999) și Despărțirea de Ierusalim (2005). Sunt fotograme ale timpului, memoriei și erotomaniei, iar portretul într-
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
ființe paleolitice în accepția elevată a cuvîntului: leagă cărămizi din chirpici, cu ele înalță ziduri și drept acoperiș pun bîrne acoperite de țipirig. Neavând apă, sapă fîntîni și, neavînd hrană, cultivă legume pe care le păstrează în beciuri. Pe scurt, retrăiesc forma primară a vieții în devălmășie, dar sub constrîngerea unor paznici care le interzic ieșirea din perimetrul lagărului. Comunitatea crește fără planuri „edilitare”: oamenii nu au primar, biserică sau școală, cum în genere nu au idee despre cît va dura
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
lui Nicolae Manolescu din Istoria critică..., atunci când scrie, în postfața la Bătaia cu aur, antologia reprezentativă din 2009: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a găsit sălaș sufletul lui Ion Pillat, retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu e altceva decât un ritual
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
în miniatură, tot ce făcuse în ziua ce trecuse: ajungea la clipa în care-și rătăcise cheile și astfel afla imediat unde erau. Sau dacă cineva se îndrăgostea și dăruia prima sărutare, fugea a doua zi la macheta piticuților ca să retrăiască, împreună cu persoana iubită, clipa aceea magică. Traducere și prezentare de Luminița Voina-Răuț (Volum în curs de apariție la Editura Vellant)
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
balconul de la Operă cu pancarte, pentru a încuraja lumea să strige: «Jos Ceaușescu». Câțiva colegi ne mobilizasem într-un grup care organiza filtre. Încercam să legitimăm lumea, pentru a depista teroriștii", își amintește timișoreanul, scrie Libertatea. Cătălin Regea spune, parcă retrăind momentele din '89: "Era masacru. N-am să uit niciodată cum împușcau oamenii din TAB-urile armatei. Nu conta că erau femei sau bărbați. După ce îi puneau la pământ, le culegeau trupurile, le aruncau într-o Dacie verde și dispăreau
Amintiri din infern: "Era masacru. N-am să uit niciodată" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/55376_a_56701]
-
derutează. Abundente și disonante la începutul romanului, ele devin firești de la un moment încolo, chiar dacă nu întotdeauna sensul lor se degajă din context. Nu e un panaș lingvistic acesta, nu-i o paradă enciclopedică gratuită, ci o formă de a retrăi, fără rest, o vârstă. În felul acesta, Marta Petreu are acces la adevărul ultim al confesiunii. Pe care, cum se spune, o scrie pe dinăuntru. E vorba, în fond, despre un alt grad de percepere a realului. Nu întâmplător, cezura
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
o sugestivitate critică, de interpretare a unor opere, de evaluare a unor creatori în individualitatea lor ireductibilă. Confesiunea e modalitatea privilegiată de structurare a substanței acestei cărți, de dinamizare a fluxului de imagini și de întâmplări, e modul de a retrăi un timp revolut, cu relieful său contorsionat, cu dinamica sa absurdă, tragică ori carnavalescă, nu de puține ori. Sunt evocați, astfel, scriitori mai cunoscuți sau cu o prezență mai discretă în istoria literaturii române, precum Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Zaharia
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
care așază, de la început, totul sub o încărcătură a autenticului, a adevărului. O traducere valoroasă, ca și ideea lui Kordonsky despre ce vrea să spună prin cuvintele lui Sanaev și ale lui însuși. Personajul povestitorului, al autorului care scrie și retrăiește parte din anii dificili ai copilăriei, unul dintre personajele interpretate de Marian Râlea, se caută și pe sine în toată istoria asta. Caută să înțeleagă acum ce nu a înțeles atunci. Fiindcă îi pasă. Îi privește pe cei din jur
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
a unui fantast prins sub freamătul unor cavalcade interioare. Oriunde îl întîlnești, impresia e aceeași: îl simți făcîndu-și tabietul savurării fantasmatice, ruminațiile visătoare împrumutîndu-i aerul unui îndrăgostit întîrziat. Nu știi dacă se roagă, dacă deapănă literele unei maxime sau dacă retrăiește bucuriile prezenței unei femei, dar îi simți unda emoției, adică unduirea aceea blîndă și elegiacă, de copil căruia i s-au înecat corăbiile. De aici amprenta de ușoară tristețe ce îi impregnează timbrul personal, ca o patină subțire întunecîndu-i surîsul
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
1700 un sfînt eremit, Yohannes de Wifat, își dăruie carnea sa, drept hrană păsărilor cerului. De la ofranda sacrificială, alături de un alt sfînt, Kiros, gîndul îmi alunecă la imagini altcum elocvente, la amintiri unde nonsensul suav al duhului franciscan părea să retrăiască la nivel popular, deloc livresc, în chipuri ale pietății ortodoxe, culese dinspre Răsărit. În miezul Rusiei, la Serghiev Possad, lîngă cioporul de turle și acoperișuri vălurite, ce cresc sub oblăduirea unui faimos hram mînăstiresc, am dat, ieșind de la slujbă, peste
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
regret că a acceptat funcția de premier plecând de la SIE și a comentat că nu se simte un ”sacrificat”. Nu am nici pe departe regrete, a fost o experiență extraordinară și foarte onorantă, a fost o experiență pe care o retrăiesc în memorie oră cu oră și zi cu zi, chiar dacă aceasta a însemnat generozitate absolută cu propriul timp. Însă avându-i alături pe colegii care astăzi sunt împreună cu mine nu m-am simțit niciodată singur Nu m-am simțit un
Ungureanu: Nu m-am simțit un sacrificat () [Corola-journal/Journalistic/45074_a_46399]
-
diferențiază major prin perspectivele narative. Una e naratoarea din prima și cea mai extinsă parte, întunecată și cu vădite rețineri de literaturizare a experienței angoasante. Altfel sunt celelalte, deschise spre ficțiune și gata să experimenteze stilistic. Naratoarea din prima parte retrăiește un proces tenebros, care, în loc să exorcizeze, amplifică artistic experiența tragică. Scenele vii, concretețea detaliilor macabre, senzația experiențelor live, fac din Lena Constante o strategă care știe, asemeni regizorilor mari, să manipuleze ambiguitatea și sugestia. Provocând, ea nu caută senzaționalul. Miza
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
sentimentul inutilității zbaterii de zi cu zi, al inutilității de a căuta ieșirea prin cărți, prin cultură.” (p. 103) Din marasmul depresiei autorul este scos de scrisorile unei doamne septagenare, reproduse în paginile volumului, numai că azi, în 2013, autorul retrăiește depresia din urmă cu șapte ani, singura dificultate stînd în felul cum poate să-și preschimbe căderea în experiență spirituală. Cu riscul de a părea malițios, Dan Iacob trebuie să-i fie recunoscător depresiei, fiindcă din golul pe care îl
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
din cauza isteriei necontrolate a unor fanatici, nu-l vor aduce înapoi pe Ionuț", transmite deputatul Luminița Adam, printr-un comunicat de presă. "De la tragedia de luni, când Ionuț a fost căzut pradă indiferenței de zeci de ani a autorităților statului, retrăim parcă vremurile anilor '40 când foarte mulți semeni de-ai noștri și-au pierdut orice urmă de umanitate. De luni, inamicul public numărul unu îl constituie câinii fără stăpân, de pe străzile orașelor. De luni, am uitat ceea ce înseamnă bunătatea, înțelepciunea
Deputat: Să omorâm câinii, apoi pensionarii, asistații sociali și șomerii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35460_a_36785]
-
-ți citi articolul despre Theodorescu-Sion3. Acelea[și] perspective în fraze, aceea[și] precizie în conturarea ideilor și culoare nuanțată. Dacă trupul, după cât mi-ai scris dă semne de șubrezenie, inteligența, talentul are o reînnoită tinerețe. Când am terminat articolul am retrăit anii de veche și statornică prietenie cu acest pictor cu paleta tot așa de bogată ca și sensibilitatea lui la culoare. A făcut parte din generația de pictori care au dat una dintre cele mai bogate contribuții la tezaurul artei
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]